BusinessMagazin

Tag: procesare

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Oamenii au ajuns iar să plătească pentru colapsul financiar din 2008. De data aceasta, pentru a vedea filme şi piese de teatru

    Cea mai mare criză financiară de după cel de-al doilea război mondial i-a costat pe americani 12.800 miliarde de dolari după unele estimări, considerate conservatoare. În sumă nu intră costul suferinţei umane. Pentru bailout-urile unor coloşi precum băncile ipotecare Fannie Mac şi Freddie Mac sau producătorii auto General Motors şi Chrysler, contribuabilii americani au plătit peste 360 de miliarde de dolari. Contabil, Trezoreria SUA a făcut profit cu aceste „investiţii“, dar nici economia şi nici societatea nu şi-au revenit complet de pe urma crizei. În această situaţie se regăsec multe alte ţări, din Europa sau din Asia.

    Interesant este că oamenii au ajuns să plătească din nou pentru colapsul financiar din 2008, dar de data aceasta nesiliţi de nimeni, scrie The New York Times.
    Executivii şi editurile din industria americană a divertismentului spun că încep să prindă din ce în ce mai mult la public filmele, piesele de teatru, spectacolele de televiziune şi cărţile care tratează ticăloşiile şi erorile sistematice care au adus economia lumii în pragul colapsului în urmă cu opt ani.

    The Big Short (Brokerii Apocalipsei), producţie cinematografică americană bazată pe un bestseller nonficţiune al lui Michael Lewis, are până acum încasări de peste 100 de milioane de dolari din întreaga lume. Smoke and Mirrors (Fum şi oglinzi), All We Had (Tot ce am avut) şi Straight to Hell (Direct în Iad) sunt filme în producţie ale căror titluri sunt grăitoare pentru tema lor.

    „Aceste proiecte nu se dezvoltă în vid“, spune Len Amato, preşedintele HBO Films. HBO va scoate în 2017 un film despre Bernard L. Madoff, fost director al pieţei Nasdaq, găsit vinovat de delapidarea a 65 de milioane de dolari. Aceasta îl face pe Madoff cel mai mare escroc de bursă din istoria SUA. Personajul a fost condamnat la 150 de ani de închisoare când avea vârsta de 71 de ani. Serialul „Madoff“ al ABC poate fi văzut deja la televizor.

    „Poţi vedea ce se întâmplă în procesul politic – ambele partide se confruntă cu mişcări apărute spontan şi acum în dezvoltare care se împotrivesc tendinţei de micşorare a clasei de mijloc şi creşterii inegalităţii în distribuirea avuţiei“, explică Amato. „Publicul nu doar că vrea să vadă acest lucru la televizor sau la cinema, dar vrea foarte mult să înţeleagă cum am ajuns în acest punct.“
    În Money Monster, un thriller care va rula din mai, George Clooney joacă rolul unei personalităţi TV bombastice. Ameninţat cu arma de un telespectator care şi-a pierdut toate economiile când pieţele s-au prăbuşit, personajul lui Clooney este forţat să investigheze o conspiraţie financiară.

    „Îţi spun că totul este manipulat“, spune în film persoana înarmată. „Ne fură totul şi scapă nepedepsiţi.“ Tema anti-Wall Street a filmului rezonează cu trendurile de acum din cultura populară. De altfel, vorbele persoanei înarmate sunt cât se poate de adevărate, având în vedere scandalurile din lumea bancară în care marile bănci sunt investigate că au manipulat orice, de la dobânzile LIBOR la piaţa valutară şi cea a aurului.

    Prăbuşirea pieţelor ameninţă să distrugă editura condusă de eroul celei mai noi cărţi a lui Jay McInerney, Bright, Precious Things (Lucruri lucioase, preţioase), care va fi publicată anul acesta. În martie, teatrul public din New York va găzdui debutul piesei Dry Powder, o abordare satirică a personajelor de pe „scena“ de private equity. Personajelor le vor da viaţă actorii John Krasinski şi Claire Danes.
    În urmă cu câţiva ani nu exista un astfel de apetit, pentru creaţii care scot la lumină procesele din interiorul industriei financiare. Scenariştii, scriitori şi regizorii livrau lucrări nonfictive despre dezastru şi documentare precum Inside Job, însă directorii din industria divertismentului nu cutezau să parieze că publicul va cheltui bani pentru a retrăI şocurile din cauza cărora a pierdut atât de mult.
    Margin Call (Apel în marjă, cunoscut în România ca Panică pe Wall Street) din 2010 este un film care abordează tema dezintegrării unei bănci de investiţii la începutul crizei.

    A fost un succes din punctul de vedere al criticilor, dar nu un succes popular. Filmul a înregistrat încasări mai mici de 20 de milioane de dolari la nivel mondial, iar peste 70% din audienţă a fost din afara SUA, potrivit Box Office Mojo. Spre comparaţie, The Twilight Saga: Breaking Dawn, partea I (Saga Amurg: Zori de zi) a încasat în acel an 712 milioane de dolari.
    „Eram ca o familie de catolici care evitau să vorbească la cină despre acel subiect“, spune Adam McKay, coscenarist şi regizorul The Big Short, film nominalizat la premiul Oscar pentru cea mai bună imagine. „Însă oamenii realizează că toate aceste probleme care au cauzat crahul sunt încă aici.“

     

  • Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Despre furtuna stârnită de CEO-ul care şi-a plătit angajaţii cu câte 70.000 de dolari

    Pe 13 aprilie, Dan Price, tânărul CEO al Gravity Payments, companie din Seattle ce procesează plăţi cu cardul de credit, le-a spus angajaţiilor săi că le oferă un salariu minim de 70.000 de dolari pe an. Pentru unii a însemnat dublarea salariului. Pentru a face acest lucru, Price a anunţat că-şi va reduce salariul de 1,1 milioane de dolari, o decizie radicală în inima capitalismului. Unii l-au denunţat ca fiind un socialist, alţii ca fiind un Robin Hood.

    La momentul anunţului erau prezenţi jurnalişti de la New York Times şi NBC News, iar la scurt timp alte zeci de jurnalişti l-au invitat la interviuri, aşa că povestea CEO-ului darnic a făcut înconjurul lumii.

    Imediat după anunţ, compania a fost inundată de CV-uri, iar doi angajaţi au demisionat, motivând că această decizie nu este dreaptă pentru cei care câştigau mai mult. Lucrurile nu s-au oprit aici: Price a fost dat în judecată de fratele său, Lucas, care deţine 30% din Gravity, spunând că a abuzat de putere şi şi-a mărit nejustificat salariul. Dan Price a insinuat că fratele lui l-a dat în judecată deoarece nu a fost mulţumit de generozitatea sa. „Ştiu că această decizie este una radicală şi îmi pare rău că a apărut o ruptură în relaţia cu fratele meu“, a declarat el pentru Seattle Times. Dezvăluirea l-a făcut să pară o victimă. A fost lăudat de Esquire şi curtat de agenţi literari. Însă lucrurile nu sunt chiar aşa cum par, scrie Bloomberg Businessweek.

    CU CE SE OCUPĂ GRAVITY. Gravity este intermediarul dintre comercianţi şi companiile mari precum Visa sau Mastercard. Pe scurt, dacă ai plătit cu cardul de credit un sandviş în Seattle, Gravity se ocupă de transferul celor 6 dolari de la bancă către restaurant. Bineînţeles, Gravity păstrează o parte din bani.


    Dan Price era adolescent şi cânta într-o cafenea când a aflat pentru prima dată de procesarea plăţilor cu carduri. Proprietarul localului se plângea des de plăţile pe care trebuia să le suporte atunci când clienţii achitau cu cardul. În 2003, Price a început facultatea, iar anul următor a înfiinţat, alături de fratele său, Gravity. În 2005 s-a căsătorit, iar în 2006 a devenit CEO-ul companiei.
    Criza financiară din 2008 nu a ocolit Gravity. În doar câteva săptămâni, compania a pierdut cam 20% din business. „Ne-a schimbat profund. Dintr-o companie cu un profit modest am ajuns să pierdem bani în fiecare lună.“ Abia în 2012 salariile angajaţiilor Gravity au început să crească, iar fiecare majorare de salariu a adus un profit mai mare, susţine Dan Price.
    Dacă în 2011 câştiga în jur de 50.000 de dolari pe an, după cum a mărturisit chiar el la Aspen Ideas Festival, după numai un an salariu său anual a sărit la 1 milion de dolari, iar achiziţia unei case cu piscină în august 2012 confirmă acest lucru: el a plătit 900.000 de dolari cash pentru locuinţă.

    În 2013, Price spune că Gravity l-a angajat pe consultantul Towers Watson pentru a-i analiza veniturile. La recomandarea acestuia, Dan Price ar fi putut să-şi mărească salariul de 1,1 milioane de dolari. „Dar am ales să nu fac asta“. Oricum ar fi, salariul lui este atipic pentru o companie de mărimea Gravity. Finanţele companiei nu sunt publice, dar Dan Price spune că venitul brut ajunge la 150 de milioane de dolari în 2014 şi va creşte la 200 de milioane în 2015. Potrivit publicaţiei Chief Executive, salariul mediu pentru un CEO al unei companii cu venituri asemănătoare Gravity, incluzând şi bonusurile, ar ajunge la 710.000 de dolari. CEO-ul JetPay, competitor direct al Gravity, care procesează un număr similar de tranzacţii, a câştigat în 2014 doar 355.000 de dolari. Când reporterul Bloomberg l-a confruntat cu aceste date, Price a evitat răspunsul, iar într-un final a spus: „Nu mi-am majorat salariul niciodată fără acordul boardului“. Boardul însă era format din el şi fratele lui. Numai că avocatul lui Lucas Price, Greg Hollon, nu este de acord cu această afirmaţie, spunând că Dan Price şi-a mărit salariul de-a lungul anilor, deşi Lucas a obiectat în nenumărate rânduri.

    Dan Price povesteşte că atunci când a mărit salariile tuturor s-a gândit la o lucrare a economiştilor Angus Deaton şi Daniel Kahneman, în care se arăta că mulţumirea oamenilor este direct proporţională cu creşterea veniturilor, însă doar până la suma de 75.000 de dolari.
    Gravity avea 120 de angajaţi, iar fiecare câştiga, în medie, ceva mai puţin de 50.000 de dolari. Asta însemna că avea nevoie de 1,8 milioane dolari pentru a duce salariul fiecărui angajat la 70.000 de dolari. O mare parte din această sumă putea fi dedusă din salariul său de 1,1 milioane de dolari şi a crezut că această mărire de salariu ar creşte productivitatea personalului.

    Ryan Pirkle, responsabil pentru comunicarea Gravity, a spus că odată cu unele măriri salariale din 2014, Price i-ar fi spus: „Vreau ca oamenii potriviţi să promoveze povestea asta. Vreau exclusivitate“. Probabil de aceea jurnaliştii de la New York Times şi NBC News au fost prezenţi la momentul anunţului.

     

  • Care a fost primul lucru vândut pe internet?

    Cumpărăturile online se realizează din ce în ce mai uşor, iar sistemele folosite pentru a procesa plăţile sunt din ce în ce mai sigure. Dar nu tot timpul a fost aşa. Un clip video creat de Shopify, o companie de e-commerce, spune povestea primei tranzacţii care a avut loc în 1971-1972 între doi studenţi, unul de la Stanford, celalalt de la MIT. Care a fost obiectul tranzacţiei? Marijuana.

    Însă trebuie să menţionăm că banii nu au fost transferaţi pe internet, deci am putea spune că aceasta a fost prima tranzacţie facilitată de internet, şi nu realizată pe internet.

    Astfel această onoare îi revine lui Dan Kohn care a vândut un CD al lui Sting, “Ten Summoners Tales” unui prieten din Philadephia, pe data de 11 august 1994, potrivit New York Times. Prietenul lui Kohn a plătit 12.48 de dolari plus transportul şi a folosit un software de cripatare a datelor pentru a face plata. “Chiar dacă N.S.A intercepta tranzacţia, nu aveau cum să-i afle numărul de card”, a declarat Kohn.

    În ciuda acestui fapt, reprezentanţii unui alt site numit “The Internet Shopping Network” susţin că ei ar fi vândut componente PC cu o lună înainte ca Kohn să-şi vândă CD-ul. 

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.

  • Unele dintre cele mai consumate alimente cauzează cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra pericolelor existente

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit raportului, consumul de bacon, cârnaţi şi şuncă măreşte riscul apariţiei cancerului.

    Potrivit raportului carnea procesată, precum salamul, cârnaţii, micii, carnea tocată, costiţa sau şunca, intră în categoria “cancerigenă pentru oameni”, cea mai ridicată treaptă de avertizare dintre cele cinci, alături de alcool şi ţigări.

    Cercetările indică o legătură puternică între consumul ridicat al cărnii procesate şi cancerul de colon. Potrivit acestora, există deja dovezi solide că produsele din carne procesată, consumate chiar şi în cantităţi mici, ar creşte riscul de cancer la colon.

    Cei din industria carnurilor au retaliat deja, spunând că raportul institutului este “dramatic şi alarmist”, potrivit Business Insider.

    “Nu este potrivit să se sugereze că efectele negative ale baconului sau ale cârnaţilor sunt comparabile cu pericolele fumatului”, este de părere Ian Johnson, Insititutul de cercetare al hranei din Marea Britanie.

    În urma cercetărilor din laborator, experţii au constat că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc în apariţia cancerului îl constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi.

    Deşi baconul este pe lista elementelor care ar creşte riscul de cancer la colon, precum tutunului sau azbestul, acesta nu are aceeaşi gravitate ca elementele prezentate anterior. Băuturile alcoolice sunt pe această listă din 2012.

    Potrivit cercetătorilor, consumul a 50 de grame de carne procesată în fiecare zi creşte riscul de cancer la colon cu 18%.

    “Riscul de a dezvolta un cancer la colon cauzat de consumul de carne procesată este încă mic, dar aceasta creşte în funcţie de cantitatea de carne consumată”, este de părere Kurt Straif, şeful IARC, agenţia internaţională de cercetare în domeniul cancerului.

  • Unele dintre cele mai consumate alimente cauzează cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra pericolelor existente

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit raportului, consumul de bacon, cârnaţi şi şuncă măreşte riscul apariţiei cancerului.

    Potrivit raportului carnea procesată, precum salamul, cârnaţii, micii, carnea tocată, costiţa sau şunca, intră în categoria “cancerigenă pentru oameni”, cea mai ridicată treaptă de avertizare dintre cele cinci, alături de alcool şi ţigări.

    Cercetările indică o legătură puternică între consumul ridicat al cărnii procesate şi cancerul de colon. Potrivit acestora, există deja dovezi solide că produsele din carne procesată, consumate chiar şi în cantităţi mici, ar creşte riscul de cancer la colon.

    Cei din industria carnurilor au retaliat deja, spunând că raportul institutului este “dramatic şi alarmist”, potrivit Business Insider.

    “Nu este potrivit să se sugereze că efectele negative ale baconului sau ale cârnaţilor sunt comparabile cu pericolele fumatului”, este de părere Ian Johnson, Insititutul de cercetare al hranei din Marea Britanie.

    În urma cercetărilor din laborator, experţii au constat că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc în apariţia cancerului îl constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi.

    Deşi baconul este pe lista elementelor care ar creşte riscul de cancer la colon, precum tutunului sau azbestul, acesta nu are aceeaşi gravitate ca elementele prezentate anterior. Băuturile alcoolice sunt pe această listă din 2012.

    Potrivit cercetătorilor, consumul a 50 de grame de carne procesată în fiecare zi creşte riscul de cancer la colon cu 18%.

    “Riscul de a dezvolta un cancer la colon cauzat de consumul de carne procesată este încă mic, dar aceasta creşte în funcţie de cantitatea de carne consumată”, este de părere Kurt Straif, şeful IARC, agenţia internaţională de cercetare în domeniul cancerului.

  • Aproape 70% dintre români nu au stat la un hotel în ultimele şase luni

    Cele mai accesate servicii accesate de români în ultimele şase luni aparţin industriei de retail, supermarket-uri/hypermarket-uri (98,3% dintre respondenţi), farmaceutice (de 90% dintre respondenţi) şi banking (de 81,2% dintre respondenţi), potrivit unui studiu al companiei de cercetare KPI. Dimpotrivă, cele mai puţin utilizate sunt serviciile financiare ne-bancare (88,3% dintre respondenţi nu au folosit), ale companiilor de transport aerian (73,6% nu au folosit) şi ale hotelurilor (67,5% dintre respondenţi nu au folosit).

    În urma analizei răspunsurilor respondenţilor, a rezultat că cel mai important element în alegerea unui furnizor de bunuri sau servicii îl reprezintă calitatea produselor sau serviciilor livrate. Acest criteriu este urmat de preţ şi de rapiditatea în procesarea comenzilor. Elementul cel mai puţin important în alegere îl reprezintă naţionalitatea furnizorului. Este importantă şi îndeplinirea promisiunilor.

  • Ce sumă este dispus să cheltuie un român de Black Friday

    Suma medie pe care o vor cheltui românii anul acesta pe produsele pregătite de comercianţii români, cu ocazia Black Friday, se va ridica la circa 340 de lei, de aproape două ori mai mare faţă de suma medie tranzacţionată online cu cardul în restul anului, în valoare de circa 180 lei, potrivit estimărilor procesatorului de plăţi online cu cardul NETOPIA mobilPay.

    În cadrul ediţiei Black Friday 2013, suma medie plătită online cu cardul s-a ridicat la circa 260 de lei, în timp ce tranzacţia medie procesată online s-a ridicat la circa 150 de lei.

    Numărul tranzacţiilor procesate online cu cardul de Black Friday 2014 va creşte cu peste 50% faţă de media anuală, iar suma medie procesată online cu cardul pentru cumpărăturile online din „Vinerea Neagră” se va dubla. Vârful de vânzări înregistrat de comercianţii online care pregătesc oferte speciale de Black Friday se va resimţi şi la nivelul numărului de plăţi online realizate de români, care va creşte cu până la 55% faţă de media anuală procesată în România.

    „Chiar dacă plata online cu cardul este, realmente, cea mai sigură metodă şi cea mai simplă cale de a proteja clientul de eventuale fraude, livrări greşite sau produse deteriorate, recomandăm să se urmărească îndeaproape şi filtrul suplimentar 3D Secure. Existenţa acestuia demonstrează implicarea comercianţilor în asigurarea unor tranzacţii transparente, sigure şi corecte”, atrage atenţia Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay. 

    Majoritatea retailerilor online din România au setat ziua de 21 noiembrie pentru ediţia Black Friday 2014, iar conform informaţiilor NETOPIA mobilPay, în continuare, cele mai multe plăţi din ziua respectivă se vor îndrepta, tradiţional, către produsele electro IT, fashion şi beauty. Potrivit Garanti Bank, partener cu tradiţie al NETOPIA mobilPay, volumele tranzacţionate la ediţia de anul acesta se vor dubla comparativ cu cele de anul trecut, iar traficul va creşte de cinci ori faţă de o zi normală.