Tag: privatizari

  • Melania Hăncilă: Privatizarea este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie, mai ales când e vorba de firmele din energie

    Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic, privatizările din acest domeniu urmând să exercite un impact negativ asupra economiei în perspectivă, deoarece profiturile substanţiale obţinute au fost „exportate“ către entităţi străine în loc să beneficieze statul român, afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

    „Sunt de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naţionale pe termen lung, deoarece profiturile substanţiale obţinute de acestea au fost exportate către entităţi străine în loc să beneficieze statul român de acestea. La nivel mondial, companiile din domeniul energetic sunt cele mai profitabile, însă în România se tolerează de peste două decenii ca acestea să înregistreze pierderi din cauza slabei guvernanţe corporatiste şi a scurgerilor de profitabilitate susţinute de interesele politice“, a comentat Hăncilă. Ea a arătat că interesul naţional este lezat nu numai de privarea de profiturile obţinute de aceste companii, dar şi de faptul că statul pierde controlul asupra preţului practicat de aceste companii către consumatorii români care în loc să beneficieze de faptul că sunt cetăţeni ai unei ţări bogate în resurse, de fapt plătesc preţul ineficienţei utilizării acestora de către autorităţi. Economistul-şef al Volksbank nu este de acord cu ideea conform căreia statul român ar trebui să privatizeze acele companii care nu sunt profitabile sub administrarea statului. „Nici Petrom nu era profitabilă pe vremea când era administrată de stat, pentru ca după privatizare să devină cea mai profitabilă companie românescă. Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităti, dar cea mai păguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic.“

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Germania este nemulţumită de ritmul privatizărilor din Grecia

    Potrivit raportului, Comisia Europeană aşteaptă în prezent venituri din privatizări de numai 8,5 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2016, faţă de 50 de miliarde de euro, cât se estima anterior până la finele anului 2015, potrivit portalului local WAZ, citat de Capital.gr.

    Guvernul german a dat vina în raport pe incertitudinile politice de anul trecut din Grecia, precum şi pe condiţiile economice dificile pentru privatizările lente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semne bune pentru bursă: BET a crescut cu 3,7% în prima zi

    Tradiţia spune că dacă bursa creşte în prima şedinţă a anului, atunci închide anul pe creştere. Doar o singură dată în ultimii zece ani nu s-a respectat. Chiar dacă indicele BET a debutat în creştere, asta nu este o garanţie că va creşte puternic tot anul, însă analiştii apreciază că cel puţin pentru primele luni ale anului conjunctura este bună. “Pe termen scurt este o conjunctură favorabilă la nivelul bursei, determinată atât de factori interni, cât şi externi, dar nu m-aş hazarda să spun că am intrat într-un nou ciclu de creştere. În 2013 exclud scenariul că bursa va înregistra o scădere dramatică, este posibil să avem o evoluţie laterală sau de creş­tere a pieţei”, spune Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă în investiţii KTD Invest.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ce privatizări se anunţă anul acesta pe bursă

    Vân­zarea pe bursa de la Bucureşti a unui pachet de 15% din acţiunile Transgaz Mediaş (TGN) ar putea fi singura ofertă deru­la­tă de stat pe bursă în anul 2013, aceasta fiind de altfel şi cea mai avan­sa­tă. Anul trecut guvernul a oprit pe ulti­ma sută de metri oferta de la Transgaz pe fondul incertitudinilor cu privire la ale­gerile care urmau să aibă loc în toamnă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Liniile moarte ale privatizării

    În cazul Oltchim însă avem de-a face cu un soi de premieră – privatizarea eşuată ca instrument mediatic şi electoral. Inevitabilul Dan Diaconescu este principalul câştigător mediatic, urmat de premierul Victor Ponta şi la mare distanţă de Remus Vulpescu, Daniel Chiţoiu, Constantin Roibu şi Adriean Videanu, conform unei analize realizate de Mediafax Monitorizare în perioada 6 septembrie – 1 octombrie, pe 1.080 de site-uri, 247 publicaţii locale şi 154 publicaţii centrale.

    În schimb, combinatul în sine nu s-a bucurat şi nu se bucură de prea mare succes; aşa că reprezentanţi de la Guvern, AVAS, Electrica şi ai băncilor care au de recuperat bani vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim, care-şi propune plata salariilor restante, repornirea activităţii şi găsirea unui investitor.

  • Concluziile negocierilor cu FMI: TVA la încasare din 2013 şi calendar de privatizări refăcut. Sumele necesare pentru refacerea salariilor bugetarilor au fost asigurate

    “Aş spune că s-au încheiat cu succes negocierile cu partenerii noştri internaţionali – Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială – privind angajamentele asumate de România pentru cea de-a şasea revizie a acordului cu instituţiile financiare internaţionale, respectiv modul cum ne-am îndeplinit performanţele economice şi financiare la finele lunii iunie. De asemenea, scrisoarea de intenţie, documentele negociate, prevăd obiectivele pentru următoarea perioadă de timp, deci trei luni, până la 30 septembrie”, a declarat sâmbătă seară la încheierea discuţiilor cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. El a spus că în cadrul negocierilor s-au asigurat sumele necesare pentru refacerea salariilor nominale ale funcţionarilor bugetari la nivelul din iunie 2010 şi pentru plata sumelor “reţinute necuvenit pensionarilor”, corespunzător a şapte luni din acest an şi a nouă luni din anul care urmează.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernele trec, acordurile cu FMI rămân. Până când?

    Obişnuinţa de a gândi în termeni politici şi nu economici a dominat, ani de-a rândul, discuţiile despre acordurile cu FMI, ajunse un fel de fatalităţi enigmatice, abătute pe capul României fie pentru că un guvern de o anumită culoare politică era incapabil să conducă ţara, fie pentru că un guvern sau altul era incapabil să se opună presupuselor conspiraţii străine contra ţării. Ieşirea (cu scântei) a guvernului Tăriceanu, în 2005, din acordul de atunci cu FMI a fost salutată în România ca o dovadă binevenită de independenţă, pentru ca în 2009, când relaţia cu instituţia de la Washington a fost reluată în epoca Boc, să iasă la iveală dezastrul economic real acumulat în scurta epocă de independenţă.

    În urmă cu câteva luni, guvernatorul BNR reflecta public pentru prima oară că după ce actualul acord se termină, adică în martie 2013, cel mai bine ar fi să nu mai încheiem încă unul. “Ar însemna că lucrurile merg bine şi că nu mai avem nevoie de un profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu e un mesaj bun”, spunea Mugur Isărescu, adăugând că noile ancore externe după 2013 ar urma să fie doar tratatele cu UE. Între timp, premierul Victor Ponta avea să reflecteze la rândul lui că poate ar fi bine să semnăm un nou acord preventiv cu FMI în 2013, cu aceeaşi funcţie a celui actual, adică de “certificat de sănătate” bun de arătat pieţelor financiare. Cât despre preşedintele Traian Băsescu, faptul că după acordul din 2009-2011 a urmat cel actual a fost promovat şi asumat explicit ca o cale de a-i împiedica pe viitorii guvernanţi de la alte cheltuieli bugetare fără număr, inclusiv în caz că el n-ar mai fi la putere.

    De fapt însă, “certificatul de sănătate” al FMI n-a existat niciodată: întotdeauna a fost vorba, pe de o parte, de o componentă de tratament pur şi simplu (cum s-a întâmplat din 2009 până în 2011, când am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de circa 8% din PIB la unul de circa 3%), pe de altă parte de o convalescenţă sine die – aşa cum este acum, când, conform teoriei FMI, după stabilizarea fiscală trebuie să urmeze o serie de privatizări şi dereglementări la capătul cărora se găseşte idealul creşterii economice perfect sustenabile, cu retragerea aproape totală a statului din economie. Iar cum din 2010 încoace, ideea de boală a căpătat şi un chip – sperietoarea Grecia -, respectarea de la un trimestru la altul a ţintelor fiscale asumate cu FMI a ajuns prima grijă grijă şi principalul motiv de mândrie pentru toate guvernele, fie că s-au numit Boc, Ungureanu sau Ponta. Frica a păzit şi va păzi bostănăria în continuare, indiferent cât de intense ar fi crizele politice interne ori cât de diferite ar fi culorile politice ale guvernanţilor.

    “Dacă scena politică în mod tradiţional turbulentă din România a fost în general ignorată de pieţe, ca zgomot de fond, de data aceasta ofensiva spre putere a USL e suficient de serioasă încât să creeze condiţiile pentru o depreciere durabilă a leului. Din fericire însă, Guvernul a fost foarte atent să evite comparaţiile cu Ungaria şi discuţii furtunoase ca ale lui Viktor Orban cu finanţatorii internaţionali”, observă Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, comentând deprecierea bruscă a leului cu ocazia demersurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu. “Dimpotrivă chiar, ţinta de deficit convenită cu FMI a fost îndeplinită în prima parte a anului, după cum spune ministrul de finanţe Florin Georgescu (deşi ni se pare destul de surprinzător, ţinând cont de rezultatele din ianuarie-mai), iar premierul Victor Ponta a promis demisia miniştrilor care nu vor respecta angajamentele faţă de FMI”, constată Szczurek.

    Ca să reamintim cum stă situaţia, pentru ca ţinta de deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB pentru acest an să fie atinsă, după ce pe primele cinci luni a ajuns deja la 1,2%, deficitul ar trebui să fie doar în jur de 1% din PIB în perioada iunie-decembrie. Efortul va fi mare, având în vedere nu numai perioada electorală, ci şi faptul că în toţi anii, cheltuielile bugetare cresc de obicei în a doua parte a anului. La aceasta se adaugă chestiunea arieratelor la buget, care au reînceput să crească începând din primul trimestru, conform ultimului raport al FMI, publicat săptămâna trecută (vezi grafic). Misiunea FMI pentru următoarea evaluare a acordului vine în România la 24-25 iulie, iar în funcţie de rezultatele discuţiilor, potrivit ministrului Georgescu, va urma rectificarea bugetară şi “vom şti exact care vor fi sumele redistribuite în cadrul bugetului, cine e cu plus şi cine e cu minus”.

    Aceeaşi frică păzeşte bostănăria în relaţia cu FMI şi în cazul celei de-a doua componente a “certificatului”, respectiv convalescenţa – restructurarea şi privatizarea companiilor de stat. Numai că aici, deşi niciodată autorităţile nu s-au opus deschis Fondului, cu argumentul teoretic legitim că ar vrea să păstreze în administrarea statului active esenţiale din energie sau transporturi, toate guvernele au adoptat tacit aceeaşi tactică de tergiversare. O comparaţie între scrisoarea de intenţie a guvernului Boc din iunie 2011, adică la prima evaluare a acordului actual, şi cele ulterioare e instructivă. Autorităţile promiteau acum un an că vânzarea prin bursă ori către investitori strategici a pachetelor statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Oltchim se va face până la sfârşitul lui 2011, iar la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi vândute pachete minoritare până la sfârşitul lui mai, respectiv iunie 2012.

  • Viitorul partid al lui Ungureanu. A fi sau a nu fi de dreapta

    Pentru guvernul Ungureanu, o reuşită a misiunii imposibile de a alege şi a promova în Parlament o variantă cât mai puţin neechitabilă de rezolvare a problemei, cu limitarea termenului de primire a cererilor de restituire în natură şi plafonarea despăgubirilor (ministrul justiţiei a propus 15%, procent apreciat însă drept “cam mic” de ambasadorul SUA, Mark Gitenstein), va fi un prim test politic crucial, înaintea următorului val de privatizări şi a verdictului pentru Roşia Montană.

    De acest prim test depind nu numai şansele premierului de a coagula un partid credibil de dreapta, dar şi posibilitatea statului român de a evita concomitent atât deteriorarea imaginii sale externe şi stricarea relaţiilor din coaliţie, cât şi deteriorarea situaţiei financiare a ţării într-o epocă de consolidare fiscală dură. Iar testul începe cu ameninţarea foştilor proprietari că dau statul în judecată la CEDO, continuă cu presiunile din coaliţie ale UDMR şi se încheie cu pledoaria deschisă a ambasadorului SUA pentru cauza actualilor cetăţeni americani ai căror familii au avut proprietăţi în România.

  • Emil Boc: Banii din privatizari vor fi folositi pentru plata datoriei publice

    “Potrivit procedurilor legale, inseamna ca acei bani se
    utilizeaza pentru ceea ce insemna plata datoriei publice, prin
    excelenta. Avand mai putin bani de la bugetul de stat pentru plata
    datoriei publice, ne raman mai multe resurse pentru investitii. Cu
    alte cuvinte, orice ban care vine din privatizare indirect se duce
    in investitii”, a explicat prim-ministrul.

    Premierul Emil Boc s-a aflat marti la Ghimbav cu ocazia inaugurarii
    fabricii de componente aviatice premium a Premium Aerotec,
    subsidiara a grupului european EADS. Fabrica va produce componente
    pentru aeronavele Airbus A320, A330 si A380, livrand deja din
    decembrie pana acum 250.000 de componente. Conform directorului
    executiv al Premium Aerotec, Dieter Meiners, capacitatea de
    productie la care se va ajunge va fi de 1,3 milioane de componente
    pe an.

    Investitia in fabrica Premium Aerotec, unde sunt angajati 260 de
    oameni, a fost de 40 de milioane de euro. “Romania este tara
    europeana unde am investit cel mai mult in ultimii ani, cu exceptia
    tarilor de origine ale EADS”, a declarat Louis Gallois,
    presedintele executiv al EADS, citat de AFP, referindu-se la
    Franta, Germania, Spania si Marea Britanie.

    “Aceasta investitie este un model de succes si seriozitate pentru
    ceea ce inseamna afaceri si locuri de munca in Romania. Prezenta
    EADS in Romania este o confirmare a faptului ca Romania este o tara
    in care se poate investi, este o tara in care autoritatile locale
    si nationale isi tin cuvantul, isi onoreaza obligatiile si prin
    parteneriat putem dezvolta afaceri care duc numele Romaniei peste
    tot in lume”, a declarat premierul Boc.

    Guvernul roman a acordat pana acum un ajutor de stat “in jur de 4-5
    milioane de euro” pentru fabrica Premium Aerotec, dintr-un total
    care va ajunge la 19 milioane de euro.

    In afara de fabrica de la Ghimbav, EADS mai are in derulare doua
    afaceri in Romania: contractul de peste 800 de milioane de euro
    pentru securizarea frontierelor, necesar pentru accesul in spatiul
    Schengen, si societatea mixta Eurocopter Romania, formata de EADS
    cu IAR Ghimbav si care se ocupa de reparatii si intretinere de
    elicoptere si de distributia produselor Eurocopter in Romania.

  • Boc: Statul va pastra pachetele majoritare la companii strategice din energie

    Prezent la Ploiesti la o intalnire cu oameni de afaceri din
    Prahova, organizata intr-un restaurant, Boc a afirmat ca este
    adeptul “privatizarilor transparente si in interesul statului”. “Pe
    cateva domenii strategice trebuie ca statul sa pastreze un cuvand
    greu de spus, ca sa poata face fata in conditii de criza”, a spus
    premierul.

    Guvernul s-a angajat fata de FMI sa vanda actiuni reprezentand 15%
    din Transelectrica, Transgaz si Romgaz, cate cel putin 10% din
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica, 10% din Petrom, o participatie
    de 20% din CFR Marfa si pana la 20% din Tarom.

    Boc a criticat din nou privatizarea Petrom si a spus ca o companie
    care in prezent valoreaza 18 miliarde de euro a fost vanduta
    grupului austriac OMV pentru mai putin de 700 milioane dolari. “Rad
    toti europenii de pretul la care fosta guvernare a vandut Petrom”,
    a spus el.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.