Tag: primarie

  • Primăria Reşiţa vrea să reintroducă tramvaiul în oraş, proiect de 20 mil.euro

    Valoarea finanţării nerambursabile este de 89,65 milioane lei.
     
    Investiţiile vizează realizarea infrastructurii aferente de rulare, modernizarea staţiilor de transport, a spaţiilor publice, a zonelor pietonale şi a celor verzi (linie cale de tramvai înierbată), amenajarea depoului, cu hala de garare, spaţii administrative şi de mentenanţă/ reparaţii.
     
    În urma lucrărilor vor fi construiţi 3,7 km cale dublă de rular şi 7 staţii.
     
    De asemenea, proiectul prevede reabilitarea şi modernizarea suprastructurii Podului Triaj, utilizat de tramvaie, în lungime de 228 metri.
     
    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar
  • Primăria Timişoara cumpără 21 de tramvaie moderne, cu autonomie pe baterii, unice în România

    Primăria Timişoara a informat că licitaţia pentru contractul de furnizare de noi tramvaie a fost finalizată. La licitaţie au depus oferte două firme, una din Turcia şi alta din Polonia, câştigătoare fiind desemnată prima dintre cele două societăţi.

    Astfel, firma din Turcia urmează să realizeze fiecare tramvai nou în schimbul sumei de 9,7 milioane de lei, la care se adaugă TVA.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a explicat că noile tramvaie de dimensiuni mari vor avea şi o autonomie de mers de 63 de kilometri. Prin acest demers, Timişoara va fi primul oraş din România care va deţine astfel de garnituri cu autonomie pe baterii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei anunţă că se lucrează la şase săli de sport pentru elevii bucureşteni

    Complexurile sportive, ultramoderne, vor avea terenuri multifuncţionale de tenis, volei, baschet şi fotbal, atât la interior cât şi la interior, vestiare, grupuri sanitare, duşuri şi cabinete medicale.

    Termenul de finalizare estimat pentru aceste obiective de investiţii este luna decembrie 2019, potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Capitalei, remis luni MEDIAFAX.

    Astfel, în prezent, se lucrează la:

    1. Complex multifuncţional pentru activităţi didactice şi sport la Scoala112, lucrările sunt executate de Compania Municipală de Consolidări SA, iar în prezent, acestea sunt realizate în proporţie de 33%, (s-au
    efectuat devieri şi execuţii lucrări canalizare, spargere şi evacuare platforma beton, săpătură manuală şi mecanizată, protejare maluri, turnare beton egalizare, cofrare, fundaţii – placă, grinzi, stâlpi).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Cluj-Napoca va plăti bani din bugetul local pentru fiecare locuitor al Clujului pentru a ţine în picioare Alianţa Vestului

    Consilierii locali ai PSD – ALDE din Consiliul Local Cluj-Napoca au cerut, joi, în şedinţa deliberativului, explicaţii primarului Emil Boc despre destinaţia banilor alocaţi, menţionând că obiectivele AVE sunt generale şi nu vor putea fi finanţate în actualul exerciţiu financiar european.

    „Nu sunt un susţinător al proiectului Alianţei Vestului şi nu pentru că uneşte patru primării PNL, ci datorită faptului că, în an Centenar, a adus anumite idei care pot conduce către federalizare. AVE este un proiect politic dar, din punct de vedere tehnic, în exerciţiul financiar 2014 – 2020 această alianţă nu poate accesa fonduri structurale şi nici investiţii europene.

    Obiectivele alianţei sunt foarte generale, iar cele de infrastructură nu cred că Primăria Cluj-Napoca le poate influenţa într-un alt judeţ din România. Având în vedere că AVE nu are un obiect de activitate în orizontul de timp apropiat, de ce pe lângă cei 20.000 de lei, aport la patrimoniu, alocăm peste 160.000 de euro cheltuieli de funcţionare, câte 0,50 de euro anual pentru fiecare locuitor, la ce se vor folosi aceşti bani, care sunt bani publici?”, a spus consilierul Dan Morar.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Containerele anticaniculă revin în zonele cele mai aglomerate ale Capitalei. Cum arată şi unde pot fi găsite | FOTO

    „Primăria Municipiului Bucureşti, prin ASSMB, a amplasat 20 de containere anticaniculă în cele mai aglomerate zone din Capitală. Containerele, care au fost deja dotate, vor fi deschise începând de mâine, 2 iulie 2019, când se anunţă temperaturi caniculare. Containerele anticaniculă sunt dotate cu trusă medicală de prim-ajutor completă, tensiometru cu manometru şi stetoscop, canapea medicală, scaune, dozator de apă, consumabile necesare funcţionării corecte (dezinfectanţi, mănuşi de unică folosinţă, cearceafuri de unică folosinţă, etc), chiuvetă mobilă şi aparat de aer condiţionat”, informează Primăria Capitalei, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei va investi 4,2 milioane de lei în refacerea unei intersecţii

    „Întrucât la limita de proiect a supralărgirii există calea de rulare a tramvaielor de pe Şoseaua Petricani, aceasta trebuie racordată la noua configuraţie din proiectul de lărgire a Şoselei Fabrica de Glucoză, în intersecţia cu Şoseaua Petricani”, se arată în expunerea de motive a proiectului aprobat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Bucureştiului spune că are bani ca să plătească dobânzile la obligaţiunile de la bursă şi că pentru aprilie şi mai deja a plătit

    Primăria Bucureşti spune că în lunile aprilie şi mai a realizat plata dobânzilor câtre deţinătorii obligaţiu­nilor de 2,2 mld. lei pe care Capitala le are la bursa de la Bucureşti şi că datoria publică a municipiului Bucureşti şi implicit serviciul acesteia constituie o categorie de cheltuieli prioritară.
    „Politica municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte datoria publică locală este una conservatoare, cu limite de prudenţă mult mai stricte decât cele impuse de cadrul legislativ. Serviciul datoriei publice pentru anul în curs, şi anume totalitatea dobânzilor, comi­sioa­nelor şi ratelor de capital scadente pe parcursul acestui an, reprezintă 5,75% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani“, a transmis PMB la solicitarea ZF.

    Primarul Gabriela Firea a afirmat recent că Primăria Bucureşti este în „faliment nedeclarat“, ceea ce a reprezentat un semnal de alarmă pentru investitorii în obligaţiuni PMB listate la Bucureşti, iar o astfel de afirmaţie, politică sau nu, poate tulbura pieţele financiare.

    „În ciuda realizării sub aşteptări a veniturilor, au fost achitate la scadenţă toate ratele de capital, dobânzile şi comisioanele datorate până în prezent, reprezentând peste 75% din serviciul datoriei aferent anului curent. În lunile ce urmează, ratele de capital, dobânzile şi comisioanele scadente până la finele anului 2019 reprezintă numai 25% din serviciul datoriei publice anuale şi vor fi de asemenea achitate la termen către creditori“, spune PMB.

    Pentru anul 2020 datoria publică reprezintă sub 20% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani, menţionează reprezentanţii PMB. Ei spun că guvernul condus de Viorica Dăncilă va aloca 800 milioane de lei municipiului Bucureşti prin rectificare bugetară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă lovitură pentru Darius Vâlcov, a fost dat în judecată de o primărie

    În instanţă, alături de fostul primar Darius Vâlcov, au mai fost chemaţi şi 20 de foşti consilieri locali din Slatina, şeful Serviciului Juridic, Mihaela Otincelescu, precum şi secretarul Primăriei Slatina.

    Dosarul deschis de Primăria Slatina împotriva lui Darius Vâlcov şi a consilierilor locali a fost înregistrat în luna mai la Tribunalul Olt şi vizează fapte din perioada în care Vâlcov era primar al oraşului Slatina.

    Actualul primar al Slatinei, Emil Moţ, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că procesul a fost iniţiat de Compartimentul Juridic din cadrul instituţiei pe care o conduce, pentru recuperarea unui prejudiciu constatat de Curtea de Conturi în urma unui control din 2015.

    Edilul a precizat că procesul a fost deschis tocmai anul acesta pentru că până acum Primăria Slatina s-a judecat cu Curtea de Conturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este Primăria Generală a Bucureştiului în prag de faliment?

    „Niciodată Primăria Generală nu a avut venituri mai mari de 600 de milioane de euro“, a susţinut duminică-seară la România TV primarul general al Capitalei Gabriela Firea, într-o dispută violentă cu un alt fost primar general, Traian Băsescu. Acesta susţinea că Primăria Generală are venituri de un miliard de euro, prin urmare nu are de ce să intre într-un faliment nedeclarat, cum a susţinut în ultimele zile primarul în funcţie.

    Şi, totuşi, câţi bani are Primăria Generală? Execuţia bugetului primăriei pe 2018 indică venituri de 4,2 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro. Aceste venituri înseamnă doar 75% din programarea iniţială. Anul acesta bugetul votat de Consiliul General prevede venituri de 6,7 miliarde de lei, adică de 1,4 miliarde de euro.

    Dacă bugetul primăriei nu a avut niciodată mai mult de 600 de milioane de euro, cum susţine Gabriela Firea, cum apar cifrele de mai sus în documentele oficiale ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi de ce primarul a construit bugetul pe 2019 pe venituri atât de mari dacă ştia că „Primăria nu a avut niciodată venituri mai mari de 600 de milioane de euro?“

    Este un mister, singura certitudine este că, într-adevăr, primarul are de ce să se plângă. Pentru că cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. Când impozitul pe salarii a coborât de la 16% la 10% – o scădere de 37% – primăriile au pierdut sume enorme şi nu au fost compensate. Cam 1 mld. lei anual pierde municipali­tatea Bucureşti în urma scăderii acestui impozit. În plus, Primăria Generală nu are venituri din impozitul local, care se face venit la sectoare. Nu sunt venituri foarte mari, pentru că impozitele sunt mici, dar sunt nişte bani. Şi atunci supărarea este firească. Primarul general a ridicat de multe ori problema şi în ultima vreme a susţinut că Primăria Generală este în faliment nedeclarat şi că nu are de unde să-i plătească lui Costică Constanda 76 de milioane de euro pe care acesta le-a obţinut ca despăgubiri în instanţă de la municipalitate în scandalul Satului Francez şi al Parcului Bordei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este Primăria Generală a Bucureştiului în prag de faliment?

    „Niciodată Primăria Generală nu a avut venituri mai mari de 600 de milioane de euro“, a susţinut duminică-seară la România TV primarul general al Capitalei Gabriela Firea, într-o dispută violentă cu un alt fost primar general, Traian Băsescu. Acesta susţinea că Primăria Generală are venituri de un miliard de euro, prin urmare nu are de ce să intre într-un faliment nedeclarat, cum a susţinut în ultimele zile primarul în funcţie.

    Şi, totuşi, câţi bani are Primăria Generală? Execuţia bugetului primăriei pe 2018 indică venituri de 4,2 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro. Aceste venituri înseamnă doar 75% din programarea iniţială. Anul acesta bugetul votat de Consiliul General prevede venituri de 6,7 miliarde de lei, adică de 1,4 miliarde de euro.

    Dacă bugetul primăriei nu a avut niciodată mai mult de 600 de milioane de euro, cum susţine Gabriela Firea, cum apar cifrele de mai sus în documentele oficiale ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi de ce primarul a construit bugetul pe 2019 pe venituri atât de mari dacă ştia că „Primăria nu a avut niciodată venituri mai mari de 600 de milioane de euro?“

    Este un mister, singura certitudine este că, într-adevăr, primarul are de ce să se plângă. Pentru că cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. Când impozitul pe salarii a coborât de la 16% la 10% – o scădere de 37% – primăriile au pierdut sume enorme şi nu au fost compensate. Cam 1 mld. lei anual pierde municipali­tatea Bucureşti în urma scăderii acestui impozit. În plus, Primăria Generală nu are venituri din impozitul local, care se face venit la sectoare. Nu sunt venituri foarte mari, pentru că impozitele sunt mici, dar sunt nişte bani. Şi atunci supărarea este firească. Primarul general a ridicat de multe ori problema şi în ultima vreme a susţinut că Primăria Generală este în faliment nedeclarat şi că nu are de unde să-i plătească lui Costică Constanda 76 de milioane de euro pe care acesta le-a obţinut ca despăgubiri în instanţă de la municipalitate în scandalul Satului Francez şi al Parcului Bordei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro