BusinessMagazin

Tag: PREVIZIUNI

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Previziuni 2014. Garanti Bank: Creştere economică mai scăzută, inflaţie la minim istoric şi redresarea sectorului construcţiilor

    În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

    Analiştii băncii cred că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu încă două scăderi ale dobânzii cheie. Astfel, se aşteaptă că aceasta va atinge 3,5% până la finalului primului trimestru al anului 2014. “Odată cu scăderea inflaţiei creşte puterea de cumpărare, iar finanţarea în lei devine mai atractivă, respectiv mai ieftină. Aceşti factori, împreună cu creşterea salariilor reale, reprezintă un impuls pentru îmbunătăţirea cererii şi consumului intern pe piaţa locală în 2014”, spune Rozalia Pal, economist-şef GarantiBank.

    De asemenea, în 2014 este aşteptată o relansare a investiţiilor publice şi private, redresarea venind pe fondul accelerării absorbţiei de fonduri europene şi a reluării de proiecte de infrastructură. “Odată cu revigorarea economiei, ne aşteptăm ca şi şomajul să scadă treptat, până la o medie anuală de 7%. Impulsul ar putea veni şi din sectorul industrial, care a avut un parcurs foarte bun în 2013 şi ne aşteptăm ca producţia să se menţină la acelaşi nivel”, a adăugat Pal.

    Un alt semn pozitiv din piaţă este legat de redresarea segmentului construcţiilor, unde este aşteptată o creştere cu 3,3% în 2014, deşi performanţele în 2013 au fost sub aşteptări. Sectorul beneficiază şi de proiectele europene de infrastructură deblocate la sfârşitul lunii iunie.
    Sectorul privat ar putea beneficia şi de o schimbare importantă în legislaţie, şi anume propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale. Această măsură ar putea creşte competitivitatea companiilor locale şi ar putea reprezenta, de asemenea, un stimulent pentru relansarea investiţiilor străine.
    În raportul citat, GarantiBank estimează şi evoluţia cursului valutar EUR/RON, care este aşteptat să se stabilizeze la 4,45 până la sfârşitul anului 2013 şi să se deprecieze spre 4,55 în 2014, în special din cauza fluxurilor de capital pe termen scurt, determinate de evenimente internaţionale.
     

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.

     

  • Temele financiar-bancare ale anului 2013 şi previziunile pentru 2014, la “Romania Financial Forum”

     Astfel, Mediafax continuă tradiţia de a supune anual dezbaterii principalele teme din domeniul financiar-bancar împreună cu membri ai conducerii BNR, bancheri de top şi principalii jucători în domeniu şi, bineînţeles, alături de presa generalistă şi de specialitate.

    La ediţia din acest an vor participa ca lectori Bogdan OLTEANU – Viceguvernator; Banca Naţională a României; Henk PAARDEKOOPER – CEO, RBS Romania; Mişu NEGRIŢOIU – Chairman, ING Bank Romania; Daniela BODÎRCĂ – Vicepreşedinte Executiv, Unicredit Ţiriac Bank; Ludwik SOBOLEWSKI – director general al Bursei de Valori Bucureşti; Adrian VASILESCU – Consilierul Guvernatorului, Banca Naţională a României; Mircea URSACHE – Vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Eugen VOICU – preşedinte, Certinvest; Valentin IONESCU – şeful Direcţiei de Supraveghere Integrată din Autoritatea de Supraveghere Financiară; Raluca ŢINTOIU – CEO, ING Pensii. De asemenea, în timpul conferinţei vor avea intervenţii şi alţi reprezentanţi ai băncilor, ai companiilor de asigurări şi de pensii private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Va rămâne 2013 cel mai bun an după criză?

    Motoarele acestei creşteri au fost exporturile, agricultura şi industria, în timp ce construcţiile, importurile, formarea brută de capital fix (investiţiile) şi stocurile s-au redus. Exportul net a avut în primul semestru o contribuţie de 5,3% la creşterea PIB, în timp ce investiţiile s-au diminuat cu 4,4%, conducând la un minus de 1% pentru evoluţia economică din aceeaşi perioadă.

    Economiştii BCR estimează pentru 2013 o creştere a PIB de 2,5%, urmată însă de o încetinire la 2,3% la anul, iar cei de la ING Bank aşteaptă o creştere de 2,2% în acest an, dar numai de 2% în 2014. Prudenţa analiştilor în privinţa anului viitor este explicabilă prin gradul de incertitudine implicat atât în toate previziunile actuale legate de zona euro, care rămâne destinaţia principală a exporturilor României, cât şi în toate previziunile legate de calitatea unui an agricol, ţinând cont de importanţa acestei ramuri pentru creşterea economică.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Consumul privat, noua cheie a redresării Estului

    În majoritatea ţărilor din zonă, cererea internă va fi frânată de austeritatea fiscală şi de stagnarea creditării. Fără o redresare solidă şi durabilă a zonei euro, investiţiile private nu sunt aşteptate să contribuie semnificativ la creşterea economică, iar compensarea lor prin investiţii publice cu fonduri europene va fi insuficientă. În ciuda presiunilor inflaţioniste slabe şi a creşterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, consumul privat va rămâne redus atâta vreme cât piaţa muncii nu-şi revine, susţine instituţia.

    Banca Mondială precizează că Ţările Baltice, România şi Bulgaria vor fi excepţii în peisajul general, întrucât aici consumul privat va rămâne un motor important de creştere a PIB.

  • Mai multe insolvenţe, mai puţine angajări

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în primul trimestru este de trei ori mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată în perioada similară a anul trecut, deşi numărul cazurilor a scăzut cu 10%. În primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 6.381 insolvenţe noi, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi din punct de vedere al numărului de angajaţi din companiile intrate în insolvenţă anul acesta s-a consemnat o creştere faţă de anul trecut, de la 6,9 angajaţi în medie pe firmă la un număr mediu de 9,51 persoane.

    Datele Coface arată că în primul trimestru 239 de firme cu afaceri de peste un milion de euro au intrat în insolvenţă, din care 191 cu afaceri de 1-5 milioane de euro şi 26 cu 5-10 milioane de euro vânzări.  În acelaşi timp, 15 firme cu afaceri de 10-50 milioane de euro au intrat în insolvenţă, 4 cu un rulaj de 50-100 milioane de euro şi trei cu peste 100 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii.

    În materie de angajări, 70% dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi de Manpower nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal. Cu toate acestea, firmele româneşti continuă să se numere printre cele mai optimiste din Europa şi oferă oportunităţi de angajare în majoritatea domeniilor de activitate.

    Angajatorii se aşteaptă la creşteri ale numărului de angajaţi în patru din cele opt regiuni în următoarele trei luni. Cele mai optimiste planuri de angajare sunt raportate din Nord-Vest, acolo unde previziunea netă de angajare este de 21%, iar pentru regiunile din Sud şi din Vest angajatorii anunţă previziuni de 14% şi, respectiv, 10%. În Centru, angajatorii anticipează o creştere a numărului salariaţilor cu 7%.

  • Cursul valutar: un pic de optimism pentru leu

    Analiştii consideră însă că tensiunile actuale, deşi vor subzista în special în cazul economiilor emergente cu dezechilibre macro importante, se vor atenua treptat, urmând ca în decizia investitorilor să redevină importantă percepţia privind particularităţile fiecărei economii. Din acest punct de vedere, România se află într-o poziţie bună, pentru că datele macro (creşterea PIB, deficite, datorie, inflaţie) arată mai bine decât în cazul multor alte economii emergente. Pentru leu, previziunile analiştilor băncii britanice Lloyd’s vorbesc de o apreciere treptată, până la 4,40 lei/euro în septembrie, 4,37 lei/euro în decembrie, 4,34 lei/euro în martie anul viitor şi 4,28 lei/euro în decembrie al aceluiaşi an.

    Pe parcursul săptămânii, leul s-a apreciat treptat de la 4,522 la 4,459 lei/euro, în ton cu aprecierile monedelor din regiune.

     

  • Trei predicţii noi ale marilor bănci pentru 2013

    Citigroup a eliminat din scenariul de bază de previziune pe termen mediu probabilitatea de ieşire a Greciei din zona euro, argumentând cu noua stabilitate politică, rezultatele fiscale mai bune şi faptul că statul a reuşit să ţină în frâu tensiunile sociale, după exploziile de anii trecuţi.

    Erste prezice că anul acesta cel puţin două monede din Europa Centrală şi de Est au potenţial mare de apreciere – zlotul şi coroana cehă. Pentru leu, analiştii băncii îşi menţin orizontul de estimare a cursului la cca 4,4 lei/euro, cu argumentul că banca centrală va evita o apreciere sub 4,3 din raţiuni de menţinere a competitivităţii exporturilor, dar şi o depreciere la peste 4,5, a cărei probabilitate ar putea apărea doar în condiţiile unei reeditări a panicilor de pe piaţa externă legate de sustenabilitatea zonei euro.

    În fine, Bank of America Merrill Lynch a redus a doua oară din aprilie încoace ţinta de preţ pentru aur anul acesta, la o medie de 1.478 dolari/uncie, cu posibilitatea ca preţul aurului să ajungă la 1.200 dolari/uncie în următoarele săptămâni. în aprilie, banca redusese ţinta de preţ de la 2.000 la 1.838 dolari/uncie.

  • Ponta: Decizia privind reducerea CAS va fi luată în toamnă, pe baza rezultatelor economice

    “În toamnă, în baza rezultatelor din primele două trimestre şi a previziunilor pentru trimestrul trei, începem să construim proiectul de buget pentru 2014. Mai mult, sper să putem trece în Constituţie, la revizuire – pentru că acum se prevede foarte clar că bugetul este anual – noţiunea de buget multianual, şi pe baza unor date foarte concrete în toamnă vom şti exact cum construim bugetele pentru 2014, 2015 şi 2016. Intenţia şi angajamentul nostru, ca şi convingerea că este un lucru foarte bun, merge în primul rând spre reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator”, a spus Ponta după ce a participat la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro?, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germanǎ (AHK Romania) şi MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro