BusinessMagazin

Tag: presedinti

  • Donald Trump a reuşit în 69 de zile ceea ce altor preşedinţi le-a luat ani de zile

    Actualul preşedinte a “reuşit” să obţină o rată de aprobare Gallup de doar 35% ieri. Doar alţi şapte preşedinţi au făcut asta decând Gallup a început să monitorizeze acest aspect (în timpul preşedinţiei lui Harry Truman – 1945-1953).

    Publicul american se pare că l-a pedepsit pe preşedinte pentru o serie de ordine executive controversate emise în primele zile ale mandatului său, dar şi din cauza faptului că nu a reuşit să elimine Obamacare, una dintre promisiunile sale din campanie.

    Dacă va reuşi să scadă sub 35% atunci va intra într-un club select alături de Lyndon B. Johnson şi Rondal Reagan.

    În cât timp au ajuns preşedinţii la o rată de aproape de 35%:

    Trump – 69 de zile
    Truman – 524 de zile
    Reagan – 741 de zile
    Carter – 851 de zile
    H.W Bush – 1283 de zile
    Nixon – 1659 de zile
    Johnson – 1725 de zile
    W. Bush – 1926 de zile

  • Donald Trump a reuşit în 69 de zile ceea ce unora dintre cei mai nepopulari preşedinţi le-a luat ani de zile

    Actualul preşedinte a “reuşit” să obţină o rată de aprobare de doar 35% ieri. Doar alţi şapte preşedinţi au făcut asta decând Gallup a început să monitorizeze acest aspect (în timpul preşedinţiei lui Harry Truman – 1945-1953).

    Publicul american se pare că l-a pedepsit pe preşedinte pentru o serie de ordine executive controversate emise în primele zile ale mandatului său, dar şi din cauza faptului că nu a reuşit să elimine Obamacare, una dintre promisiunile sale din campanie.

    Dacă va reuşi să scadă sub 35% atunci va intra într-un club select alături de Lyndon B. Johnson şi Rondal Reagan.

    În cât timp au ajuns preşedinţii la o rată de aproape de 35%:

    Trump – 69 de zile
    Truman – 524 de zile
    Reagan – 741 de zile
    Carter – 851 de zile
    H.W Bush – 1283 de zile
    Nixon – 1659 de zile
    Johnson – 1725 de zile
    W. Bush – 1926 de zile

  • Parlamentul a vacantat funcţia de director SIE, la peste jumătate de an de la demisia lui Ungureanu

    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în data de 26 septembrie 2016, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, prin care le cere să ia act de demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu de la şefia SIE şi să declare funcţia vacantă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD pregăteşte un nou cadou pentru colegii lor din administraţiile locale

    Astfel, printr-un amendament depus la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, se prevede majorarea salariilor/indemnizaţiilor şi pentru personalul care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul autorităţilor publice locale.

    “Prin derogare de la prevederile art.1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază  personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată”, se arată în amendamentul depus, potrivit unui comunicat remis presei de PSD. .

    „Amendamentul va reduce situaţiile în care unii funcţionari vor avea venituri salariale superioare primarului, viceprimarului, preşedinţilor, precum şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene deşi responsabilitatea acestora este net superioară”, susţin social-democraţii. 

    Potrivit OUG 2/2017, de la 1 februarie 2017, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale  au fost majorate cu 20% faţă de nivelul acordat/stabilit pentru luna ianuarie 2017. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene etc.

    De asemenea, prevederile prezentului articol nu se aplică pentru indemnizaţiile de şedinţă de care beneficiază consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, potrivit legii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arată casa lui Klaus Iohannis: “Are 1000 m2, patinoar şi palmieri de la Marea Mediterană

    Numitorul comun al acestor “enigme” il reprezinta zona Primaverii, malul Lacului Floreasca … unde o simpla casa costa cat vreo treizeci de apartamente dintr-un cartier muncitoresc.

    Sambata vom afla unde locuieste de un an de zile, presedintele Klaus Iohannis. Actualul Sef al Statului are la dispozitie o vila de peste 1000 m2, cu doua etaje, terasa si gradina. De asemenea, presedintele se relaxeaza vara la umbra unor palmieri adusi de la Marea Mediterana, are un teren de tenis, un ponton, o remiza pentru barci, dar si un patinoar.  



    “In acest cartier, inainte de anii ’90, nu putea sa intre un om obisnuit. De ce? Fiindca aici era resedinta lui Nicolae Ceausescu. In acest loc aveau acces doar Nicolae Ceausescu, familia lui si demnitarii apropiati”, ne povesteste fostul senator Marius Marinescu.

    Din 2014, cand si-a inceput mandatul, actualul presedinte a mai stat in doua case de protocol. A asteptat consolidarea cladirii in care locuieste acum, operatiune in care s-a investit mai bine de 1 milion de euro.  

    “Eu va spun ce era inainte de 1989. Daca trecem de aceste porti gasim, la demisol, o crama, parter, etaj, in subsol, la circa 10 metri adancime, este un buncar antiaerian, construit de pe timpul lui Gh. Gheorghiu – Dej, care este functional si care poate sa fie folosit de Klauss Iohannis, in caz de razboi. Acest buncar are legatura cu Palatul Cotroceni, cu Palatul Victoria,  Casa Scanteii, prin niste tuneluri circulabile cu masina”, spune Marius Marinescu.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Restaurantul din Washington D.C care-l sfidează pe Trump

    Mama Ayesha este un restaurant în capitala Statelor Unite care nu este recunoscut neapărat pentru mâncare excelentă sau locaţia luxoasă, ci în principal pentru muralul uriaş de pe unul dintre pereţii restaurantului, în care sunt portretizaţi toţi preşedinţii ţării de la Eisenhower (1953-1961) încoace.

    În spatele preşedinţilor este desenată şi Casa Albă sau Memorialul Lincoln, însă pe perete nu va apărea Donald Trump. Motivul oficial? “Nu există bani în buget”, însă familia lui – “Mama” Ayesha Abraham a declarat că ea reprezintă “visul american” fiind o femeie musulmană din Palestina care a venit în America şi a reuşit să facă o afacere de succes. 

     

  • Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

    Undeva în Pigalle se află restaurantul Petrelle, despre care cunoascătorii spun că este locul unde preşedinţii Franţei vin cu prietenele apropiate. Restaurantul este creaţia lui Jean-Luc Andre, chef dar şi proprietar de galerie de artă, şi oferă o experienţă culinară VIP, într-un decor extrem de personal şi interesant.

    VEZI AICI CUM ARATA RESTAURANTUL

    Meniul este scris de mână de Jean-Luc, iar mâncărurile sunt din produse organice 100%. Restaurantul este împodobit cu fresce, iar în decor sunt o mulţime de obiecte deosebite, dar şi cărţi. Din personal fac parte şi căţelul Fernando şi pisica Racaillou.

  • Care au fost cel mai puţin inteligenţi preşedinţi ai Statelor Unite

    Într-un studiu din 2006, profesorul Dean Simonton a folosit o serie de algoritmi pentru a determina Iq-ul fiecărui preşedinte al Statelor Unite. El a analizat informaţiile din biografii, discursurile ţinute de preşedinţi şi alte documente relevante pentru a estima gradul lor de inteligenţă.

    Iq-ul mediu al tuturor preşedinţilor (cu excepţia lui Obama, care nu ajunsese la acea vreme în funcţie) este de 128,5; ca nivel de referinţă, trebuie spus că Iq-ul mediu în Statele Unite este de 100.

    25: Rutherford B. Hayes
    Iq estimat: 133,9

    24: Martin Van Buren
    Iq estimat: 133,4

    23: George Washington
    Iq estimat: 132,5

    22: Benjamin Harrison
    Iq estimat: 132

    21: Dwight D. Eisenhower
    Iq estimat: 131,9

    20: Richard Nixon
    Iq estimat: 133

    19: Grover Cleveland
    Iq estimat: 130,9

    18: James K. Polk
    Iq estimat: 130,2

    17:  William McKinley
    Iq estimat: 130,2

    16: George H.W. Bush
    Iq estimat: 130,1

    15: Ronald Reagan
    Iq estimat: 130

    14: Herbert Hoover
    Iq estimat: 129,7

    13: Lyndon B. Johnson
    Iq estimat: 127,8

    12: Harry Truman
    Iq estimat: 127,5

    11: Calvin Coolidge
    Iq estimat: 127,1

    10: Gerald Ford
    Iq estimat: 127

    9: William Howard Taft
    Iq estimat: 126,9

    8: Andrew Jackson
    Iq estimat: 126,2

    7: James Buchanan
    Iq estimat: 125,9

    6: Zachary Taylor
    Iq estimat: 125,6

    5: Andrew Johnson
    Iq estimat: 125,6

    4: George W. Bush
    Iq estimat: 124,8

    3: Warren G. Harding
    Iq estimat: 124,3

    2: James Monroe
    Iq estimat: 124,1

    1: Ulysses S. Grant
    Iq estimat: 120

  • Ţara unde preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Aproape 2000 de oameni au murit în doar şapte săptămâni

    Update (25.08.2016): Numărul victimelor creşte de la săptămână la săptămână, iar ultima numărătoare indică faptul că numărul victimelor a ajuns la 1800, potrivit Time. Ronald dela Rosa, şeful poliţiei din Filipine, a declarat că 712 au murit de când preşedintele a declarat război traficanţilor de droguri, iar alţii 1,067 au fost ucişi de justiţiari. 
     
    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    De la începutul lunii iulie aproape 300 de oameni au murit, iar bilanţul este în continuă creştere. Poreclit Răzbunătorul, după personajul din benzile desenate care şi-a luat justiţia în propriile mâini, preşedintele ignoră numărul crescând de victime, spunând că drogurile afectează grav ţara lui şi că trebuie cu orice preţ să fie oprite.
     
    “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.
     
    diferite grupuri care apără drepturile omului i-au arătat lui Rodrigo Duterte că acest război a costat vieţele a 294 de oameni de la 1 iulie până pe 24 iulie, asta fără să pună la socoteală vieţile luate de grupurile de justiţiari improvizaţi. Televiziunea americană ABC News a relatat că pe 11 august numărul victimelor a ajuns la 525, iar peste 7,600 de oameni au fost arestaţi în urma a 5,400 de raiduri ale poliţiei, potrivit unui raport al poliţiei filipineze. În acelaşi document se menţionează faptul că peste 500.000 de oameni s-au predat autorităţilor. Cu toate acestea, alte ziare locale au relatat că numărul morţilor a ajuns la 1000. 
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători. 
     
     
    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui.
     
    “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el. 

  • Ţara unde preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Aproape 2000 de oameni au murit în doar şapte săptămâni

    Update (25.08.2016): Numărul victimelor creşte de la săptămână la săptămână, iar ultima numărătoare indică faptul că numărul victimelor a ajuns la 1800, potrivit Time. Ronald dela Rosa, şeful poliţiei din Filipine, a declarat că 712 au murit de când preşedintele a declarat război traficanţilor de droguri, iar alţii 1,067 au fost ucişi de justiţiari. 
     
    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    De la începutul lunii iulie aproape 300 de oameni au murit, iar bilanţul este în continuă creştere. Poreclit Răzbunătorul, după personajul din benzile desenate care şi-a luat justiţia în propriile mâini, preşedintele ignoră numărul crescând de victime, spunând că drogurile afectează grav ţara lui şi că trebuie cu orice preţ să fie oprite.
     
    “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.
     
    diferite grupuri care apără drepturile omului i-au arătat lui Rodrigo Duterte că acest război a costat vieţele a 294 de oameni de la 1 iulie până pe 24 iulie, asta fără să pună la socoteală vieţile luate de grupurile de justiţiari improvizaţi. Televiziunea americană ABC News a relatat că pe 11 august numărul victimelor a ajuns la 525, iar peste 7,600 de oameni au fost arestaţi în urma a 5,400 de raiduri ale poliţiei, potrivit unui raport al poliţiei filipineze. În acelaşi document se menţionează faptul că peste 500.000 de oameni s-au predat autorităţilor. Cu toate acestea, alte ziare locale au relatat că numărul morţilor a ajuns la 1000. 
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători. 
     
     
    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui.
     
    “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.