Principala activitate pe care se va concentra mandatul Finlandei va fi promovarea acţiunilor climatice ale Uniunii Europene la nivel global.
Acest lucru va include şi un angajament privind atingerea unei neutralităţi din punct de vedere climatic până în anul 2050, a informat premierul finlandez Antti Rinne.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?
În 2008 eram inclus în catalog drept cel mai tânăr partener promovat de Deloitte în România. La 32 de ani, mă raportam la parteneriat ca la o destinaţie la care ajunsesem după aproape 10 ani de construcţie perseverentă. Deşi consider în continuare că aceasta a fost cea mai mare realizare din cariera mea, neexistând un rol mai important decât cel de partener în activitatea de servicii profesionale, am descoperit imediat după admiterea ca partener un nou univers de provocări, roluri şi contribuţii pe care am avut privilegiul de a mi le asuma în baza încrederii celorlalţi parteneri. Am fost, de-a lungul acestor 11 ani, partener coordonator al diviziei de servicii fiscale şi juridice (care a devenit cel mai mare departament al firmei), coordonator al practicilor juridice din Europa Centrală, talent partner pentru reţeaua juridică globală, partener coordonator al Reff & Asociaţii şi country managing partner al Deloitte România.
Am fost avocat în tranzacţii în valoare cumulată de mai multe miliarde de euro, am coordonat echipe multi-disciplinare şi din mai multe jurisdicţii, m-am bucurat de încrederea unor clienţi emblematici pentru domeniile lor de activitate, de la care am învăţat enorm, am recrutat şi promovat alţi parteneri, am construit noi competenţe şi am contribuit la dezvoltarea profesională a zeci de colaboratori.
Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
Eu cred că umanitatea progresează continuu şi că fiecare generaţie poate şi trebuie să fie mai bună decât cea precedentă. Tinerii manageri de astăzi au şansa să înveţe nu doar de la cei sub influenţa cărora au crescut, ci şi dintr-o gamă mult mai diversă şi bogată de experienţe, profesionale şi de viaţă, inaccesibile acum 10-15 ani. În particular, globalizarea, mobilitatea şi abundenţa resurselor de cunoaştere nivelează terenul de joc pe plan internaţional, permiţând managerilor (sau altor profesionişti) din economii emergente ca a noastră să ajungă la niveluri de performanţă şi deci la responsabilităţi comparabile cu cele ale omologilor din ţările cele mai dezvoltate. În ultimii 10-15 ani, cele mai multe companii multinaţionale au transferat responsabilităţile de management general unor executivi români şi nu puţini alţii au fost promovaţi în astfel de roluri în afară ţării.
În perioada 31 mai – 2 iunie, o delegaţie a Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România a participat la Roma la Sesiunea Naţională a Ritului Scoţian din Italia. Cu această ocazie, Supremul Consiliu italian a acordat titlul şi medalia de Membru de Onoare, cea mai înaltă distincţie ce se poate acorda unui străin, conducătorilor Ritului din trei ţări: Statele Unite, Israel şi România.
“Succesul internaţional este categoric al României. Acasă creştem moştenirea trecutului masonic, atât de întrepătruns cu cel al devenirii naţiunii noastre, până când vom ajunge noi înşine înaintaşii cu care să se legitimeze cei ce ne vor urma. Ne aşteaptă noi răspunderi şi încercări, de data asta la nivel mondial. Ştim de unde venim şi, încrezători în destinul Ţării noastre, mergem înainte!”, a declarat Stelian Nistor.
În ţara noastră, Ritul este condus de către Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, 33, care urmează să preia, în numele României, postul de preşedinte al Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian, începând din 23 mai 2020 şi până în 2025.
Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că poziţia UDMR este că trebuie restabilită legalitatea şi starea iniţială, fiind nevoie de un dialog, inclusiv cu statul ungar şi cu reprezentanţii Ministerului Apărării din Ungaria.
„Noi am propus diferite soluţii la situaţia de la Valea Uzului în săptămânile care au trecut dar, după ziua de joi, lucrurile s-au schimbat destul de substanţial, pentru că instituţiile statului nu au vrut sau nu au putut opri acel scandal. Din acest punct de vedere există o lipsă de încredere, o reţinere în ceea ce priveşte intenţia şi dorinţa diferitelor instituţii de a găsi o soluţie de consens. Noi am spus că trebuie restabilită legalitatea, trebuie restabilită starea iniţială şi trebuie un dialog, inclusiv cu statul ungar, cu reprezentanţii Ministerului Apărării din Ungaria, aşa cum scrie în acordul bilateral. Se poate găsi o soluţie printr-o parcelă deschisă, aceasta era propunerea noastră, o nouă parcelă vizavi de cimitir ori lângă cimitir, pentru că este loc destul pentru cineva care doreşte să facă un monument pentru soldaţii români. Este loc unii lângă alţii, nu unii peste alţii. Până nu există un dialog real şi, după cele întâmplate joi, am prea puţină încredere că această soluţie cu preluarea Cimitirului Valea Uzului de către MApN este bună, nu am încredere în această soluţie. Nu cred în această soluţie în acest moment şi fără un dialog real”, a spus Kelemen.
Acesta a explicat că nici chestiunea administrativă legată de poziţionarea Cimitirului Valea Uzului nu este rezolvată, nefiind soluţionat conflictul privind graniţa dintre cele două judeţe, Harghita şi Bacău.
Severina Pascu, fostul director general al UPC România, a preluat, din septembrie 2018, rolul de director general al companiei în Elveţia, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn. Acum 11 ani, Severina Pascu abia prelua rolul de director financiar în cadrul UPC, aceasta marcând şi trecerea sa de la audit la domeniul telecomunicaţiilor, din acel punct, cariera sa a evoluat constant.
În povestea sa de carieră, din ediţia din 2008 a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, Severina Pascu îşi amintea că şi-ar fi dorit să fie profesoară, motiv pentru care a urmat Liceul Pedagogic din Râmnicu Vâlcea, numai că soarta a împins-o în altă direcţie. Primul loc de muncă, în anii studenţiei la ASE, a fost la KPMG, în departamentele de audit şi corporate finance. Ca audit manager, a decis că vrea să lucreze în industrie, alegând un domeniu pe care l-a considerat dintotdeauna interesant, telecomunicaţiile. A ajuns director financiar la Metromedia, unde în numai un an a fost promovată în funcţia de CFO pe grup, având în responsabilitate diviziile din România, Lituania, Letonia şi Republica Moldova.
La începutul lui 2010 a preluat funcţia de conducere a operatorului local de comunicaţii prin cablu UPC pentru România şi Ungaria, iar între 2015 şi 2018 a fost directorul executiv pentru Europa Centrală şi de Est. Potrivit informaţiilor publice disponibile, Severina Pascu este, din septembrie 2018, CEO al UPC Elveţia.
„Modelul nostru este unul foarte flexibil, cu orientare pe eficienţă şi rezultate. Cred că nimeni nu se aşteaptă la mai puţin din partea unei companii cu acţionariat american. Nu excludem nicio opţiune de dezvoltare a afacerii noastre, dacă costurile sunt corecte. Matricea noastră de succes cuprinde o serie întreagă de acţiuni care ţintesc creşterea şi deciziile sunt întotdeauna raportate la obiective şi rezultate. În acest moment se află în desfăşurare un proces de transformare profund la nivelul organizaţiei, timp în care rămânem deschişi la oportunităţile de extindere”, susţine Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al băncii First Bank (fosta Piraeus Bank), controlată de fondul american de investiţii J.C. Flowers.
Britanicul Dominic Bruynseels, care are o carieră bancară de aproximativ patru decenii şi a fost CEO al BCR în perioada 2008 – 2012, anunţa încă de la preluarea mandatului de şef al First Bank intenţia de a face „banking în stil american“ şi de a dinamiza piaţa locală.
„Cea mai importantă dintre misiunile mele, ca CEO al unei companii deţinute de un fond de investiţii, este să duc businessul la potenţialul său maxim de dezvoltare. Planurile noastre de viitor sunt concentrate pe creştere şi pe plusvaloare”, spune acum şeful First Bank.
Un prim pas pentru extinderea prezenţei americanilor pe piaţa bancară românească a fost anunţat recent, First Bank semnând un acord pentru achiziţia subsidiarei din România a Leumi Bank, după ce înţelegerea israelienilor de la Leumi cu fondul britanic de investiţii Argo a picat.
După achiziţia Piraeus Bank şi Leumi Bank, fondul american de investiţii J.C. Flowers ar ajunge la o cotă de piaţă după active de circa 1,8% pe piaţa bancară locală, apropiindu-se de liga celor mai mari 10 bănci de pe piaţa românească.
În ceea ce priveşte o posibilă ascensiune a First Bank în perioada următoare pe locurile 11/12 în topul băncilor locale după active, Dominic Bruynseels speră ca banca să se claseze chiar mai bine. „Sper cu adevărat că ne vom clasa mai bine de atât în viitorul apropiat. Suntem competitivi şi, chiar în această perioadă, punem bazele unei noi organizaţii, mai apropiată de stilul de lucru antreprenorial, mai agilă.”
Fondul J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru achiziţia Băncii Româneşti (cu capital grecesc), care are o cotă de piaţă de circa 1,5%, după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar OTP Bank intenţiona să cumpere Banca Românească.
„Nu avem nicio reţinere în a recunoaşte că suntem interesaţi să achiziţionăm Banca Românească. Dacă o vom cumpăra sau nu, depinde de mulţi factori. În cazul în care apare o oportunitate relevantă, este foarte probabil să cumpărăm o nouă bancă şi avem toată susţinerea investitorului nostru pentru o asemenea operaţiune. În ceea ce priveşte Leumi Bank România, aşteptăm aprobările finale pentru a fuziona cele două bănci. În prezent, lucrăm la finalizarea planurilor astfel încât primii paşi spre integrare vor fi făcuţi cel mai probabil până la finalul acestui an.“
În mai puţin de un an, First Bank a făcut „paşi importanţi pentru a-şi asigura un viitor solid” în România, după cum povesteşte preşedintele executiv al băncii. „Am lansat un brand puternic printr-o campanie de imagine catalogată de specialiştii de pe piaţa locală de advertising ca fiind una dintre cele mai puternice, memorabile campanii ale pieţei bancare. Am evaluat în detaliu businessul şi am stabilit direcţia în care vom merge, am început un proces de transformare care să reconfigureze banca.”
Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de perioada similară a anului 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.
Iar 2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, după cum anticipează Dominic Bruynseels. „În 2019 ne vom concentra pe creşterea volumului de surse atrase, pe extinderea portofoliului de clienţi afluent şi pe integrarea Leumi.”
Pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a Leumi Bank de către First Bank este necesară şi primi-rea aprobărilor de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Vorbind despre tipurile de afaceri care sunt considerate oportune pentru finanţare în România, şeful First Bank spune că banca ar trebui să rămână conectată la „acele activităţi care contribuie la dezvoltarea ţării”. „În calitate de bancheri, avem o datorie morală să contribuim cât de mult putem la dezvoltarea comunităţii din care facem parte. Sectorul IT rămâne o carte câştigătoare – în pofida uşoarelor scăderi de profit estimate în acest domeniu, infrastructura, este vitală pentru România în acest moment, agricultura.”
Planurile pentru viitor ale First Bank se concentrează asupra creşterii, obiectivul-cheie fiind investiţia.
„Cuvântul cheie pe termen scurt şi mediu este «investiţie». Investim în digitalizare, în reajustarea proceselor şi sistemelor interne astfel încât să devenim mai buni şi mai eficienţi în deservirea clienţilor. Investim, de asemenea, în dezvoltarea de noi soluţii de servicii bancare online şi ne mobilizăm pentru a asigura capitalul necesar în cazul în care decidem să facem o nouă achiziţie. După finalizarea procesului de achiziţie a Bank Leumi România, vom avea o cotă de piaţă de 1,8%, iar intenţia noastră este să depăşim acest nivel pe segmentele de care suntem interesaţi.”
Banca are suportul acţionarului majoritar J.C. Flowers pentru o nouă achiziţie, dacă apare o oportunitate relevantă, însă modelul de business este orientat mai mult asupra profitabilităţii decât asupra cotei de piaţă, după cum spune preşedinte executiv al First Bank. „Nu vizăm în mod special o anumită cotă de piaţă; nu este obiectivul nostru principal. Ne interesează mai mult profitabilitatea şi o bună rentabilitate a activelor (ROE).”
Americanii de la J.C. Flowers au anunţat investiţii în digitalizare de 7,5 milioane de euro la First Bank, dar şi un plan de restructurare prin închiderea unor sucursale şi disponibilizări. Concret, First Bank, care avea în anii trecuţi o cotă de piaţă după active de 1,5% şi ocupa locul 13 în topul bancar local, intenţionează să închidă sau să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi. Reţeaua teritorială a băncii este formată din 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi.
„Tehnologiile digitale şi procesele de restructurare vin, de obicei, împreună. Amintiţi-vă de impactul industrializării. Îndrăznesc să spun că cele două salturi tehnologice din istoria noastră sunt similare. Tendinţa actuală pe piaţa europeană este dispariţia treptată a sucursalelor fizice sub presiunea noilor tehnologii şi a comportamentelor digitale adoptate de clienţii băncilor. Procesul nostru de transformare evoluează conform planurilor şi lucrăm la îmbunătăţirea platformei noastre de mobile şi internet banking, precum şi la alte soluţii bazate pe tehnologie, în paralel cu derularea acestui proces. În acelaşi timp, am iniţiat parteneriate cu furnizorii de soluţii de plată, care fac lucrurile mai simple şi aduc confort clienţilor noştri.” Practic, ceea ce face acum First Bank este o transformare a businessului pentru a deveni mai flexibil, „capabil să se adapteze şi să adopte rapid trendul noilor tehnologii, care domină sectorul bancar global”.
Referindu-se la jucătorii non-bancari, Dominic Bruynseels susţine că nu-i vede ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie. „Jucătorii nonbancari sunt exemplul perfect pentru a ilustra modul în care alte companii dezvoltă soluţii care tradiţional aparţineau exclusiv sectorului bancar. Nu îi văd neapărat ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie în materie de agilitate şi utilizare a tehnologiei. Nu m-ar surprinde dacă în viitorul apropiat băncile ar achiziţiona companii fintech. O astfel de simbioză ar face ca sectorul bancar să treacă la un nou nivel.”
Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.
În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.
În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank (redenumită First Bank), J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.
Această tranzacţie s-a înscris în procesul de consolidare a pieţei bancare locale, care a inclus şi alte bănci, precum Bancpost (cu capital elen) – preluată de Banca Transilvania – sau Marfin Bank România – care a fost preluată de familia de armatori greci Vardinogiannis prin intermediul vehiculului fondului de investiţii Barniveld Enterprises.
Faţă în faţă cu sistemul bancar local
Despre continuarea consolidării sectorului bancar din România, Dominic Bruynseels spune că este „inevitabilă şi necesară“.
„Cel mai probabil, unii dintre actorii mai mici de pe piaţă vor fi preluaţi de băncile mai mari, cu un apetit pentru extindere. Este o tendinţă pozitivă pentru piaţa bancară locală, care se va maturiza şi mai mult.” Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, putem vedea că deja are loc o restructurare a sectorului bancar la nivelul UE şi, potrivit statisticilor BCE, numărul instituţiilor de credit din zona euro a scăzut cu 25% faţă de anul 2008. „Această scădere poate fi explicată, în parte, de ieşirea din sector a băncilor ineficiente şi acest lucru s-ar putea întâmpla şi în România.”
Şeful First Bank apreciază că sistemul bancar românesc este stabil acum, în pofida turbulenţelor prin care a trecut la începutul anului, cu şanse bune de a rămâne profitabil, cu condiţia să nu apară alte perturbări.
România este o piaţă foarte competitivă în banking, având în vedere numărul mai mult decât generos al instituţiilor bancare prezente aici, în opinia lui Dominic Bruynseels. Pe piaţa bancară locală activează 36 de bănci.
„Ne luptăm cu toţii pentru un număr limitat de clienţi eligibili, vizăm cu toţii aceiaşi clienţi retail affluent şi acelaşi bazin de companii solvabile, cu un business solid. Avem nevoie de toate instrumentele de care dispunem pentru a convinge clienţii că suntem alegerea corectă în materie de servicii bancare. Activitatea noastră funcţionează pe încredere şi pe angajaţi ultra competitivi, în spatele cărora stă tehnologia de ultimă ora. Dimensiunea reţelei de sucursale este din ce în ce mai puţin importantă având în vedere preferinţa clienţilor pentru tehnologie şi confort. Clientul bancar este mai matur, mai pragmatic, mai exigent şi mai sofisticat. Clientul bancar din România a învăţat din criza care a afectat sistemul bancar la nivel global şi local.”
În ceea ce priveşte reglementarea la nivelul sistemului bancar local, şeful First Bank crede că „situaţia a fost echilibrată până acum”. „Sectorul bancar a fost supus unor corecţii în materie de reglementare, corecţii care au venit în mare măsură din relaţia directă cu clienţii. A fost mai degrabă un proces de maturizare. Cred că avem reguli de funcţionare clare şi corecte şi că aceste reguli ar trebui să rămână predictibile pentru a încuraja un business sustenabil.”
Dar provocările nu lipsesc pentru sectorul bancar românesc în perspectivă.
„Există mai mulţi factori care ar putea crea dificultăţi sectorului bancar din România. Unii dintre aceştia – posibila stagnare sau chiar scădere a economiei, îmbătrânirea populaţiei – se manifestă la nivel global, în timp ce alţii – cum ar fi subdezvoltarea zonelor rurale – sunt specifici pieţei locale. Băncile locale sunt nevoite să depăşească problemele gradului mare de migraţie a forţei de muncă, reducerea clasei mijlocii, reducerea investiţiilor în economie. Oportunităţile derivă din avansul tehnologiei şi al capacităţii acesteia de a oferi soluţii mobile care pot fi utilizate de oriunde în lume.”
Cea mai mare dintre provocările sistemului bancar este „recâştigarea încrederii clienţilor”, care a fost sever afectată de anii de criză finaciară, a căror moştenire este încă vie, după cum susţine şeful First Bank. „Trebuie să lucrăm pentru a îndepărta această moştenire şi pentru a fi mai orientaţi către clienţi, decât asupra businessului. Digitalizarea ar trebui să ne lase timpul necesar pentru a face ceea ce ştim foarte bine: să relaţionăm cu clienţii noştri, nu să procesăm tranzacţii.”
Referindu-se la evoluţia reglementărilor în banking la nivel internaţional, şeful First Bank aminteşte că în sectorul bancar american au existat perioade de reglementare severă, urmate de perioade de relaxare. În timp ce reglementările mai stricte au condus la o perioadă de stabilitate financiară, băncile comerciale au început să piardă teren în faţa instituţiilor financiare mai inovative, precum companiile fintech. În aceste condiţii el apreciază că „a devenit necesar un demers de relaxare a reglementărilor, iar cel mai recent a fost adoptat anul trecut, pentru a abroga unele dintre prevederile Legii Dodd-Frank din 2010, care au fost puse în aplicare după criza financiară”.
În Uniunea Europeană, arhitectura complexă, postcriză, a mecanismului de supraveghere financiară – cu un număr mare de noi autorităţi, precum şi cu obiective noi de reglementare – ridică îngrijorări din perspectiva funcţionării pe termen lung a pieţei bancare, în opinia lui Dominic Bruynseels. „Sunt puse în discuţie dificultatea intrării pe noi pieţe şi impactul diferenţiat al reglementărilor. Este posibil ca noul regim de supervizare al UE să continue să favorizeze protejarea stabilităţii financiare în defavoarea concurenţei bancare.”
Vorbind despre viitorul modelului „băncii universale”, Dominic Bruynseels anticipează că „va rezista în timp”, dar se va schimba gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei.
„Majoritatea băncilor vor continua să lucreze cu toate segmentele de clienţi – persoane fizice, companii etc. – atâta vreme cât aceste categorii vor exprima nevoi de ordin financiar şi vor cere suport bancar. Iar băncile, la rândul lor, au nevoie de venituri şi profituri. Ceea ce se va schimba este gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei. Avem clienţi care preferă tehnologia în derularea operaţiunilor bancare, dar şi clienţi care încă preferă să vină la sucursală pentru că le place interacţiunea umană şi confortul oferit de consultantul bancar pe care îl cunosc de ani de zile. Integrăm tehnologia acolo unde este nevoie să facem acest lucru, dar continuăm să rămânem apropiaţi de clienţii care au nevoie de noi.” Acesta este motivul pentru care First Bank susţine că se poziţionează ca o „bancă tech cu componentă umană”.
Cine este Dominic Bruynseels
60 de ani
Britanic de origine, are o carieră bancară de aproape patru decenii
A fost recrutat de fondul de investiţii american J.C. Flowers pentru a prelua în 2018 conducerea executivă a First Bank (fosta Piraeus Bank)
Anterior a condus, în perioada 2008-2012, BCR, care era atunci cea mai mare bancă din România. A fost selectat personal de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, venirea lui la Bucureşti fiind o surpriză (anterior austriacul Andreas Treichl încercase să găsească pentru conducerea BCR un bancher român recunoscut pe piaţa bancară)
A lucrat 27 de ani în grupul Barclays, un jucător de top pe piaţa bancară britanică
Are un MBA la Henley Management College din Marea Britanie
A absolvit Facultatea de Istorie Medievală a Universităţii Durham din Anglia
Fondul de investiţii american J.C. Flowers ŞI First Bank
Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.
În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. J.C. Flowers este unul dintre liderii domeniului de private equity, dedicat investiţiilor globale în sectorul financiar. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 mld. dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, în domenii precum cel bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor. J.C. Flowers & Co. gestionează active de aproximativ 6 mld. dolari.
În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.
First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.
Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.
First Bank operează prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de specialişti, pentru aproximativ 130.000 de clienţi activi.
2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, conform estimărilor băncii.
Gigantul american Blackstone a făcut la finalul săptămânii trecute prima investiţie directă pe piaţa din România. Este vorba de un pariu în valoare de 175 de milioane de euro pe piaţa pariurilor. Mai exact, fondul de investiţii a preluat un pachet minoritar de acţiuni în cadrul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România. Superbet a avut în 2017 afaceri de 130 mil. euro, iar la finalul anului trecut oficialii companiei estimau o creştere de 40% la nivelul anului 2018. Grupul are peste 3.500 de angajaţi, o reţea de peste 1.200 de agenţii de pariuri la nivel naţional, o platformă digitală lansată în 2016 şi o aplicaţie mobilă apărută anul trecut pe piaţă.
Superbet, un business lansat în 2008 de antreprenorul Sacha Dragic pe piaţa din România, şi-a început totodată şi expansiunea la nivel regional şi apoi european. De altfel, venirea Blackstone în acţionariat va susţine planurile de expansiune ale grupului. Investiţia a fost făcută de către Blackstone Tactical Opportunities (BTO), parte a grupului Blackstone. „Suntem nerăbdători să începem acest parteneriat strategic cu cei de la Blackstone. Infuzia de capital din partea fondului american dublată de o experienţă bogată face din Blackstone un partener capabil să susţină grupul Superbet să-şi menţină poziţia de lider pe piaţă din România, să continue să-şi majoreze cota de piaţă şi mai ales să-şi poată valorifica oportunităţile de extindere a businessului atât în Europa Centrală şi de Est, cât şi la nivel global”, a declarat Sacha Dragic, cofondator şi CEO al grupului Superbet. În 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia, unde deţine o licenţă de operare în retail. În prezent, Superbet are în afara României operaţiuni directe în Polonia, dar şi birouri în Austria, Serbia, Croaţia, Malta şi Marea Britanie.
„Este impresionantă investiţia susţinută a companiei româneşti în operaţiuni multi-channel şi digitale, incluzând aici şi lansarea propriei platforme online de gaming şi pariere, totul făcut la standardele internaţionale ale industriei de profil. Suntem nerăbdători să susţinem traiectoria ascendentă a Superbet, al cărei model de creştere se bazează pe extindere internaţională şi pe continuarea investiţiilor în tehnologie”, a declarat la rândul său Andrea Valeri, senior managing director în cadrul Blackstone.
Blackstone este unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, cu active sub administrare de 512 miliarde de dolari. Pe piaţa locală fondul a fost prezent doar indirect, prin achiziţii regionale, preluarea pachetului minoritar din Superbet fiind primul pariu local direct. Blackstone Tactical Opportunities (BTO), vehiculul prin care s-a făcut tranzacţia, se concentrează în mod specific pe investiţii în pachete minoritare în companiile vizate.
• A preluat conducerea Ana Hotels în 2016.
• A urmat cursurile Hotel Management School din Bruxelles în 1984 şi s-a specializat în asset management şi project management în cadrul Cornell University din New York.
• De naţionalitate belgiană, înainte de a veni în România ea a petrecut 16 ani în poziţia de regional director la Hilton Worldwide, unde a coordonat un portofoliu de 46 de hoteluri din estul Europei, Turcia, Rusia şi Israel.
• Pe lângă zona de business, o altă activitate care îi face o plăcere deosebită şi o încarcă cu foarte multă energie este coachingul.
Cifră de afaceri (2017): 145,1 mil. lei
Profit (2017): 24,1 mil. lei
Număr de angajaţi: 592
Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.
Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.
Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.
Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.
Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.
Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.
Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.
Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.
Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.
Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.