BusinessMagazin

Tag: predictii

  • Premiile Nobel ar putea fi acordate pentru descoperirea mecanismului durerii şi a LEDurilor organice

    Predicţiile anunţate joi aparţin specialiştilor de la departamentul Intellectual Property & Science (IP&S) al Thomson Reuters, care deţine şi agenţia de presă Reuters. Din 2002, IP&S a indicat cu acurateţe 35 de laureaţi ai premiilor Nobel, inclusiv nouă personalităţi care au primit distincţia în acelaşi an şi 16 laureaţi recompensaţi în decurs de doi ani de la predicţie.

    Predicţiile Thomson Reuters sunt bazate pe citările oamenilor de ştiinţă şi referinţe ale realizărilor lor în lucrările altor cercetători.

    Citările pot reflecta gradul de influenţă al unui studiu, dar nu reprezintă un indicator perfect. Descoperirile în domenii foarte specializate pot fi citate de mai puţine ori, în timp ce o reuşită într-un domeniu mai cunoscut poate primi mai multe referinţe.

    Unele referinţe, însă, pot fi recunoaşteri ale importanţei unei reuşite, fiind făcute de oameni de ştiinţă care admit meritele deosebite ale colegilor lor, având în vedere că nominalizările sunt făcute şi de foşti laureaţi ai premiilor Nobel şi alte personalităţi, iar reputaţia contează.

    Analiştii IP&S au indicat şapte posibili câştigători pentru anul acesta în domeniul medicinei şi fizicii şi opt în domeniul chimiei. Comitetul Nobel acordă premiul pentru maximum trei cercetători dintr-un domeniu, aşa că includerea în lista posibililor laureaţi a unui număr dublu de savanţi creşte şansele ca predicţia să se adeverească.

    Pentru premiul Nobel pentru medicină, care va fi anunţat pe 6 octombrie, la Stockholm (Suedia), specialiştii Thomson Reuters au ales descoperiri ştiinţifice vechi de mai multe decenii.

    David Julius, de la Universitatea California din San Francisco, este considerat un posibil câştigător, pentru descoperirea, la sfârşitul anilor 1990, a receptorului celular pentru molecula de capsaicină, substanţă conţinută de ardeiul iute. Julius a descris mecanismul de activare al acestui receptor sub influenţa capsaicinei, dar şi sub influenţa căldurii, dând naştere senzaţiei de durere.

    Descoperiri realizate de alţi trei competitori pentru premiul Nobel au contrazis teoria potrivit căreia oamenii sunt, din punct de vedere al ADN-ului, asemănători în proporţie de 99%. Unul dintre cercetători, Michael Wigler, de la Cold Spring Harbor Laboratory, a descoperit că peste 10% din genomul uman conţine secvenţe ADN care sunt duplicate, ca şi cum “fotocopiatorul” biologic a scăpat de sub control. Aceste variaţii ale numărului de secvenţe genetice copiate sunt asociate cu afecţiuni grave, precum autismul şi schizofrenia.

    Această ediţie a premiilor Nobel ar putea onora descoperiri din perioada de început a geneticii moleculare şi anume cele ale lui James Darnell şi Robert Roeder, de la Universitatea Rockefeller, şi ale lui Robert Tijan, de la Universitatea California Berkley, despre cum este transcris ADN-ul în interiorul celulelor pentru a putea fi sintetizate proteine.

    Premiul Nobel pentru fizică, ce va fi anunţat pe 7 octombrie, ar putea fi, de asemenea, acordat pentru o descoperire din deceniile trecute. Unul dintre favoriţii identificaţi de Thomson Reuters este Charles Kresge, de la Saudi Aramco, a cărui invenţie din 1992, filtrele moleculare, este în prezent folosită în domeniul catalizatorilor industriali.

    În domeniul chimiei, pentru care premiul va fi anunţat pe 8 octombrie, cercetătorii Ching Tang, de la Universitatea din Hong Kong pentru Ştiinţă şi Tehnologie, şi Steven Van Slyke, de la start-up-ul Kateeva Inc. din Silicon Valley (San Francisco), ar putea primi premiul Nobel pentru inventarea LED-urilor organice (diode organice luminiscente, n.r.), folosite în prezent la fabricarea ecranelor telefoanelor, tabletelor şi televizoarelor HD.

    Sezonul premiilor Nobel debutează anul acesta cu cel pentru medicină, iar, în afară de cele pentru fizică şi chimie, va mai fi acordat cel pentru pace (10 octombrie). Potrivit tradiţiei, data la care va fi anunţat premiul Nobel pentru literatură va fi făcută publică de Academia Suedeză cu doar câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este programat într-o zi de joi, deci anul acesta ar putea fi anunţat pe 9 octombrie.

    Premiul Nobel pentru economie sau, după cum este denumit oficial, premiul Băncii Regale Suedeze pentru Ştiinţe Economice acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat pe 13 octombrie.

    Suma care însoţeşte premiul Nobel a fost fixată în 2012 la 8 milioane de coroane suedeze (circa 870.000 de euro la cursul din 2014).

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi Oslo pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1986.

    Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

    Industriaşul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care s-au evidenţiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.

    Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane (197 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite “acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public şi binelui omenirii”.

    Testamentul redactat la Paris prevedea ca dividendele anuale generate de acel capital iniţial să fie repartizate astfel:

    “O parte pentru acela care va fi făcut descoperirea sau invenţia cea mai importantă în domeniul fizicii; o parte pentru acela care va fi făcut descoperirea cea mai remarcabilă în chimie; o parte pentru acela care va fi făcut descoperirea cea mai importantă în domeniul fiziologiei sau medicinei; o parte pentru acela care va fi produs în domeniul literar opera cea mai remarcabilă şi cu o tendinţă idealistă; şi o parte pentru acela care va fi acţionat cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

    Din punct de vedere legal, testamentul nu a desemnat un legatar pentru averea în sine a industriaşului suedez. La deschiderea lui, în 1897, testamentul a fost contestat de membrii familiei Nobel.

    În plus, Alfred Nobel a desemnat comisii şi comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

    Pentru ca această problemă să fie reglată a fost nevoie de trei ani: s-a decis să se instituie în calitatea de legatar o Fundaţie Nobel care să administreze capitalul din care se acordă premiile Nobel, iar acele instituţii şi comitete desemnate prin testament au acceptat să atribuie aceste premii.

    În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înfiinţare, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) a instituit un premiu pentru ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel, punând la dispoziţia Fundaţiei Nobel o sumă anuală echivalentă cu valoarea celorlalte premii Nobel.

    În prezent, premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze şi poate fi împărţit dacă există mai mulţi laureaţi în aceeaşi categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.

  • EXCLUSIV: Bitdefender aşteaptă în 2014 vânzări online de 20 mil. de dolari în SUA

    Vânzările online ale antivirusului Bitdefender, cel mai exportat produs românesc după numărul de unităţi comercializate, vor ajunge la 20 de milioane de dolari în 2014 pe piaţa din Statele Unite ale Americii, potrivit directorului de marketing global al Bitdefender, Ciprian Istrate.

    Cele mai importante cinci pieţe pentru Bitdefender sunt SUA, urmate de Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    România înseamnă sub 10% din veniturile Bitdefender, de aceea politica de marketing a companiei se adresează mai ales către pieţe din afara ţării.

    În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori de pe toate continentele, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives. Cele mai importante cinci pieţe pentru Bitdefender sunt SUA (care generează venituri anuale de 20 de milioane de dolari doar din vânzări online, exceptând contractele corporate), urmate de Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Afacerea Bitdefender a fost construită de antreprenorul Florin Talpeş, cunoscut mediului de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit un business renumit nu doar în România, ci şi în afara graniţelor.

  • Aplicaţiile, mult mai populare decât browserul

    Statisticile referitoare la utilizatorii de smartphone arată că timpul petrecut pe siteuri a scăzut cu aproape un sfert, în vreme ce timpul de folosire a aplicaţiilor a crescut cu 10%, relatează theguardian.co.uk. Astfel, 86% din timpul petrecut pe telefon este rezervat aplicaţiilor şi doar 14% paginilor web.

    Dintre aplicaţii, cele mai accesate sunt jocurile (32% din timpul total) şi Facebook (17%). Alte programe precum Twitter, Youtube sau serviciile de ştiri acoperă sub 10% din timp.

    Pentru Google, preferinţa utilizatorilor de smartphone-uri de a accesa aplicaţii înseamnă apariţia unor probleme, deoarece compania nu poate urmări activitatea din interiorul aplicaţiilor, aşa cum o face atunci când se accesează motorul de căutare. Acest lucru, consideră analiştii, va scade gradul de precizie cu care Google plasează reclame pe internet.

  • Mergeţi la vot la europarlamentare?

    Ca intenţie de vot, PSD este în frunte, cu 41%, urmat de PNL cu 17%, PDL cu 14% şi PMP cu 9%. Conform predicţiilor avansate de respondenţi, PSD este partidul care ar câştiga alegerile europarlamentare, fiind indicat de 61% dintre respondenţi.

    Pe următoarele locuri se clasează PNL cu 8% şi PDL cu 6%. Jumătate dintre participanţii la studiu cred că PNL nu va atinge obiectivul de a obţine la alegerile europarlamentare 20% din voturi, obiectiv stabilit de preşedintele PNL, Crin Antonescu.

     

  • Predicţiile scandaloase ale analistului John J. Hardy în România

    THERE ARE OLD TRADERS AND THERE ARE BOLD TRADERS, BUT THERE ARE FEW OLD AND BOLD TRADERS (Există traderi bătrâni şi traderi îndrăzneţi, dar există foarte puţini traderi bătrâni şi îndrăzneţi), a sumarizat John Hardy, şef al FX Strategy în cadrul diviziei de cercetare a Saxo Bank, unul dintre principiile tranzacţiilor pe piaţa valutară citându-l pe Jack Schwager din cartea „Market Wizards”.

    Hardy este o prezenţă constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg şi CNBC şi a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex în 2008. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, obţinând o diplomă în istorie europeană, şi, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învăţat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie. Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajaţi”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe pieţele valutare ale Saxo Bank discutând politicile Băncii Centrale şi tendinţele macroeconomice.

    Hardy generează, de asemenea, strategii de tranzacţionare care prezintă metode prin care brokerii să profite de leagănele de pe piaţă, într-un orizont de timp de una până la trei zile. Pentru prezentarea unei părţi din aceste strategii a ajuns şi pentru prima oară în România, unde le-a prezentat brokerilor români teoriile sale, potrivit lecţiei „First rule of trading is to learn from the best” (Prima regulă în trading este să înveţi de la cei mai buni), dar şi câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume, parte a „predicţiilor scandaloase” lansate de Saxo Bank la sfârşitul anului trecut. 

    DEŞI SE AFLĂ PENTRU PRIMA OARĂ ÎN ROMÂNIA, HARDY ESTE FAMILIARIZAT CU REALITĂŢILE ECONOMICE ALE ŢĂRII, IAR PROGNOZELE LUI ÎN CE NE PRIVEŞTE SUNT OPTIMISTE. „Avantajul propriei monede permite devalorizarea acesteia, încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor”, observă el. Situaţia structurală pentru România continuă să arate bine şi este unul dintre punctele luminoase ale Europei de Est, din punctul de vedere al analistului financiar.

    „România şi Polonia sunt ţările în care, la nivelul Europei de Est, situaţia economică se prezintă cel mai bine în prezent. Există riscuri care ar putea apărea dacă lucrurile se agravează în alte părţi ale Europei, din cauza fluxurilor de capital şi a modului cum investitorii vor trata ţara. Prin prisma licitaţiei de obligaţiuni din ianuarie, lucrurile arată însă foarte bine, am observat că investitorii nu puteau să obţină suficiente obligaţiuni ale companiilor româneşti. Trebuie însă continuată îmbunătăţirea măsurilor structurale; spre exemplu, crearea unui mediu prietenos pentru sectorul de afaceri şi pentru fluxurile de capital.”

    Un aspect care ar trebui să ne îngrijoreze, din punctul de vedere al analistului, este şi tabloul demografic al populaţiei. La nivel european există riscuri create pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi împuţinării populaţiei active. O soluţie ar fi, din punctul lui de vedere, crearea unui sistem prin care să se încurajeze bunăstarea familiilor, la fel ca în Scandinavia, de pildă. În ce priveşte alegerile care se apropie, ar trebui să se aibă în vedere faptul că evoluţia cursului valutar ar putea fi un instrument în lupta politică şi oferă ca exemplu Cehia, unde, în urma creşterii puterii monedei, s-a decis peste noapte reevaluarea acesteia.

    JOHN HARDY A PARTICIPAT ANUL TRECUT LA FORMULAREA PREDICŢIILOR SCANDALOASE LANSATE DE SAXO BANK, REFERITOARE LA CELE MAI CIUDATE POTENŢIALE RĂSTURNĂRI DE SITUAŢIE ALE ECONOMIEI MONDIALE: „Nu spunem că acestea se vor întâmpla, ci că oamenii ar trebui să ia în considerare faptul că s-ar putea întâmpla, însă probabilitatea este foarte mică”, a descris Hardy cele zece predicţii scandaloase lansate la finele anului trecut. Totuşi, aduce în discuţie una dintre previziunile realizate pentru 2013  care s-a adeverit: prăbuşirea preţului aurului la 1.200 de dolari/uncie.

    În ceea ce priveşte predicţiile pentru anul 2014 care s-ar putea răsfrânge şi asupra României, cea mai importantă ar fi legată de scepticii Uniunii Europene, care ar putea alcătui o majoritate în Parlamentul European. „În 2010-2011 existau foarte multe frici legate de UE: dacă va rezista, dacă Grecia va ieşi din aceasta, acum pare că ne uităm în altă direcţie”, a apreciat Hardy. „În pieţe frica se resimte mai puţin, dar există în continuare riscuri precum Grecia să renunţe la euro, iar acestea ar putea afecta economiile din Europa Centrală şi de Est.” 

  • Opinie Dragoş Pătroi: Perspectivele economice ale anului 2014

    – alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale, fapt ce va orienta atenţia şi preocupările decidenţilor publici către activităţile politice, de tip electoral. În aceste condiţii, este de aşteptat (evident, nu şi de dorit!) ca implementarea unor măsuri pragmatice în sectorul economic să fie alterată de luarea unor decizii emoţionale (pur electorale şi fără suport real în economie), cum ar fi – spre exemplu – canalizarea resurselor financiare publice mai mult către cheltuieli sociale şi mai puţin spre investiţii.

    – obligaţia de rambursare a sumei de aproximativ
    5,6 miliarde euro aferente serviciului datoriei publice, care – deşi nu reprezintă un vârf de sarcină – constituie totuşi un efort major, mai ales în condiţiile în care nu putem vorbi încă de o creştere economică sustenabilă, care să garanteze un flux constant de resurse către bugetul general consolidat.

    În lipsa unor măsuri curajoase şi radicale care să încurajeze sectorul investiţional, este de aşteptat să asistăm la o încetinire a ritmului de creştere a PIB-ului (comparativ cu anul 2013), cu menţinerea totuşi – mai mult din inerţie – a unui trend pozitiv (dar undeva până în 1%). În măsura în care perspectivele de revenire ale cererii interne nu sunt dintre cele mai optimiste – în special la nivelul nu al tendinţei, ci al solvabilităţii acesteia – probabil că această creştere economică va fi susţinută de cererea externă, fapt ce se va concretiza printr-o creştere, destul de fragilă, la nivelul valoric al exporturilor.

    Această uşoară creştere la nivelul valoric al exporturilor, analizată în mod corelativ cu obligaţia de rambursare a serviciului datoriei publice şi fără a înregistra modificări majore la nivelul comportamental al consumatorilor (intern versus import), va stabiliza probabil cursul de schimb valutar (pe fondul unei uşoare devalorizări), undeva în jurul valorii de 4,7 lei / euro.

    În circumstanţele date, totul va depinde de atitudinea guvernului în promovarea şi satisfacerea unor pomeni electorale în schimbul voturilor. Îmi place să cred că actualul cabinet are discernământul necesar şi nu va sacrifica actuala stabilitate relativă la nivel macroeconomic de dragul câtorva procente în plus la alegeri. Modul de structurare a bugetului de stat pe anul 2014 – atât la nivelul veniturilor, cât şi al cheltuielilor – mă îndreptăţeşte să fiu optimist, mai ales din perspectiva continuării procesului de restructurare la nivelul redimensionării aparatului bugetar.

    Scăderea constantă, pe parcursul întregului an 2013, a nivelului dobânzii de refinanţare a BNR (până la un nivel de 4,25%, valabil din 6 noiembrie 2013) nu cred că va avea efectul constant în accesarea de credite, orientate spre noi investiţii. În lipsa dacă nu a unei relaxări fiscale, măcar a unei predictibilităţi a legislaţiei fiscale, este de aşteptat o oarecare expectativă în care să se afle investitorii, chiar şi din perspectiva deznodământului electoral (fără a asista la intrări sau ieşiri masive de capital la nivelul investiţiilor directe, autohtone sau străine). Mai mult chiar, cred că va continua, şi în anul 2014, tendinţa de pressing suplimentar pe încasările bugetare, fapt ce se va concretiza prin posibile majorări discrete de impozite (cum ar fi reducerea unor sume deductibile din bazele impozabile), fară efecte vizibile la nivelul percepţiei publice imediate, şi astfel de natură a preîntâmpina tulburări sociale masive, mai ales într-un an electoral.

    Pe de altă parte, să nu uităm că economia românească este cuplată la economia Comunităţii Europene şi nu poate urma decât trendul evolutiv general al acesteia – de stagnare în principal şi de mici revirimente sectoriale.

    Pericolul în anul 2014 va veni din partea fenomenului inflaţionist. Pe fondul introducerii sau creşterii (directe sau indirecte) de noi impozite şi taxe, precum şi al majorării tarifelor la unele utilităţi, evident vor apărea revendicări salariale (mai mult sau mai puţin justificate, dar asta e deja altă discuţie), din dorinţa populaţiei de conservare a puterii de cumpărare. În acest context, în măsura în care ritmul de creştere a veniturilor populaţiei (per ansamblu, indiferent de forma sub care se realizează) va devansa ritmul de creştere a productivităţii, diferenţa aferentă ne putem aştepta să fie acoperită inclusiv prin aruncarea pe piaţă a aşa-numiţilor bani fierbinţi (în speţă, emisiunea monetară fără acoperire).

    În opinia mea, perspectivele economice ale anului 2014 depind, în mod esenţial, de capacitatea şi de disponibilitatea executivului de a sacrifica chiar ţintele de deficit bugetar, cu scopul însă de a reporni motoarele economiei, prin suplimentarea cererii interne guvernamentale (la nivel investiţional, evident). E singura şansă, deoarece sectorul privat nu mai are puterea să o facă, chiar cu riscul de a nu trece clasa, când ne va scoate FMI-ul la tablă, să ne întrebe dacă ne-am făcut lecţiile!

    DRAGOŞ PĂTROI (consultant fiscal, cadru universitar asociat ASE Bucureşti)

  • Va fi 2014 anul în care vom depăşi criza economică?

    CEL MAI OPTIMIST VORBITOR A FOST ION STURZA, PREŞEDINTELE FONDULUI DE INVESTIŢII FREIBURG INVESTMENTS, CARE SUSŢINE CĂ 2014 VA FI ANUL ÎN CARE VOM DEPĂŞI CRIZA ECONOMICĂ. Argumentul a fost că nicio criză economică nu poate ţine mai mult de cinci ani; după, se transformă într-o criză a elitelor. Argument discutabil, dar, pe de altă parte, cum rezultatul este extrem de dezirabil, îi putem admite justeţea. Destul de ermetic, Ion Sturza a adăugat câteva acţiuni ale guvernului, este vorba de două privatizări şi două proiecte investiţionale majore, prognoze destul de „safe”; ideal ar fi ca guvernul să finalizeze cât mai multe proiecte investiţionale sau privatizări, fără eşecuri. Trebuie să conştientizăm, spune Ion Sturza, că fără poveşti de succes vom rămâne la mila ploilor şi a agriculturii pentru a marca o creştere economică. „Poporul„, a adăugat Sturza, „va câştiga alegerile”, din cauza măsurilor populiste care vor fi luate de politicieni, iar bonusul vine din partea oamenilor de afaceri, care vor renunţa la insolvenţă ca strategie de business.

    GUVERNUL NU MIZEAZĂ, SPUNE DRAGOŞ PÎSLARU DE LA GEA, PENTRU AVANSUL DE 2,2% AL PIB DIN 2014, pe agricultură, ci, cumva neaşteptat, pe o creştere a construcţiilor de peste şase procente, împreună cu creşteri mai modeste în industrie şi în zona serviciilor. Cifrele oficiale mai arată şi o creştere destul de importantă a consumului, de la 0,3% la 1,7%. Dincolo de cifrele oficiale şi de prognozele guvernamentale – printre altele, creşteri importante ale fondurilor europene atrase, 60.000 de noi locuri de muncă, creşterea salariului mediu net de la 1.594 la 1.676 lei sau cursul de schimb mediu de 4,45 lei/euro – Dragoş Pîslaru crede că 2014 ar putea fi anul în care vor începe să se coaguleze, la nivel de oraş, clustere economice, comunităţi de afaceri locale. Descentralizarea ar putea aduce primele falimente ale autorităţilor locale, în condiţiile în care 60% dintre acestea nu-şi pot acoperi în prezent cheltuielile, iar din cele 60% circa 20% sunt „faliment curat„. Ştirea anului viitor, în opinia lui Pîslaru, este faptul că România ar putea obţine „autosuficienţa energetică„ din zăcămintele de gaze din Marea Neagră şi din exploatarea gazelor de şist.

    Magda Săndulescu, customer  value proposition director la Raiffeisen Bank, crede că 2014 va aduce o creştere a internetului mobil şi a accesărilor, iar în zona bancară se va constata o creştere a numărului de tranzacţii.

    ELENA BADEA, HEAD OF MARKET ENABLEMENT LA COMPANIA DE CONSULTANŢĂ EY, CREDE CĂ LINKEDIN VA DEVENI PRINCIPALUL CANAL DE COMUNICARE ŞI DE CREŞTERE ÎN ZONA B2B. Un recent studiu al companiei la care au răspuns peste 170 de şefi de companii arată că 41% folosesc LinkedIn în prezent în acest fel, iar anul viitor ponderea lor va urca la 55%. 78% dintre companii spun că a comunica prin social media este o acţiune importantă (97% comunică la nivel global); Elena Badea crede că anul viitor vom depăşi pragul de 85%. Companiile vor descoperi comunicarea vizuală, prin intermediul Vine, Pinterest, Tumblr sau Slideshare. „Conţinutul video va ajunge, alături de social media, pe agenda de comunicare a companiilor, începând de anul viitor. La fel şi «augmented reality»”, spune Elena Badea.
    Ivan Patzaichin, antreprenor social, are o viziune uşor pesimistă asupra evoluţiei rezultatelor sportive şi crede că pe termen scurt rezultatele excepţionale vor fi finanţate de sportivi şi se vor baza doar pe ambiţia acestora, nu şi pe sprijinul statului. Fostul sportiv crede, în schimb, că ecoturismul românesc poate progresa, „se simte o pornire interesantă pe partea acesta”.

    “SUNT CONVINS CĂ BUGETUL PE 2014 VA AJUNGE LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI VOM AVEA PRIMUL CAZ ÎN CARE INSTANŢA CONSTITUŢIONALĂ SE VA UITA PE FONDUL BUGETULUI ŞI VA SANCŢIONA AŞA-NUMITA SINCERITATE BUGETARĂ; vedem ce cifre sunt puse în buget şi cât de uşor sunt puse cifrele în buget”, spune avocatul Mădălin Niculeasa, de la Niculeasa Litigators, Tax, Regulatory. Avocatul crede că breasla sa va avea un an bun, în sensul că în 2014 vom asista la o scădere a calităţii legii; nu judecătorii sau avocaţii sunt proşti, ci legile sunt proaste, spune Niculeasa, pentru că nu avem specialişti care să facă legi. Iar legi proaste înseamnă vremuri faste pentru avocaţi. În egală măsură va fi şi anul clienţilor: criza a învăţat clienţii să ceară de la avocaţi valoare adăugată, iar avocatul a devenit un instrument de business. 

    Constantin Măgdălina, Knowledge Management, Market Enablement la EY, crede că anul viitor vom urca cinci locuri, de pe locul 48 pe 43, în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ridicat coeficient al inovaţiei, bazându-se pe suplimentările de fonduri pentru domeniu, pe realizarea de clustere şi comunităţi de afaceri locale sau pe rezultatele bune ale inventatorilor români la concursuri. Aplicaţia anului 2014 va fi Vine, serviciul de video-sharing al Twitter, crede Măgdălina, bazându-se pe creşterea acesteia din 2013, de 403%.

    Trecând de limitele lui 2014, Mihai Pop de la EY România susţine că România nu va finaliza reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă în următorul deceniu, în baza consumului de energie electrică în scădere, iar investiţiile vor merge în alte zone. O prognoză mai optimistă a lui Mihai Pop este că România va deveni un pol logistic pentru zonă, iar portul Constanţa va fi poarta de trafic a bunurilor în estul Europei. Vor apărea mai multe centre logistice şi am putea asista la o serie de tranzacţii în domeniu.

    Antropologul Vintilă Mihăilescu mizează pe cultură, care „va deveni o resursă alternativă şi regenerabilă”, iar cunoaşterea culturii locale va deveni un atu competitiv pentru corporaţii.

  • Cum vor schimba lumea reţelele de socializare în 2014

    Iată vare sunt predicţiile pentru 2014, conform Business Insider:

    1. Imaginile vor ocupa un loc secundar în social media
    Clipurile video vor spune o poveste mult mai convingătoare decât imaginile. Astfel, utilizatorii vor renunţa să mai publice o multitudine de fotografii şi vor alege să împărtăşească cu prietenii mai mult conţinut video.

    2. Companiile vor alerga după cât mai mulţi fani pe reţelele de socializare
    Fanii din social media o să constituie baza de date a companiilor. În acelaşi timp, fanii vor juca şi rolul agenţilor de promovare. Ei vor face marketing pentru companiile pe care le preferă.

    3. Google + o să se dezvolte şi o să domine piaţa
    Reţeaua Google + are lunar 300 de milioane de utilizatori activi. Tendinţele arată că în 2014 numărul lor va creşte substanţial şi că platforma se va impune pe piaţa social media. Companiile o să se orienteze şi spre această reţea, dar nu vor renunţa la Facebook sau Twitter.

    4. Atenţia companiilor se va concentra asupra contextului
    În goana lor după publicitate şi dupa o strategie de marketing cât mai eficientă, companiile s-au bazat doar pe conţinutul de pe reţelele de socializare. 2014 este anul în care orice conţinut trebuie încadrat într-un context relevant pentru clienţii acelor companii.

    5. Companiile vor alege publicitatea plătită
    Publicitatea plătită va trebui să ajungă o parte esenţială a strategiilor sociale pe care le vor efectua marile firme. Asta dacă doresc să le fie vizualizat conţinutul şi să aibă un număr cât mai mare de fani.
     

  • O economie de tip sovietic în UE şi alte nouă predicţii scandaloase pentru 2014

    . Alte predicţii economice întrevăd o creştere a inflaţiei în SUA, după marasmul politic care va preceda Actul II al Congresului, în timp ce Germania ar putea fi detronată din poziţia de campioană europeană şi va cădea înapoi în recesiune. Deşi probabilitatea ca oricare dintre predicţii să se adeverească este redusă, ele sunt deduse de analiştii Saxo Bank care se bazează pe o serie de evenimente politice şi de piaţă care au fost considerate atunci improbabile.

    Perspectivele pentru Brazilia, India, Africa de Sud, Indonezia şi Turcia vor arăta destul de gri dacă procesul de “tapering” (QE) din SUA va duce la costuri marginale de capital mai mari, de pe urma creşterii ratelor de dobândă, riscând deficitele de cont curent şi erodarea dolarului. Între timp, Europa s-ar putea confrunta cu turbulenţe economice şi politice, din momentul în care o alianţă anti-UE va deveni cel mai mare grup din Parlamentul European. “Acesta nu se vrea a fi un tablou pesimist.

    Este vorba despre evenimente critice care ar putea conduce către o schimbare – sperăm, în bine. Până la urmă, privind înapoia istoriei, singurele schimbări reale au fost făcute în urma eşecului unei modalităţi învechite de a aborda lucrurile. Aşa cum stau lucrurile acum, bogăţia globală şi distribuţia veniturilor rămân extrem de disproporţionate, ceea ce înseamnă că o schimbare este mai necesară ca oricând, date fiind aceste dezechilibre nesustenabile. Anul 2014 ar putea şi ar trebui să fie anul în care mandatul pentru schimbare devine nu doar necesar, ci şi implementat”, spune Steen Jakobsen, economist şef al Saxo Bank.

    “Menţionăm că aceste predicţii nu sunt apelurile oficiale ale Saxo Bank pentru 2014, ci mai degrabă un exerciţiu de estimare a riscurilor majore, intenţia fiind aceea de a încuraja investitorii să se pregătească de un worst case scenario înainte să tranzacţioneze sau să investească”.

  • Puterea de a fi vulpe, pericolul de a fi arici

    De ce criza economică a fost previzibilă pentru economişti, jurnalişti sau publicul larg (căutările pe Google ale termenului Housing Bubble s-au înmulţit de zece ori din ianuarie 2004 până în vara lui 2005, in timp ce termenul de “bulă imobiliară” fusese folosit de numai opt ori în programele de ştiri din 2001 şi de 3.447 ori în 2005), dar agenţiile de rating, care trebuiau să măsoare riscul pe pieţele financiare, spun că lor le-a scăpat?

    Nate Silver, scriitor, statistician, fondator al blogului politic FiveThirtyEight.com, a scris ditamai cartea pe această temă. Ideea lui Silver este simplă – elimini zgomotul, analizezi semnalul şi eşti în măsură să prevezi ce se va întâmpla -, dar punerea în practică este cât se poate de complicată. Cum ştii ce este zgomot şi ce este semnal?

    Unii ştiu; nu sunt infailibili, dar reuşesc. Un profesor de psihologie de la universitatea din California vorbeşte despre arici şi vulpi; primii cred în Ideile Mari, care guvernează lumea, echivalentul legilor care guvernează fizica – genul Karl Marx care explică orice folosind lupta de clasă. Vulpile, în schimb, cred într-o mulţime de idei mici, recurg la o sumedenie de abordări ale unei probleme, sunt mai tolerante faţă de nuanţe, incertitudine, complexitate şi opinii divergente. Vulpile sunt mult mai performante decât aricii în materie de predicţii.

    Folosind exemple din baseball, poker, meteorologie, şah sau tehnologie, Silver, el însuşi autorul unui sistem de prognoză a performanţelor în baseball, desluşeşte câteva dintre secretele predicţiei corecte. Fără nicio pretenţie de a prezice în mod corect, spun că “Semnalul şi zgomotul” ar trebui să se afle pe lista celor mai bine vândute cărţi de afaceri din următoarea perioadă.

    Nate Silver – “Semnalul şi zgomotul. De ce atât de multe predicţii dau greş – pe când altele reuşesc”, Editura Publica, Bucureşti, 2013