BusinessMagazin

Tag: predictii

  • Predicţiile unui important lider politic din România: Iohannis va intra în turul 2 şi va câştiga. Doar Cioloş îl poate învinge

    Kelemen Hunor se declară convins că preşedintele Klaus Iohannis va intra în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, iar în acest caz va câştiga cel de-al doilea mandat, scrie publicaţia în limba maghiară maszol.ro.
     
    După părerea liderului UDMR, singura persoana care îl poate învinge pe Iohannis este Dacian Cioloş, însă în aces caz „suntem într-un mare necaz”.
     
    Kelemen a vorbit şi despre faptul că opoziţia a încercat să izoleze formaţiunea maghiară, iar UDMR a încercat degeaba să poarte discuţii cu Patidul Naţional Liberal, în condiţiile în care politicienii PNL au atacat la Curtea Constituţională orice articol în care apărea exprimarea ”maghiar”, ”drepturi lingvistice” sau ”utilizarea limbii materne”, lăsând senzaţia că atacă UDMR, dar făcând, de fapt, rău comunităţii maghiare.
     

  • Predicţiile unui important lider politic din România: Iohannis va intra în turul 2 şi va câştiga. Doar Cioloş îl poate învinge

    Kelemen Hunor se declară convins că preşedintele Klaus Iohannis va intra în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, iar în acest caz va câştiga cel de-al doilea mandat, scrie publicaţia în limba maghiară maszol.ro.
     
    După părerea liderului UDMR, singura persoana care îl poate învinge pe Iohannis este Dacian Cioloş, însă în aces caz „suntem într-un mare necaz”.
     
    Kelemen a vorbit şi despre faptul că opoziţia a încercat să izoleze formaţiunea maghiară, iar UDMR a încercat degeaba să poarte discuţii cu Patidul Naţional Liberal, în condiţiile în care politicienii PNL au atacat la Curtea Constituţională orice articol în care apărea exprimarea ”maghiar”, ”drepturi lingvistice” sau ”utilizarea limbii materne”, lăsând senzaţia că atacă UDMR, dar făcând, de fapt, rău comunităţii maghiare.
     

  • Cea mai nouă gafă a premierului Dăncilă. Ce a spus de această dată

    “Un al doilea semnal pozitiv îl reprezintă scăderea inflaţiei anuale la cel mic nivel din acest an, respectiv 4,25% în luna octombrie 2018 de la 5,03% în septembrie 2018. Sunt date care arată faptul că Guvernul a avut dreptate şi care infirmă cu argumente incontestabile predilecţiile (referindu-se la predicţiile – n.r) Opoziţiei, aşa-zişilor analişti sau mai grav a unor instituţii publice. După cum vedem, nicio cifră oficială nu arată acest fapt”, a afirmat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de joi a Guvernului.
     
    Potrivit DEX, cuvântul predilecţie este definit ca “Înclinaţie, atracţie deosebită pentru cineva sau ceva; preferinţă. Loc. adj. De predilecţie = preferat, favorit. Loc. adv. Cu (sau de) predilecţie = de preferinţă, mai ales, îndeosebi”.
     
    Pe de altă parte, cuvântul predicţie are sensul de “1. Operaţie raţională de anticipare a unui eveniment sau fenomen; previziune. 2. Prevestire; presentiment”, conform definiţie oferite de DEX.
     

  • Predicţii SUMBRE | Analiştii aunţă că se scumpesc creditele: ROBOR va depăşi 3% şi inflaţia se va accentua

    „Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu, atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 96% şi, respectiv, 88% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,13%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,60%. Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real negative”, notează autorii sondajului.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb, peste 81% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7021, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7651 lei/euro.

    Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (martie 2019/martie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,11% (valoare mediană 4,50%). De asemenea, peste 84% dintre participanţi anticipează o majorare a raţei inflaţiei în următoarele 12 luni (la momentul realizării sondajului, rata inflaţiei avea o valoare de 4,32%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai importante schimbări în Resurse Umane pentru 2018: compensările vor fi regândite şi organigramele vor dispărea

    SAP a lansat la începutul acestui an zece predicţii despre cum se vor schimba diferite concepte în domeniul HR la nivel global. Aceste predicţii sunt bazate pe expertiza SAP în dezvoltarea de soluţii de Human Capital Management (HCM), utilizate de peste 6.400 de clienţi din 60 de industrii din întreaga lume

    Agilitatea angajaţilor va deveni cel mai important concept în HR. Singurul mod în care companiile pot supravieţui în economia modernă este de a se adapta la schimbarea pieţei, a tehnologiilor şi a mediului de afaceri. Acest lucru necesită utilizarea capacităţilor înnăscute ale oamenilor pentru învăţare, creştere şi inovare.

    Recrutarea va atinge noi niveluri de complexitate. Conceptul de angajare va fi redefinit din cauza deficitului de competenţe, a schimbărilor demografice şi a creşterii masive a locurilor de muncă virtuale şi a locurilor de muncă bazate pe proiecte punctuale. Aceste schimbări vor determina companiile să găsească combinaţiile potrivite de competenţe şi ajustarea acestora cu cerinţele specifice de business prin accesarea unei forţe de muncă din ce în ce mai globale, virtuale şi sporadice. Organizaţiile vor fi nevoite să redefinească procesele de planificare a forţei de muncă, recrutarea, personalul şi managementul pentru a lucra pe această piaţă a muncii mult mai complexă.

    Experienţe plăcute la locul de muncă. Tehnologia a făcut ca multe lucruri din viaţa de zi cu zi să devină mai uşoare şi mai plăcute. Găsirea celui mai potrivit traseu în oraş, cumpărăturile, conectarea cu prietenii, vizionarea de filme şi sute de alte experienţe din viaţa noastră au fost transformate cu ajutorul tehnologiilor sociale şi mobile, folosind interfeţe ce au la bază Inteligenţă Artificială (AI) şi algoritmi de Machine Learning. Vom observa o creştere exponenţială în utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI), a chatboţilor, a serviciilor inteligente, a tehnologiei Machine Learning, a soluţiilor mobile şi a platformelor de socializare pentru creşterea nivelului de implicare a angajaţilor şi pentru a face munca mai plăcută şi mai simplă.

    Managementul performanţei va deveni o soluţie, nu o problemă. Companiile regândesc conceptul de management al performanţei pentru a se concentra asupra coaching-ului continuu şi asupra luării deciziilor în echipă. Revizuirea anuală a performanţelor angajaţilor va fi înlocuită de soluţii de gestionare continuă a performanţelor bazate pe tehnologii mobile.

    Compensările vor fi regândite. Organizaţiile cheltuiesc miliarde de dolari în fiecare an pentru creşteri de merit, bonusuri şi alte forme de compensare. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre acestea au un răspuns concret la întrebările: “A meritat investiţia în bonusurile acordate? Angajaţii sunt mai implicaţi, mai productivi, iar numărul celor care părăsesc compania a scăzut?” Companiile ştiu, până la ultimul cent, cât s-a cheltuit cu compensarea, dar nu pot spune dacă aceşti bani sunt cheltuiţi eficient. Viitorul compensaţiei va implica mai multe procese continue, în care angajaţii primesc diferite tipuri de recompense pe tot parcursul anului din surse diferite. Analiza avansată va fi folosită pentru a corela investiţiile în compensări cu rentabilitatea în productivitatea forţei de muncă.

    Intoleranţă la discriminare. Pe măsură ce forţa de muncă devine din ce în ce mai diversificată, societatea atinge un punct critic în care tratamentul inechitabil bazat pe factori ce nu ţin de abilităţile angajatului, cum ar fi sexul, etnia şi vârsta, este recunoscut şi abordat în mod deschis. Companiile inteligente îşi vor redefini proactiv practicile de management al talentelor pentru a se asigura că discriminarea este identificată şi eliminată înainte de a se întâmpla.

    Folosirea instrumentelor de wellbeing la o scară largă. Organizaţiile au nevoie de angajaţi implicaţi, creativi şi orientaţi către client. Dar acest lucru este imposibil de făcut dacă aceştia sunt obosiţi, stresaţi şi distraşi. Soluţia o reprezintă oferirea angajaţilor de instrumente de wellbeing. Odată cu explozia tehnologiei de wellbeing pentru consumatori, cum ar fi smartwatch-urile şi trackerele de fitness, mulţi angajatori vor căuta să aducă aceste instrumente la locul de muncă. Cu toate acestea, vor avea succes acele companii care implementează astfel de tehnologii într-un mod accesibil şi plăcut pentru angajaţii lor.

    Organigramele vor dispărea treptat. Există numeroase discuţii despre actualizarea business-urilor pentru era digitală, dar companiile continuă să-şi gestioneze resursele umane folosind un instrument care nu s-a schimbat de foarte mult timp: graficul de organizare ierarhică – organigrama. Bazându-se pe aceste grafice pentru a lua decizii de management, companiile nu vor avea succes într-o lume digitalizată. Chiar dacă 2018 nu va fi anul în care vor dispărea complet, unele organizaţii vor începe să elimine treptat organigramele, optând pentru abordări mai moderne, digitale.

    Pensionarea 2.0. 2018 va aduce o schimbare majoră în dinamica mediului de lucru în ceea ce priveşte generaţiile mai în vârstă. Astăzi, oamenii trăiesc mai mult şi astfel lucrează mai mult, peste 60, 70 şi chiar 80 de ani. Companiile inteligente încep să realizeze că trebuie să păstreze aceşti angajaţi cu experienţă în organizaţiile lor, ţinând cont de faptul că multe industrii se confruntă cu o lipsă tot mai mare de competenţe. Această tranziţie va forţa, de asemenea, companiile să-şi regândească locurile de muncă. De exemplu, multe posturi care sunt în prezent full-time, vor deveni part-time.

    Creşterea numărului de atacuri cibernetice în HR. Atacurile de tip ransomeware au devenit cunoscute în 2017 odată cu WannaCry şi NotPetya, urmând ca în 2018 să continue să se dezvolte ca număr şi complexitate. Sistemele de HR nu au fost până acum ţinte atractive pentru hackeri, însă acest lucru se va schimba. Vor exista numeroase atacuri ce vor viza departamentele de resurse umane cu intenţia de a infecta sistemele unor organizaţii mari. 

  • Cum va arăta anul 2018: inteligenţă artificială, mega-cloud şi sporturi electronice

    Tehnologiile emergente, precum inteligenţa artificială (AI), realitatea augmentată (AR), realitatea virtuală (VR) şi progresele înregistrate în domeniul internetului lucrurilor (IoT) şi în domeniul cloud computing, devenite realitate datorită evoluţiilor exponenţiale în materie de software, analitică şi putere de procesare, se dezvoltă şi prind viteză în această direcţie. Aceste progrese sunt deja uşor de observat la automobilele şi casele noastre conectate la internet, în afacerile şi tranzacţiile noastre bancare, transformând chiar şi modul în care agricultorii îşi gestionează culturile şi animalele.

    Predicţia 1: Inteligenţa artificială va realiza „activităţile de gândire” cu mare viteză

    În următorii câţiva ani, inteligenţa artificială (AI) va schimba modul în care ne petrecem timpul acţionând asupra datelor şi nu doar prin gestionarea acestora. Companiile vor exploata inteligenţa artificială astfel încât aceasta să îndeplinească „activităţi de gândire” pe baza unor date, reducând semnificativ timpul petrecut cu prospectarea, dezbaterea, planificarea şi testarea fiecărei inovaţii. Va elimina blocajele şi va oferi oamenilor libertatea de a lua mai multe decizii şi de a se mişca mai rapid, având certitudinea că noile idei extraordinare nu se vor mai împotmoli.

    Unii teoreticieni afirmă că AI va duce la dispariţia unor locuri de muncă, dar este posibil ca aceste tehnologii noi să şi creeze locuri de muncă, deschizând noi posibilităţi pentru oameni. De exemplu, vom avea un nou tip de experţi în IT, al căror domeniu de activitate va fi antrenarea şi ajustarea fină a inteligenţei artificiale. Aceşti specialişti vor fi responsabili pentru setarea parametrilor de clasificare a performanţelor comerciale, adică ce trebuie şi ce nu trebuie clasificat drept rezultate comerciale bune, pentru stabilirea regulilor de acţiune, pentru definirea a ceea ce înseamnă „beneficiu” şi aşa mai departe. Odată implementată, tehnologia va putea să recomande oportunităţi comerciale benefice, cu viteza luminii.

    Predicţia 2: Încorporarea IQ-ului în obiecte

    Începând cu 2018, vom face paşi uriaşi în direcţia încorporării de informaţii accesibile aproape instantaneu în oraşele, organizaţiile, casele şi vehiculele dotate cu tehnologia IoT (Internet of Things). Având în vedere scăderea costurilor puterii de procesare şi faptul că preţul unui nod de conectare tinde spre 0$, vom avea în curând 100 de miliarde de dispozitive interconectate şi, apoi, un trilion. Cantitatea uriaşă de date astfel combinate şi puterea de procesare împreună cu puterea inteligenţei artificiale vor face ca maşinile să gestioneze mai bine resursele fizice şi umane. Vom deveni „piloţi digitali” ai tehnologiei şi mediilor care ne înconjoară. Tehnologia va funcţiona ca o extensie a persoanei noastre. Toate obiectele vor deveni inteligente şi ne vor permite să avem vieţi mai inteligente.

    Putem observa acest lucru la automobilele noastre, „dispozitivele mobile supreme”, care sunt dotate cu senzori ultrasonici, o tehnologie care utilizează raze laser pentru a măsura distanţa dintre vehicule şi recunoaşterea gesturilor. În timp, aceste inovaţii vor face din pilotarea automată a autovehiculelor o realitate cotidiană. Cu mult timp înainte de acest lucru, ne vom obişnui mai întâi cu autovehicule care se programează singure la service, furnizând informaţii despre operaţiunile necesare şi planificându-şi singure actualizările software.

    Predicţia 3: Căşti AR de calitate ridicată

    De asemenea, nu va mai trece mult timp până când graniţele dintre realitatea „reală” şi realitatea augmentată (AR) vor începe să dispară. Viabilitatea comercială a realităţii augmentate este deja evidentă. De exemplu, echipe de constructori, arhitecţi şi ingineri utilizează căşti AR pentru a vizualiza clădiri noi, pentru a-şi coordona eforturile pe baza unei imagini unice a unui proiect şi pentru a instrui lucrătorii din teren atunci când un tehnician nu poate fi la faţa locului în ziua respectivă.

    Desigur, şi realitatea virtuală are perspective solide. Aceasta va transforma, fără îndoială, domeniul divertismentului şi jocurilor electronice în viitorul apropiat, datorită experienţelor captivante pe care le oferă, dar un pariu sigur este că AR va deveni principalul mod de a creşte la maximum eficienţa umană şi de a culege beneficiile „cunoaşterii tribale” a unei forţe de lucru aflată în evoluţie.

    Predicţia 4: O relaţie mai profundă cu clienţii

    Indicele de Transformare Digitală al Dell Technologies arată că 45% din liderii organizaţiilor de mărime medie şi mare sunt de părere ca acest tip de organizaţii va deveni depăşit în următorii cinci ani, iar 78% dintre aceştia consideră că organizaţiile nou-înfiinţate (startup-uri) reprezintă o ameninţare pentru afacerile lor. Este mai important ca niciodată ca organizaţiile să pună satisfacţia clientului pe primul plan.

    În următorul an, în principal cu ajutorul analiticii predictive, tehnologiei învăţării automate (ML) şi inteligenţei artificiale, companiile îşi vor înţelege mai bine clienţii şi le vor satisface nevoile în momentul în care acestea vor apărea, dacă nu cumva chiar şi înainte de acest moment. Serviciile de asistenţă a clienţilor se vor baza în mod fundamental pe perfecţionarea întrepătrunderii dintre om şi maşină. Prin urmare, în loc să paseze interacţiunile cu clienţii către chatboţi de primă generaţie şi mesaje prestabilite, oamenii şi agenţii virtuali bazaţi pe inteligenţă artificială vor conlucra, într-o singură echipă.

    Predicţia 5: Verificarea subiectivismului va deveni la fel de utilizată precum verificarea ortografiei

    În următorul deceniu, tehnologiile emergente, precum VR şi AI, vor ajuta oamenii să identifice informaţii şi să acţioneze pe baza acestora fără interferenţele provocate de emoţii sau de ideile subiective externe, în acelaşi timp sprijinindu-i pe aceştia să îşi exercite raţionamentul uman, acolo unde este cazul. Pe termen scurt, vom fi martorii aplicaţiilor de inteligenţă artificială în procedurile de angajare şi promovare, rolul acestora fiind să filtreze subiectivismul intenţionat şi neintenţionat. În acelaşi timp, realitatea virtuală va fi utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de intervievare, facilitând oferirea de oportunităţi exclusiv pe baza meritelor, de exemplu prin mascarea identităţii unui potenţial angajat cu ajutorului unui avatar. 

    Prin utilizarea tehnologiilor emergente în aceste scopuri, „verificatorul subiectivismului” („bias check”) va deveni într-o bună zi un instrument de rutină, precum „verificatorul ortografic” („spell check”), dar cu beneficii la nivelul întregii societăţi.

    Predicţia 6: Industria media şi a divertismentului va trece la un alt nivel prin intermediul sporturilor electronice

    În 2018, va exista un număr în creştere extraordinar de mare de jucători în faţa ecranelor sau purtând căşti VR, care vor concura într-un univers virtual de înaltă definiţie. Pe măsură ce sute de milioane de noi jucători şi spectatori se vor alătura acestui fenomen, sporturile electronice vor intra în mainstream.
    Fenomenul sporturilor electronice indică o tendinţă generală şi anume că au fost digitalizate chiar şi activităţile prin excelenţă umane, precum sportul. Tehnologia a adus sportul la îndemâna tuturor. Nu e nevoie să ai o anumită structură sau formă a corpului. Dacă ai reacţii tactile rapide şi abilităţi motorii, poţi juca şi câştiga.

    În plus, sporturile tradiţionale, precum ciclismul, au înregistrat progrese prin colectarea de date în vederea identificării unor avantaje graduale, dar decisive. În viitor, toate afacerile vor fi afaceri tehnologice, iar timpul nostru liber se va transforma într-o experienţă interconectată.

    Predicţia 7: Ne îndreptăm către „mega-cloud”

    Cloud nu este o destinaţie. Este un model informatic în care orchestrarea, automatizarea şi inteligenţa sunt încorporate profund în infrastructura IT. În 2018, companiile se vor orienta într-o proporţie covârşitoare către o abordare de tip multi-cloud, beneficiind de valoarea tuturor modelelor acestei tehnologii, de la cele publice la cele private şi de la modelele găzduite la cele gestionate şi la modelele SaaS. Totuşi, pentru că din ce în ce mai multe aplicaţii şi activităţi de lucru se mută în diverse cloud-uri, proliferarea silozurilor de date cloud va deveni ceva inevitabil, inhibând capacitatea organizaţiilor să exploateze la potenţial maxim analitica datelor şi iniţiativele AI. Acest lucru poate avea drept rezultat situaţii în care aplicaţiile şi datele ajung într-un cloud greşit, cu consecinţe nedorite.

    Credem că următorul pas este apariţia „mega cloud-ului”, care va interconecta numeroasele cloud-uri publice şi private şi le va face să se comporte precum un sistem holistic, coerent. Mega cloud-ul va oferi o perspectivă inteligentă, federalizată asupra unui întreg mediu IT. Pentru a face posibilă apariţia mega cloud-ului, va trebui să creăm inovaţii multi-cloud în domeniul reţelelor (pentru a muta datele între cloud-uri), în domeniul stocării (pentru a amplasa datele în cloud-ul corect), în tehnica de calcul (pentru a utiliza procesarea şi accelerarea ideale pentru activităţile de lucru), în orchestrare (pentru a interconecta reţelele, mediile de stocare şi tehnica de calcul între cloud-uri) şi, o nouă oportunitate, clienţii vor trebui să încorporeze AI şi ML pentru a atinge noi standarde în domeniul automatizării şi analizei aprofundate, pe baza acestei viitoare generaţii de mediu IT.

    Predicţia 8: Anul în care trebuie rezolvate micile probleme

    În această lume din ce în ce mai interconectată, dependenţa noastră de furnizorii de servicii este mai mare ca oricând. Organizaţiile nu sunt simple insule izolate, ci, mai degrabă, reprezintă sisteme de înaltă interconectivitate care există în cadrul unor sisteme şi mai mari. Undele haosului se propagă mai departe şi mai repede acum, când tehnologia ne conectează unii cu alţii într-un mod uimitor. Trebuie să ne gândim la faptul că unul dintre cele mai grave incidente de securitate a datelor din istorie a avut loc pentru că atacatorii au utilizat date de autentificare pentru a accesa sistemul de climatizare al unui furnizor de servicii extern.

    Din cauza relaţiei noastre din ce în ce mai strâns îmbinate cu sistemele informatice, breşe mici şi imperceptibile pot duce la colapsuri majore. Prin urmare, anul viitor va fi anul în care companiile multinaţionale vor acţiona în acest domeniu, îndemnate şi de valul de reglementări noi, precum Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR).  Acordarea de prioritate implementării instrumentelor şi tehnologiilor de securitate cibernetică pentru a asigura o reală protecţie a datelor şi a preîntâmpina ameninţările va deveni o necesitate din ce în ce mai imperioasă.
     

  • Psiholog, despre crima de la metrou: Ancheta va decurge greu. Agresoarea trece de la logic la absurd

    „Acolo este o dezarmonie de personalitate, ceva în zona tulburărilor profunde ale personalităţii. Ancheta cu această femeie sau cu această categorie de suferinzi va decurge foarte greu, pentru că ei îşi păstrează inteligenţa, îşi dau seama de consecinţele faptei lor şi vor căuta fie să nege cu vehemenţă, fie să treacă de la logic la ilogic, până la absurd. De aceea, este nevoie de expertiza medico-legală psihiatrică ce ne poate diferenţieza nouă absenţa discernământului, discernământul diminuat sau discernământul integru, întreaga responsabilitate. Deci până nu o să se pronunţe expertiza medico-legală în comisie la singura instituţie abilitată, Institutul de Medicină Legală, nu putem antama alte predicţii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Tudorel Butoi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O mare bancă europeană prognozează că bitcoin va ajunge la 60.000 de dolari înainte de a se prăbuşi până la 1000 de dolari

    Saxo Bank, bancă globală de investiţii, specializată în tranzacţionări online şi investiţii pe pieţele financiare internaţionale, a lansat cele zece predicţii scandaloase pentru anul viitor, evenimente cu probabilitate de producere destul de redusă, dar cu un impact mai mult decât semnificativ pe pieţele globale în cazul în care se vor adeveri.

    1. Bitcoin se va prăbuşi la 1000 de dolari

    Anul trecut, banca a prevăzut faptul că valoarea bitcoin-ului se va tripla “cu uşurinţă ajungând la o valoare de peste 2100 de dolari”. Nu numai că bitcoin-ul a ajuns la 2100 de dolari, ci chiar a depăşit pragul de 16.000 de dolari.

    Banca prevede că valoarea monedei va ajunge până la 60.000 de dolari apoi mai multe guverne vor lansa un atac coordonat asupra tuturor criptomonezilor. Simultan, guvernele îşi vor lansa propriile monezi virtuale, astfel valoarea bitcoin va ajunge la 1000 de dolari.

    2. Rezerva Federală Americană pierde controlul

    Saxo prevede faptul că economia americană va suferi în 2018, iar piaţa obligaţiunilor se va prăbuşi. Dobânzile vor creşte puternic. Trezoreria preia puterea in caz de urgenta si forteaza banca centrala sa plafoneze randamentele guvernamentale SUA la 2,5% pentru titlurile pe termen lung pentru a impiedica o prabusire a pietei de obligatiuni.

    3. China lansează “petro-renminbi”

    Preţul petrolului tot timpul a fost în dolari americani, fie că este vorba de preţul unui baril de petrol din Brazilia sau Arabia Saudită. Oricine cumpără şi vinde petrol o face în dolari, iar asta înseamnă extrodinar de mult pentru SUA.

    Banca prezice că în 2018 China îşi va lansa “petro-renminbi” (nu are aceeaşi sonoritate ca petro-dolarul), iar asta înseamnă că guvernul chinez va cumpăra petrol cu propria monedă.

    4. Banca Japoniei, fortata sa abandoneze controlul curbei de randament

    Pe masură ce inflaţia creşte şi randamentele vor creste, rezultatul va fi o prăbuşire uriaşă a yenului.

    5. Creşteri ale volatilităţii după prabuşirea rapidă a burselor

    Minimele istorice ale indicilor VIX (indicele de volatilitate) şi MOVE sunt însoţite de maxime record în acţiuni şi în sectorul imobiliar, iar rezultatul este un butoi cu pulbere gata să explodeze pe masură ce S&P 500 pierde 25% din valoare.

    6. Americanii trec pe stânga

    Generaţia Millenials devine majoritară în SUA şi asta va avea impact asupra politicii în 2018: repulsia tinerilor faţă de Donald Trump va împinge alegerile în favoarea democraţilor cu lideri de stânga precum Sanders.

    7. Imperiul austro-ungar ameninţă să preia UE

    Diferenţa dintre vechii membrii ai UE şi noile ţări membre se va mări şi va ajunge la o prăpastie de netrecut în 2018 astfel centrul politic actual franco-german se va muta către europa centrală şi de est. Blocajul instituţional al UE va îngrijora pieţele financiare.

    8. Primavara sud-africană duce la înflorirea Africii de Sud

    Demiterea forţată a preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, la finalul lui 2017, declanşează un val de schimbari politice în ţările africane.

    Jacob Zuma din Africa de Sud este înlăturat de la putere, iar Joseph Kabila din Congo se confrunta cu proteste fără precedent ce-l împing să părăsească ţara. Însă Africa de Sud este principalul câştigator, pe masură ce ZAR (rand sud-african) devine favorita pieţelor emergente şi revine la 30% faţă de valutele G3.

    9. Tencent depăşeşte Apple

    La finalul lui 2017, Tencent a trecut în top 5 în termeni de capital al pietei, atingând o valoare de aproape 500 miliarde de dolari. În 2018, Tencent lasă giganţii în urmă, actiunile sale cresc cu 100%, furând astfel coroana capitalului de piaţă la nivel mondial de la Apple la mult peste 1 trilion dolari.

    10. Tot mai multe femei ajung în poziţii de conducere

    În 2017, doar 6,4% dintre persoanele care detin functia de CEO din lista Fortune 500 sunt femei. Asta se va schimba în anul următori, banca previzionând că o femeie va ocupa funcţia de conducere în peste 60 de companii din Fortune 500 până la finalul anului 2018.

  • Predicţii făcute de Bill Gates în 1999, care astăzi au devenit realitate

    1. site-uri de comparare preţurilor. Gates a spus că vor exista site-uri unde utilizatorii vor putea vedea cu uşurinţă unde este cel mai ieftin produs.

    2. Smartphone-urile. “Oamenii vor căra după ei dispozitive mici care le vor permite să fie în contact constant şi vor putea accesa internetul de oriunde vor”

    3. Plăţi online. “Oamenii îşi vor putea plăti facturile online, să-şi facă finanţele online şi să vorbească cu medicii pe internet”. Toate aceste lucruri se întâmplă astăzi.

    4. Asistenţi personali şi Internet of Things

    Bill Gates a spus că vom avea asistenţi care ne vor verifica mailurile, notificările, ne vor prezenta informaţia de care avem nevoie. Cam asta fac acum asistenti precum Google Now sau Siri.

    5. Reţelele de socializare
    “Vor apărea site-uri unde prietenii, familia vor putea comunica şi îşi vor putea face planuri”. Astăzi Facebook are 2 miliarde de utilizatori în întreaga lume.

    6. Publicitate inteligentă

    “Aparatele vor oferi publicitate inteligentă. Vor şti obiceiurile de cumpărare şi vor afişa reclamă exact pe preferinţele celui ce va trebui să cumpere”.

    E ceea ce face Google, Amazon şi oricare alt vânzător online.

    7. Site-uri construite în funcţie de un anumit interes.
    “Comunităţile online nu vor fi influenţate de locaţie, ci de interesele fiecăruia”. Un exemplu edificator este Reddit – un site divizat în diferite subgrupuri în funcţie de interese (filme, jocuri, stiri etc).
     

  • Club Business Magazin: Predicţii pentru un sfert de secol

    Deşi din punct de vedere economic ne aflăm pe o traiectorie convergentă cu cea a statelor puternice din Europa, mai avem de trecut prin numeroase etape până să le prindem pe acestea din urmă. Care sunt domeniile în care România poate excela şi ce soluţii putem găsi pentru o creştere economică pe termen lung?

    Drumul pe care România îl are de parcurs este unul lung şi cu numeroase obstacole, dar şi oportunităţile sunt pe măsură, consideră participanţii la conferinţa ”25 de întrebări pentru viitorul României„ ,organizată de EY, Business Magazin şi Ziarul Financiar.

    Una din principalele probleme identificate de cei prezenţi a fost cea a investiţiilor sustenabile şi a modului în care atât statul cât şi mediul privat pot finanţa domeniile cheie din economia României.

    Cum finanţăm în mod sustenabil tot ceea ce avem de făcut în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia pentru a ajunge la nivelul de bunăstare pe care românii îl merită? Aceasta este întrebarea pusă de Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank, care argumentează importanţa acesteia prin faptul că deseori suntem ne concentrăm pe termen scurt: ”Chiar dacă e foarte important să ne uităm înapoi şi să ne dăm seama cât de mult am realizat în 25 de ani, trebuie să înţelegem că avem încă un drum lung de parcurs până să ajungem la poziţia pe care România o merită în comunitatea europeană. Sunt anumite surse pe care nu le folosim: fonduri europene, nu cunosc vreun parteneriat public-privat de succes, depindem prea mult de sistemul bancar. Trebuie să existe o viziune şi un plan despre cum finanţăm, pentru că sistemul bancar are anumite limite. Sistemul bancar finanţează prea mult statul român şi insuficient economia reală; atunci cum ne propunem să finanţăm nevoile pentru cei 25 de ani care vin, într-un mod care este atât sustenabil cât şi eficient?“

    La rândul său, Cătălin Stancu, director general al Electrica, spune că o strategie serioasă de dezvoltare a României ar trebui să identifice primele trei domenii în care ar trebui să investim astfel încât să devenim semnificativi, competitivi pe plan regional. ”Probabil că întrebarea de bază e unde ne vedem peste 10 ani şi de ce locul acela ar trebui să ne asigure o poziţie competitivă măcar în regiune“, crede el. ”Dacă e corectă logica, atunci ar trebui probabil să începem cu învăţământul; cred sincer că ar trebui investit fundamental în învăţământ.“ Un alt domeniu extrem de important este cel al antreprenoriatului şi inovării: ”Nu cred într-o dezvoltare extrem de susţinută care se bazează exclusiv pe mari companii de stat sau private, e clar că trebuie să existe un strat care să creeze valoare zi de zi într-o logică mai puţin complicată decât cea a marilor corporaţii, cu tot respectul pentru ele. Şi probabil că ar trebui investite resurse în ceea ce înseamnă modernizarea cadrului general de reglementare, care să stimuleze această inovare.“ Dezvoltarea vine pe investiţii, explică el, iar aceste investiţii vin pe predictibilitate; fără aceste lucruri e foarte greu să construieşti competitivitatea pe termen lung a unei ţări sau a unei corporaţii.

    ”Cred că a fost o perioadă în care am fost finanţaţi de capital străin, de banii care veneau din străinătate. Dar ca să vorbim de finanţarea sustenabilă, cred că trebuie să găsim o modalitate de a crea capital românesc, despre care se vorbeşte mult, dar care nu creşte într-un copac“, remarcă Steven van Groningen. El a explicat că piaţa de capital este extrem de importantă; în Statele Unite, spre exemplu, 80% din finanţare vine din piaţa de capital, iar 20% prin sistemul bancar. În România peste 90% este finanţare prin bănci, iar acesta nu e un lucru sustenabil. ”Cum creăm capital? Sunt bani de care cineva nu are nevoie, care pot fi investiţi pe termen lung. Sistemul bancar face din milioane de economii bani care sunt, de fapt, şi la dispoziţia populaţiei. Sunt bani care ar putea fi investiţi pe termen lung. Dar dacă nu reuşim să facem acumulare de capital şi să ne asigurăm că banii rămân în România, atunci nu ne rămâne decât să atragem capital străin.“ Dacă vrem să fim sustenabili, crede CEO-ul Raiffeisen Bank, trebuie în primul rând să vedem ce instrumente avem în acest sens.

    El se arată îngrijorat de faptul că nu are loc niciun fel de discuţie pe această temă, că statul se îndatorează pentru cheltuieli curente, iar banii vor trebui plătiţi de generaţiile viitoare. ”Sigur, antreprenorii ar putea să se ducă la piaţa de capital, dar acolo ai nişte reguli foarte clare; problema e că în acest moment sistemul bancar se confruntă cu o lichiditate imensă, dobânzile sunt foarte joase în toată Europa dar creditarea nu creşte. În primul rând avem nevoie de un mediu de încredere, de un mediu predictibil; cine ia un credit dacă nu ştie cum arată viitorul. E clar că aici avem o problemă. E la fel ca atunci când vorbim de natalitate: degeaba dai tot felul de prime, dacă oamenii nu sunt confortabili cu viitorul lor. Nu poţi să dai o lege care să oblige oamenii să facă copii. În România avem peste 400.000 de firme, din care majoritatea, pe hârtie, nu au nicio activitate. Cum putem să finanţăm o companie care pe hârtie nu are venituri cu care să plătească înapoi creditul?“, se întreabă Steven van Groningen.

    Cătălin Păuna, senior economist la Banca Mondială, subliniază faptul că administraţia publică românească nu este mare, măsurată relativ la celelalte ţări. Cheltuielile publice în România sunt mici ca procent din PIB relativ la alte ţări, cheltuielile cu salariile, cu pensiile sau cu sănătatea, cu excepţia cheltuielilor cu investiţiile. ”Acestea nu sunt mici, sunt mari, dar sunt ineficiente. Va exista o presiune endemică, care se va accentua, să cheltuim mai bine resursele publice care sunt limitate. Pe măsură ce ne dezvoltăm vrem pensii mai mari, vrem salarii mai mari, vrem calitate mai bună a serviciilor publice, educaţie, sănătate şi aşa mai departe. Această presiune există acolo, însă deocamdată nu cred că am ajuns la punctul acela de inflexiune în care să vedem o transformare masivă a modului în care funcţionează sectorul public. „

    Schimbările acestea în sectorul public sunt de lungă durată, ţărilor dezvoltate le-a luat de multe ori şi secole să ajungă la performanţa de azi, opinează el. La nivel tehnic, trei lucruri sunt importante pentru o transformare graduală a administraţiei publice: oameni de calitate, instituţii şi procese de calitate şi tehnologie – lucruri care nu sunt foarte diferite de ceea ce există într-o companie performantă. ”Oameni de calitate poţi să atragi prin două lucruri: prin salarii generoase, şi cred că e important să avem salarii bune în sectorul public inclusiv la partea de intrare, şi prin încrederea într-o carieră pe termen lung. Lucrurile acestea însă nu se întâmplă aşa cum ar trebui“, crede Păuna.