BusinessMagazin

Tag: predare

  • Oana Pellea: „Incet, incet, devine mai rentabil sa fii borfas decat om cinstit in Romania“

    Milioane de români au ţinut partea corupţilor. Acum a venit nota de plată. Politicienii s-au ocupat exclusiv de infractori. I-au eliberat mai repede, le dau despăgubiri iar unii dintre infractori s-au reapucat de „dat în cap”. Alţii s-au apucat de infracţiuni pentru că este rentabil. Stau puţin în închisoare şi primesc şi bani.

     
    Pe Facebook, Oana Pellea a scris: „Urlete animalice si injuraturi pe strada mea. Fotografii pe facebook cu oameni batuti pe strada de hoti sau golani. Paznici batuti pana la sange de cei ce voiau sa fure. Urmariri pe strazi cu toporul.
     
    Soferi de taxi casapiti de oameni agresivi. Se da cu bata ziua in amiaza mare. Fetelor le e frica sa mearga pe strada dupa o anumita ora. In centrul vechi oamenii se calca in picioare la propriu, violatorii eliberati violeaza linistiti, criminalii eliberati recidiveaza…iar cetatenii se simt din ce in ce mai “protejati”.
     
    Multumesc tuturor celor responsabili pentru eliberarea puscariasilor si pentru modificarea legilor justitiei ! Nu le mai e frica de nimic! Legea e permisibila, daca fac puscarie pot sa o faca si acasa, poate mai primesc si despagubiri…
     
    Incet, incet, devine mai rentabil sa fii borfas decat om cinstit in Romania. Doar ca unii dintre noi ne incapatinam sa ramanem oameni cinstiti”.
     

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Raed Arafat, primul atac la un ministru PSD: Convingeţi-l să termine cu prostia asta

    Raed Arafat a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la Gala elitelor medicale transilvane, că el nu are doctorat şi a cerut să fie lăsat să facă ceea ce a făcut până acum, respectiv să predea.

    ”Este momentul să recunoaştem aspectele care trebuie să fie de calitate şi aspectele care sunt impuse şi nu reprezintă calitatea. Convingeţi ministrul Educaţiei să termine cu prostia că pentru a preda trebuie să ai doctorat.

    Eu sunt fără doctorat şi am multe de transmis şi sunt pus în situaţia fie să fac o prostie de doctorat, numai să am doctorat, fie mă lasă să fac ce am făcut tot timpul înainte să facă această prostie că trebuie să ai doctorat. Nu trebuie să ai doctorat ca să predai.

    Sunt mulţi oameni care nu au şi pot să transmită mult generaţiilor care urmează. Şi trebuie să ne uităm la calitate, nu la hârtie şi la prostia pe care au impus-o unii fără absolut niciun motiv Sper că Clujul, care este un centru universitar de elită, să fie cel care merge la ministrul Educaţiei şi să-i spună că cel puţin în medicină să scoată prostia asta. Este o provocare pe care o pun pe masă şi sper cândva să văd pe cineva să o facă”, a spus Arafat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • FELICITĂRI Profesoară din România premiată de un gigant IT pentru modul în care predă limba română

    „Văzând că le place foarte mult să construiască în Minecraft, m-am gândit să le cer să recreeze o secvenţă dintr-un roman, dintr-o nuvelă, dintr-un basm. Iar pentru a o recrea, ei au trebuit să o documenteze. Cum? Citind ceea ce îmi doream eu. Aşa că eu mi-am atins scopul, ei s-au bucurat că se joacă”, spune Mirela Tanc, profesoară de limba română, pentru digi24.ro

    A înlocuit testele cu întrebări afişate pe un videoproiector, la care elevii răspund cu ajutorul telefoanelor mobile. Deseori, cu ajutorul tehnologiei, elevii discută cu profesori de pe alte continente.

    Elevă: Eram la lecţia “Călin, File din Poveste”. Doamna profesoară a avut ideea de a intra în direct cu o profesoară din Malaezia şi am avut de făcut un proiect despre tradiţiile de nuntă din România, iar doamna profesoară din Malaezia ne-a prezentat chiar nunta ei.

    Elev: Am intrat prin intermediul Skype cu o scriitoare din Alaska care ne-a prezentat unul din basmele scrise de ea şi pe baza acelui basm am găsit asemănări şi deosebiri între basmele româneşti şi basmele ei.

    Mirela Tanc a revoluţionat orele de limba română mulţumită unei profesoare din India. Şi-a făcut cont pe platforma Microsoft Education, unde mii de profesori din toată lumea comunică online şi îşi prezintă stilul de predare. În martie va avea ocazia să se întâlnească cu colegii virtuali, la un summit în Singapore.

     

  • Încă un antreprenor roman s-a predat. Cât a plătit gigantul Unilever pentru producătorul de îngheţată Betty Ice

    Unilever nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, iar Vasile Armenean afirmă că negocierile nu s-au finalizat.

    Citeşte mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Liderul grupării care a furat arme din unitatea militară de la Ciorogârla, eliberat condiţionat în baza recursului compensatoriu. Eugen Preda era condamnat la 12 ani de închisoare

    Bărbatul era condamnat la 12 ani de închisoare, dar a depus o cerere de eliberare condiţionată care a fost aprobată de magistraţii din Vrancea.

    Cererea de eliberare condiţionată a fost admisă de Judecătoria Focşani, iar procurorii nu au contestat decizia instanţei.

    ”Admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Preda Eugen (…) dispune liberarea condiţionată a condamnatului Preda Eugen din pedeapsa de 12 ani închisoare, (…), pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării liberării condiţionate în situaţia în care săvârşeşte o altă infracţiune înăuntrul restului neexecutat“, este decizia magistraţilor de la Judecătoria Focşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profesor de istoria filmului din SUA explică de ce se uită românii la Suleyman Magnificul

    Toni Perrini predă cursuri de film la Universitatea Grand Valley State University din Michigan încă din 1989. A venit în România la invitaţia directorului Departamentului de Jurnalism, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi spune că o să revină pentru că îi place foarte mult.

    Toni Perrini nu are nimic din rigiditatea profesorilor universitari de la noi şi recunoaşte că din când în când îşi mai ia câte o perioadă sabatică pentru a se recupera. Când am întâlnit-o, era în drum spre Istanbul. Scrie o lucrare despre identitatea turcilor în filme, dar şi-a croit drum prin Europa pornind din Italia.

    Este impresionată de căldura românilor şi spune că, deşi a călătorit mult, nu a întâlnit niciodată oameni mai calzi ca aici. Îi plac filmele româneşti şi se uită cu plăcere la toate producţiile premiate la festivalurile internaţionale. De altfel, are şi câteva filme preferate printre care şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile despre care spune că stârneşte polemică la ora asta în America.

    Pentru că face o lucrare despre cinematografia din Turcia, am întrebat-o de ce sunt atât de populare serialele turceşti şi a răspuns râzând: “Pentru că sunt un fel de Game of Thrones fără sex”.

    În America predă o paletă largă de cursuri de film. Spune că îi pare rău că nu predă televiziune sau media, pentru că uneori i se pare că e limitată. Cu toate acestea, recunoaşte că se bucură că studenţii o ascultă. “Este foarte plăcut să predai ceva de care studenţii sunt foarte interesaţi. Predau istoria filmului din America, a documentarelor, cinema experimentală, istoria cinematografiei, teoria filmului. Acopăr cam tot”, a spus încântată profesoara, scrie relaitatea.net

  • Profesor de istoria filmului din SUA explică de ce se uită românii la Suleyman Magnificul

    Toni Perrini predă cursuri de film la Universitatea Grand Valley State University din Michigan încă din 1989. A venit în România la invitaţia directorului Departamentului de Jurnalism, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi spune că o să revină pentru că îi place foarte mult.

    Toni Perrini nu are nimic din rigiditatea profesorilor universitari de la noi şi recunoaşte că din când în când îşi mai ia câte o perioadă sabatică pentru a se recupera. Când am întâlnit-o, era în drum spre Istanbul. Scrie o lucrare despre identitatea turcilor în filme, dar şi-a croit drum prin Europa pornind din Italia.

    Este impresionată de căldura românilor şi spune că, deşi a călătorit mult, nu a întâlnit niciodată oameni mai calzi ca aici. Îi plac filmele româneşti şi se uită cu plăcere la toate producţiile premiate la festivalurile internaţionale. De altfel, are şi câteva filme preferate printre care şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile despre care spune că stârneşte polemică la ora asta în America.

    Pentru că face o lucrare despre cinematografia din Turcia, am întrebat-o de ce sunt atât de populare serialele turceşti şi a răspuns râzând: “Pentru că sunt un fel de Game of Thrones fără sex”.

    În America predă o paletă largă de cursuri de film. Spune că îi pare rău că nu predă televiziune sau media, pentru că uneori i se pare că e limitată. Cu toate acestea, recunoaşte că se bucură că studenţii o ascultă. “Este foarte plăcut să predai ceva de care studenţii sunt foarte interesaţi. Predau istoria filmului din America, a documentarelor, cinema experimentală, istoria cinematografiei, teoria filmului. Acopăr cam tot”, a spus încântată profesoara, scrie relaitatea.net

  • Peste 11.000 români optează pentru studiile în străinătate în fiecare an

    Potrivit datelor furnizate de UNESCO Higher Education Statistics, în ultimii 2 ani, numărul celor care aleg programe de studiu în străinătate a crescut cu 6 procente. Începând cu anul academic 2017, peste 35.000 de români au statut de studenţi internaţionali, 90% dintre ei fiind înscrişi la universităţi din Europa. Aceste date poziţionează România pe locul 5 în topul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în străinătate, după Germania, Franţa, Italia şi Grecia.

    România sau străinătate?

    Cifrele par copleşitoare, însă potrivit statisticilor realizate de către organizatorii RIUF – The Romanian International University Fair tot mai mulţi tineri români caută atât programe de studiu în România, cât şi în străinătate. Dintre vizitatorii care au participat la RIUF, în ultimii 2 ani (aproximativ 44.000 tineri), 37% sunt decişi să urmeze un program de studiu în străinătate, 11% caută programe de studiu doar în România, iar 52% vor să studieze în străinătate, dar acceptă ideea de a studia în România dacă găsesc un program de studiu potrivit.

    Destinaţiile de studiu preferate sunt Marea Britanie, Danemarca, USA, Germania şi Olanda

    Aceleaşi statistici realizate de cel mai mare târg de universităţi din Europa de Sud şi de Est, ne arată că Marea Britanie este de departe prima opţiune în rândul celor care doresc să urmeze un program de licenţă, masterat sau MBA în străinătate. Peste 62% dintre participanţii de la târg şi-au manifestat interesul de aplica la o universitate britanică, fiind apoi urmată de Statele Unite ale Americii (42%), Danemarca (32%), Germania (32%), Olanda (31%), Norvegia (22%) şi Elveţia (19%)*. 

    Împrumuturi şi surse de finanţare pentru studenţii români

    Sistemul academic din străinătate oferă surse de finanţare sau împrumuturi guvernamentale, care să acopere o parte din cheltuieli sau taxa de şcolarizare. De exemplu, cei care optează pentru un program de licenţă sau de masterat în Marea Britanie pot obţine un împrumut guvernamental, care asigură integral taxa pe parcursul anilor de studiu. Rambursarea ambelor împrumuturi se face în condiţii foarte avantajoase pentru absolvenţi şi doar în momentul în care sunt angajaţi şi câştigă un anumit venit anual. Aceştia vor rambursa doar o fracţiune din venitul lor ce depăşeşte acel prag de venit minim anual.

    Similar, un astfel de împrumut este pus la dispoziţie studenţilor în Olanda, unde taxa de şcolarizare este de aproximativ 2.000 EURO/an. În alte ţări, tinerii nu au nevoie de accesarea unui împrumut, deoarece studiile sunt gratuite (Suedia, Danemarca) sau percept taxe minime (Germania, Franţa).

    Un număr record de universităţi ajung în România pe 7 şi 8 octombrie

    Pe 7 şi 8 octombrie, peste 120 de universităţi revin în România în cadrul RIUF – The Romanian International University Fair, care va avea loc la Sala Palatului din Bucureşti. Ajuns la cea de-a XXI-a ediţie, RIUF pune faţă în faţă profesorii şi recrutorii universităţilor cu tinerii care doresc să devină studenţi internaţionali. Reprezentanţi ai mediului academic din Olanda, Franţa, Austria, Germania, România, Spania, SUA, UK, Danemarca şi Elveţia vor fi prezenţi în cele două zile de eveniment, pentru a promova ofertele educaţionale ale universităţilor. 

  • Afacere de familie, predată următoarei generaţii. Un business de 54 mil. lei, va fi preluată de copiii fondatorului

    „Mi-au plăcut chestiunile care ţin de sănătate, iar opţiunea a fost legată şi de faptul că meseria de farmacist este o meserie liberală. Nu te legi de un spital, eşti doar tu. De câte ori mă duceam într-un spital, mă izbeam de toate lipsurile care nici acum nu sunt îndepărtate. La farmacie era ordine, curăţenie, disciplină, şi mi-a plăcut mai mult. Mă jucam cu pastilele în vacanţe, când mergeam în farmacie, mâncam vitamina C“, a spus George Echim pentru ZF. El a absolvit Facultatea de Farmacie la Târgu-Mureş în 2003, iar rezidenţiatul de trei ani l-a făcut la Spitalul Judeţean din Târgu-Mureş, după care, din 2007, s-a implicat com­plet în Farmacia Ardealul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro