BusinessMagazin

Tag: prag

  • Dolarul a închis săptămâna peste pragul de 5 lei. Cursul lei/euro: peste 4,94 lei/euro

    Moneda americană a continuat să crească vineri, BNR afişând un curs de 5,067 lei/dolar, cu 1,1 % peste nivelul de joi, în timp ce euro s-a apreciat cu doar 0,05%, cursul atingând valoarea de 4,943 lei/euro.

    Joi a fost prima oară când moneda americană a sărit peste pragul de 5 lei, BNR afişând un curs de 5,01 lei/dolar. De la începutul anului, dolarul s-a apreciat cu circa 16% faţă de leu.

    Moneda americană era cotată pe 3 ianuarie la 4,37 lei. Evoluţia dolarului a fost determinată de aşteptările investitorilor privind perspectivele agresive ale Rezervei Federale americane de majoare a ratele dobânzilor.

    Rezerva Federală a majorat miercuri cu 75 de puncte procentuale rata dobânzii, pentru a treia oară consecutiv, la un interval cuprins între 3% şi 3,25%.

    Potrivit celor mai recente estimări, FED va majora dobânda la 4,4% până la finele anului şi la 4,6% în 2023, pentru a tempera inflaţia din SUA. Scăderi ale ratei nu sunt aşteptate până în 2024.

     

  • Dolarul rămâne peste pragul de 5 lei. Vineri, BNR afişează un curs de 5,067 lei/dolar. Cursul lei/euro este de 4,943 lei/euro

    Moneda americană a continuat să crească vineri, BNR afişând un curs de 5,067 lei/dolar, cu 1,15% peste nivelul de joi, în timp ce euro s-a apreciat cu doar 0,05%, cursul atingând valoarea de 4,943 lei/euro.

    Cursul de schimb leu/dolar a depăşit ieri pragul psiho­logic de 5 lei/dolar, atingând un maxim istoric, în con­diţiile în care pe pieţele externe moneda europeană a con­ti­nuat tendinţa de depreciere, coborând la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani în raport cu dolarul american.

    De la începutul anului, dolarul s-a apreciat cu 15,7% faţă de leu. Moneda americană era cotată pe 3 ianuarie la 4,37 lei.

    Evoluţia dolarului a fost determinată de aşteptările investitorilor privind perspectivele agresive ale Rezervei Federale americane de majoare a ratele dobânzilor.

    Rezerva Federală a majorat miercuri cu 75 de puncte procentuale rata dobânzii, pentru a treia oară consecutiv, la un interval cuprins între 3% şi 3,25%. Potrivit celor mai recente estimări, FED va majora dobânda la 4,4% până la finele anului şi la 4,6% în 2023, pentru a tempera inflaţia din SUA. Scăderi ale ratei nu sunt aşteptate până în 2024.

     

  • Haos pe piaţa valutară: Dolarul a explodat peste noapte şi a trecut de pragul de 5 lei. Euro este la minimul ultimilor 20 de ani

    Dolarul a trecut de pragul de 5 lei, ajungând la 5,0335 pe cotaţiile interbancare.

    Deşi creşterea vine pe fondul pieţelor valutare externe, este resimţită puternic şi la Bucureşti. Euro era cotat dimineaţă la 4,9420, sub cursul anunţat miercuri de BNR de 4,9436.

    Dolarul ieri a fost cotat de BNR la 4,9764, o creştere puternică de 0,94%, dar sub cotaţiile pe care le-a avut pe piaţa interbancară înainte de ora 13:00, când depăşea 4,99 lei. 

    Pe piaţa internaţională, dolarul a urcat la un nou maxim al ultimelor două decenii, iar acţiunile au scăzut joi, investitorii fiind neliniştiţi de perspectivele agresive ale Rezervei Federale americane privind ratele dobânzilor din SUA şi pregătiţi pentru noi majorări în Europa în cursul zilei.

    În sesiunea asiatică, euro a coborât la minimul ultimilor 20 de ani, yenul la minimul ultimilor 24 de ani, iar lira sterlină la minimul din 1985. Mobilizarea rezerviştilor de către Rusia pentru războiul din Ucraina a contribuit la atmosfera sumbră.

     

  • Germania primeşte lovitură după lovitură: Prima economie a Europei este „în pragul recesiunii” din cauza crizei gazelor naturale din Rusia şi a inflaţiei energetice

    Încrederea în afaceri germane a scăzut, iar ţara este în pragul recesiunii, potrivit Institutului Ifo, un think tank din München, raportează Insider.

    Indicele climatului de afaceri al institutului a scăzut la 88,6 în iulie – cel mai scăzut nivel din iunie 2020. Indicele se bazează pe un sondaj efectuat pe 9.000 de manageri din companiile germane.

    Clemens Fuest, preşedintele Institutului Ifo, a declarat că ameninţarea unei penurii a gazului şi a preţurilor ridicate la energie afectează cea mai mare economie a Europei.

    “Companiile se aşteaptă ca afacerile să devină mult mai dificile în lunile următoare”, a declarat Fuest. „Germania este în pragul recesiunii”.

    Rezultatele sondajului, publicat luni, au venit exact în momentul în care gigantul rusesc Gazprom a declarat că va reduce fluxurile de gaze naturale către Europa la 20% din capacitatea Nord Stream 1 începând de miercuri. Rusia a repornit conducta joi, după o întreţinere programată de 10 zile, menţinând fluxurile de gaze la 40% din capacitate.

    Gazprom a declarat luni că va reduce din nou fluxurile de gaze naturale săptămâna aceasta din cauza unei probleme cu echipamentele, dar ministerul german al economiei a spus că „nu există niciun motiv tehnic” pentru reducerea anunţată. Ştirile au adus contracte futures pe gaze europene de referinţă în creştere cu până la 10% numai luni, extinzând câştigurile puternice care au dublat deja preţurile până în prezent.

    Evoluţiile pun presiune asupra Europei, care deja se îngrijorează de o penurie de gaze naturale în această iarnă. Depinde de Rusia pentru 40% din necesarul total de gaze naturale, de la gătit în case până la centrale electrice. Cea mai mare parte a combustibilului în Europa este livrat prin conducte.

    „Indicele climatului de afaceri Ifo, ca şi indicele managerilor de achiziţii, indică acum în mod clar o scădere a economiei germane”, a declarat Jorge Kraemer, analist economic la Commerzbank. „Cât de rău va decurge situaţia? Din păcate, asta depinde în mare parte de Vladimir Putin”.

  • Germania se află în pragul recesiunii, potrivit Ifo, încrederea mediului de afaceri se prăbuşeşte

    Moralul mediului de afaceri german a scăzut peste aşteptări în iulie, arată sondajul Ifo privind încrederea în mediul de afaceri, în timp ce institutul care îl întocmeşte a declarat că preţurile ridicate la energie şi lipsa iminentă de gaze aduc cea mai mare economie europeană în pragul recesiunii.

    Indicele climatului de afaceri al institutului Ifo, foarte urmărit, a scăzut la 88,6, cel mai scăzut nivel din ultimii peste doi ani şi sub nivelul de 90,2 prognozat într-un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor. Indicele din iunie a fost revizuit marginal în scădere la 92,2.

    “Recesiunea bate la uşă. Aceasta nu mai poate fi exclusă”, a declarat şeful sondajelor Ifo, Klaus Wohlrabe.

    Germania se confruntă în această iarnă cu ameninţarea unei raţionalizări a gazului fără precedent de generaţii, ca urmare a unei scăderi semnificative a livrărilor din Rusia.

    Luna aceasta, Rusia a închis conducta Nord Stream 1, care alimentează Germania cu gaze, pentru 10 zile de întreţinere, perioadă despre care unii se temeau că va fi prelungită. Pomparea a fost reluată joi, dar la doar 40% din capacitate.

    Wohlrabe a declarat pentru Reuters într-un interviu că, dacă livrările de gaze vor continua la acest nivel, “nu va exista recesiune”.

    Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze din Germania a declarat vineri că, dacă gazul prin gazoduct va continua să fie pompat la doar 40%, ţara va trebui să ia “măsuri suplimentare” pentru a ajunge la obiectivul de 90% din capacitatea de stocare pentru a evita raţionalizarea pe timp de iarnă.

    Guvernul a declarat că va acorda prioritate rezidenţilor în detrimentul sectorului corporatist în cazul raţionalizării, iar indicele Ifo de luni, care analizează aproximativ 9.000 de firme, a arătat că firmele se aşteaptă ca afacerile să se înrăutăţească semnificativ în următoarele luni.

    “Indicele Ifo privind climatul de afaceri, ca şi indicele managerilor de achiziţii, indică acum în mod clar o încetinire a economiei germane”, a declarat analistul economic al Commerzbank, Jorge Kraemer. “Cât de rău se termină, din păcate, se află în principal în mâinile lui Putin”.

    Indicele flash al S&P Global Purchasing Managers’ Index (PM) pentru serviciile germane şi indicele său pentru industria prelucrătoare au scăzut ambele la 49,2 în iulie, potrivit datelor publicate vineri, sub previziunile analiştilor, care estimau că acestea se vor menţine peste pragul de 50 care separă creşterea de contracţie.

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna tot mai aproape de pragul de 6%: vineri, indicele a fost cotat la 5,95, de la 5,93% joi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,95%, în urcare cu două puncte bază faţă de joi, când a fost cotat la 5,93%, arată datele publicate de BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,11% de la 6,08% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 6,30% în creştere de la 6,29%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.


     

     

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna tot mai aproape de pragul de 6%: vineri, indicele a fost cotat la 5,95, de la 5,93% joi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,95%, în urcare cu două puncte bază faţă de joi, când a fost cotat la 5,93%, arată datele publicate de BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,11% de la 6,08% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 6,30% în creştere de la 6,29%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.


     

     

  • Bitcoin scade sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta. Criptomoneda, cu 55% sub maximul de toamna trecută

    Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

    Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.

    Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

    Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,3%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

    Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

    Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.

     

  • Bitcoin scade sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta. Criptomoneda, cu 55% sub maximul de toamna trecută

    Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

    Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.

    Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

    Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,3%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

    Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

    Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.

     

  • Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin a ajuns la cel mai slab nivel înregistrat din vara anului trecut, după ce băncile şi războiul au „muşcat” din piaţa cripto

    Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă din lume, s-a prăbuşit sub preţul de 30.000 de dolari, semnalând prudenţa investitorilor care caută să se retragă din cele mai riscante domenii ale pieţelor globale, scrie Financial Times.

    Pe pieţele asiatice, cea mai tranzacţionată criptomonedă din lume, a atins pragul de 29,730 dolari, înainte ca în Europa să marcheze o revenire până la 32,000 de dolari. Astfel valoarea criptomonedei s-a înjumătăţit, de la un vârf de aproximativ 68,000 de dolari.

    Potrivit dateleor agregate de CryptoCompare, activele digitale trec printr-o perioadă dificilă în ultimele săptămâni. Valoarea totală a celor mai puternice 500 de asseturi s-a redus cu 50% de la vârful din noiembrie 2021, atunci când totaliza 1,6 trilioane de dolari.

    Şocul pe piaţa criptomonedelor şi fuga investitorilor din faţa unor astfel de active a venit după ce băncile centrale din întreaga lume au decis creşterea dobânzilor, ceea ce a declanşat tulburări în interiorul pieţelor internaţionale.

    Alte active printre care se numără obligaţiunile de tip junk au avut de asemenea de suferit pe fondul deciziei, însă criptomonedele au încasat cele mai puternice şocuri.

    Momentul de strălucire al pieţei cripto a venit în timpul apogelui pandemiei, atunci când băncile au redus la un nivel minim ratele dobânzilor, trimiţând investitorii la vânătoare de active cu un radament ridicat.

    „Riscul rămâne ridicat pentru toate tipurile de active, inclusiv pentru cripto-monede. Momentan nu există un domeniu în care investitorii să îşi poată adăposti banii de aceste şocuri” a declarat un analist al firmei Wedbush Securites.

    Conform datelor FT Wilshire, un indicator care urmăreşte primele cele mai puternice cinci cripto-monede digitale, exceptând Bitcoin, punctează o scădere de până la 70%.

    Chiar şi acţiunile deţinute în companiile care operează pe piaţa cripto au suferit un şoc. Coinbase s-a diminuat cu 67%, acţiunile ajungând să fie tranzacţionate sub preţul de 100 de dolari pentru prima dată de la listarea companiei pe bursa de la New York.

    În final, nici businessurile care se ocupă cu minarea criptomonedelor nu au scăpat de cutremur, înregistrând pierderi semnificative.