DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:
– Se va discuta despre crearea de locuri de muncă, lucru foarte important şi pentru noi
– Rezultatul alegerilor arată că Partidul Popular European a câştigat alegerile, fără a avea majoritate. Popularii au 214 mandate, în timp ce socialiştii au 190 de mandate
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.
O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.
Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.
În opinia liberalului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, ar trebui să-şi dea demisia fiindcă permite “dictatura pontistă”, adică mobilizarea senatorilor pentru o victorie a PSD la europarlamentare, cu scopul final de a-l propulsa pe Victor Ponta candidat la preşedinţie. Bodea nu a fost singur: atât liderul PNL, Crin Antonescu, cât şi alte voci liberale au criticat virulent ideea de a suspenda lucrările în plen ale Senatului, profitând astfel de excelentul prilej de a creşte cota PNL în rândurile opoziţiei de dreapta şi de a arăta că nu au complexe în a refolosi contra PSD acuzaţia de “lovitură de stat”, suportată în 2012 de liberali cot la cot cu pesediştii din partea lui Traian Băsescu.
Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, s-a ferit să decreteze vacanţă pe perioada campaniei, însă a justificat şi el rărirea activităţii în plen prin ideea că la alegerile europarlamentare “sunt două grupuri care se bat pe o diferenţă de câteva voturi, care pot să vină din România”. Conform ultimelor sondaje, popularii europeni (PPE) ar obţine cu câteva mandate mai mult în PE decât socialiştii şi democraţii (S&D), cu 217 la 208, în timp ce liberalii (ALDE) s-ar situa pe locul al treilea, cu 63 de mandate, astfel încât explicaţia lui Zgonea are o logică evidentă din perspectiva PSD.
Cât priveşte campania pentru prezidenţiale, singurul care combate contra PSD pe acest front rămâne preşedintele Traian Băsescu, care nu doar şi-a reafirmat susţinerea pentru PMP şi a opinat că Victor Ponta n-are nicio şansă de câştig în faţa unui viitor candidat al “dreptei unite”, dar a şi cerut electoratului să nu-l voteze pe Victor Ponta pentru Cotroceni, pentru că acesta, “fiind dependent de baroni, va baroniza ţara”.
Preşedinţia Partidului Popular European, care s-a întrunit miercuri, la Bruxelles, este “îngrijorată de încercările coaliţiei guvernamentale române, formată dn PSD şi PNL, de a dezincrimina corupţia politică din România”.
PPE critică încercarea de a schimba Codul Penal, apreciind că iniţiativa reprezintă “un atac direct asupra statului de drept” şi “o continuare a tentativelor anterioare ale PSD şi PNL de a afecta funcţionarea sistemului judiciar dub România”.
În opinia popularilor europeni, încercarea de a nu-i mai trage la răspundere pe preşedinte, pe parlamentari şi pe avocaţi pentru abuz de putere, mită, conflict de interese şi alte acte de corupţie este împotriva principiiilor fundamentale ale statului de drept.
PPE mai notează că tentativa de a oferi superimunitate parlamentarilor şi de a elimina incompatibilităţile, refuzul de a aplica sentinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazuri de incompatibilitate şi încetarea mandatelor, precum şi modificarea Constituţiei fără a ţine cont de statul de drept şi democraţie şi încălcând voinţa suverană a poporului reprezintă “alte schimbări prin care executivul şi majoritatea parlamentafră a USL au încercat să încalce statul de drept”.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
E stare fiindcă stă – după declaraţiile (plauzibile) de până acum ale Elenei Udrea şi ale Monicăi Macovei, PDL va rămâne unit şi nu se va sparge într-un PDL-Blaga aflat în drum spre contopirea cu PNL şi “noua construcţie politică” cerută rapid de preşedintele Băsescu în seara când Vasile Blaga a fost reales şef al pedeliştilor. Desigur, Elena Udrea şi Monica Macovei ar putea alege tactica opoziţiei din interior faţă de echipa lui Vasile Blaga; preventiv, acesta a avertizat că oricine crede că va sabota PDL în interior “va zbura din partid”.
În acelaşi timp, Mişcarea e populară fiindcă îndrăgeşte PPE, la fel ca suratele ei politice, fiindcă se reclamă de la vechea filozofie “de la firul ierbii/mesajului pe Facebook”, deja încercată de Noua Republică, şi fiindcă se presupune că poporul român neangajat politic se va înghesui în rândurile ei, producând astfel o clasă politică nouă şi pură. Cristian Diaconescu a spus că MP se adresează mai ales românilor care nu au făcut politică, iar preşedintele Băsescu a spus că liderul ei trebuie să fie un om care să fie “expresie a neangajamentului politic”. Problema e că până acum, poporul neangajat politic a tot stat, în timp ce politicienii s-au mişcat continuu pe deasupră-i. Dar nu-i nimic, încercarea moarte n-are.
Belgianul Wilfried Martens a fost ales preşedinte al PPE pentru un nou mandat de trei ani, la finalul primei zile a Congresului Popularilor Europeni de la Palatul Parlamentului, el fiind, de altfel, unicul candidat la funcţie. Martens a primit 91% de voturi favorabile din totalul celor exprimate. El a anunţat că îl nominalizează pentru funcţia de secretar general al PPE pe spaniolul Antonio Lopez-Isturiz, acesta urmând să fie votat joi de delegaţii PPE. De asemenea, vicepremierul şi ministrul de externe ceh, Karel Schwarzenberg, şi-a retras candidatura sa pentru una dintre cele 10 funcţii de vicepreşedinţi ai PPE. Numărul candidaţilor rămaşi în cursă rămâne astfel 13, printre aceştia aflându-şi şi românca Anca Boagiu.
Premierul Victor Ponta a declarat anterior că principala temă a discuţiei pe care o va avea, miercuri, cu şeful CE va fi rezolvarea problemelor legate de absorbţia fondurilor europene. Premierul Victor Ponta va avea, miercuri, la sediul Guvernului, o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, oficialul european fiind prezent la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popular European (PPE).
El a declarat presei că se va plimba pe holurile Parlamentului pentru ca participanţii la Congresul PPE să poată vedea mesajele inscripţionate pe tricolul său. “7.403.836 Romanians dismissed Băsescu” (7.403.836 de români l-au demis pe Băsescu, n.r.), este mesajul inscripţionat pe faţa tricoului purtat de Ghişe, iar “The people are sovereign” (Poporul este suveran, n.r.) este scris pe spatele tricoului acestuia. După întoarcerea preşedintelui Băsescu la Controceni în urma referendumului de demitere din această vară, Ghişe a protestat, în repetate rânduri, în mod similar, la Palatul Cotroceni.