BusinessMagazin

Tag: porumb

  • Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor. Le mâncaţi cu plăcere, dar foarte puţini le ştiţi

    Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi.

    Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri?

    Întrebaţi care ar fi, după părerea lor, mâncarea cea mai neaoş românească, mulţi ar răspunde numaidecât „mămăliga” şi ar şi vedea instantaneu, cu ochii minţii, o mămăligă de porumb, galbenă ca soarele, aburind în mijlocul mesei.

    Vezi aici care  sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor!

  • Cruciada împotriva sămânţei din pătul

    De la aproape 30 de kilometri de centrul Capitalei, din apropiere de Afumaţi, pe DN2, la marginea Bărăganului, Jean Ionescu conduce compania Pioneer Hi-Bred România, parte a gigantului DuPont Pioneer, din postura de commercial unit manager pentru România şi Republica Moldova.

    Misiunea lui este atât cea de a extinde businessul din România, cât şi cea de a educa piaţa, în condiţiile în care agricultura românească ar trebui să se îndepărteze tot mai mult de conceptul de „subzistenţă“. De partea cealaltă, producţia de seminţe a unităţii din România creşte tot mai mult, iar dacă anul trecut seminţele furnizate de aceasta puteau acoperi 1,2 milioane de hectare, anul acesta capacitatea se îndreaptă spre 1,5 milioane de hectare.

    „O companie care cultivă teren nu poate rezista astăzi dacă nu se aliniază tehnologiilor, deoarece fermierul nu poate controla evoluţia preţurilor, dar poate controla tehnologia pentru a avea productivitate. Spre exemplu, acum în România cele mai multe solicitări vin pentru soiurile premium de porumb precum AquaMax. Peste 80% din vânzări sunt din produsele de top, iar anul acesta se îndreaptă spre 90% deoarece anul 2015 a fost unul secetos“, spune Jean Ionescu. El a preluat conducerea companiei la 1 iulie 2015. Este de profesie agronom, având inclusiv un doctorat, şi are în spate o carieră de 12 ani în cadrul companiei, fiind anterior director naţional de vânzări. Înainte de a se alătura companiei americane, a mai activat în vânzări în cadrul ADAMA, dar şi în cercetare agricolă. Compania americană rulează în România peste 100 de milioane de euro, prin firmele Pioneer Hi-Bred Seeds Agro şi Pioneer Hi-Bred România. Din vânzările Pioneer în România, 60% reprezintă sămânţa pentru porumb, iar restul de 40% reprezintă floarea-soarelui, rapiţa, soia şi lucerna, Pioneer fiind lider de piaţă, potrivit companiei.

    Producţia de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16,8 milioane de tone, faţă de peste 22 de milioane de tone anul trecut. Este al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producţia fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cea mai mare scădere a fost în cazul porumbului, de de circa 50%. Chiar şi zonele cele mai bune au avut producţii cu 15-20% mai mici decât anul trecut. Zonele bune au fost cele din sudul ţării, respectiv Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Sistemele de irigat au funcţionat, dar pe zone extrem de mici. S-au irigat 130-150.000 de hectare dintr-un total de 10 milioane. În celelalte zone, precum Mol-dova, s-au înregistrat cam 60-70% pier-deri la porumb, iar în Transilvania 50-55%.

    Şeful Pioneer spune că în România numai 35-40% din piaţă este reprezentată de soiurile premium, în timp ce mulţi fermieri încă folosesc „porumbul din pătul“ la semănat. Din cele aproape 2,5 milioane de hectare însămânţate cu porumb, 800.000 folosesc sămânţă din pătul. Mai mult, din această suprafaţă, numai 190.000 de hectare sunt irigate. „Comercial vorbind, este mai uşor să vinzi un produs premium de ultimă generaţie decât unul vechi deoarece vorbim de o productivitate mult mai mare. Din păcate, România este pe ultimul loc în Europa la performanţă pe porumb, cu o producţie medie de numai 3,4 tone la hectar în 2015.“ Spre comparaţie, Bulgaria foloseşte încă din 1996 numai sămânţă certificată, iar culturile sunt protejate şi de perdele forestiere, care în România lipsesc cu desăvârşire. Aceste perdele permit formarea unui strat de zăpadă peste culturi, care să crească umiditatea din sol. Ungaria obţine în medie o producţie de porumb de cel puţin 5,4 tone de porumb la hectar, având o producţie tehnologică mai bună decât cea a României.

     

  • Arad: Un incendiu puternic a mistuit 70 de hectare de porumb nerecoltat

    Incendiul a izbucnit, vineri seară, într-un lan de porumb de 150 de hectare din comuna arădeană Şeitin, iar la sosirea pompierilor focarele se manifestau pe 60 de hectare.
    Pompierii au solicitat sprijinul echipajelor din mai multe comune şi oraşe apropiate, dar şi sprijinul unor asociaţii agricole, care au trimis tractoare şi cisterne pentru a ajuta la stingerea flăcărilor.

    Din cauza vântului, focul a mai cuprins zece hectare, până când fermierii au reuşit să facă brazde pentru a limita extinderea incendiului.

    ”Intervenţia a fost deosebit de dificilă din cauza vântului puternic care a propagat incendiul şi din cauza lipsei surselor de apă din câmp”, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad, Goerge Pleşca.

    Autospecialele de stingere au fost alimentate din localitatea Şeitin, de la o distanţă de zece kilometri, astfel că pentru lichidarea flăcărilor a fost nevoie de aproximativ cinci ore.

    În total, conform pompierilor, au fost mistuite de flăcări 70 de hectare de porumb nerecoltat.

    Pompierii şi poliţiştii au deschis o anchetă, pentru a stabili cauzele izbucniii incendiului.

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.

  • Cine sunt oamenii cheie din conducerea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana

    Ceilalţi membri ai consiliului reprezentanţilor acţionarilor SIF Muntenia sunt Iulian Aursulesei, Gheorghe Bâlteanu, Sergiu Busilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SIF4 este administrată de SAI Muntenia Invest, condusă de Gabiel Filimon din funcţia de director general, şi de Gheorghe Dănuţ Porumb, care deţine funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

    SIF Banat-Crişana (SIF1) este condusă de Dragoş George Bîlteanu, care deţine funcţia de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai board-ului SIF Banat-Crişana sunt Ştefan Dumitru (vice-preşedinte), Ion Stancu (membru şi în comitetul de audit al SIF-ului), Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi omul de afaceri libanez Najib El Lakis. Fiul acestuia, Ali H. Lakis a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în board-ului SIF 1.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Porumbul pe care DSV Dolj a pus sechestru poate fi vândut, după rezultatul celei de-a treia analize a nivelului de AFLATOXINĂ

     Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Dolj, Andrei Butaru, a declarat că, potrivit legii, în cazul celor 11 tone de porumb pe care s-a pus sechestru la sfârşitul lunii martie, întrucât ar fi conţinut aflatoxină, a fost făcută o a treia analiză la Laboratorul Naţional de Referinţă, care a indicat o cantitate de 6,05 micrograme pe kilogram faţă de 21,9 micrograme pe kilogram, cât ieşise la laboratorul din Craiova.

    “Este posibil ca noi să fi nimerit un eşantion cu o încărcătură de ciupercă mai mare, iar cei de la Bucureşti nu. De altfel, acesta este şi motivul pentru care se fac trei analize. Ca să nu greşim. Noi vom ţine cont doar de analiza de la Laboratorul Naţional de Referinţă. Aşa că porumbul poate fi pus în vânzare pentru consum animal sau pentru bioetanol”, a declarat Andrei Butaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, cel mai mic randament din UE la producţia de grâu şi porumb. Cu cât a scăzut recolta anul trecut

     Producţia de porumb şi grâu a României a scăzut anul trecut cu 52%, respectiv 28,4%. Astfel, la porumb boabe producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare, rezultând un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha.

    “România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte state membre”, arată într-un comunicat Institutul Naţional de Statistică (INS), după efectuarea unei cercetări privind producţia agricolă vegetală la principalele culturi în anul 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe locul doi în UE la producţia de porumb şi floarea soarelui. Producţia de cereale a ţării a crescut anul trecut cu 24,3%

    Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe – grâu, porumb, orz, orzoaică şi ovăz – a crescut de la 5,04 milioae hactare în 2010 la 5,24 milioane hectare. Producţia de grâu a însumat 7,1 milioant tone, de la 5,81 milioane tone în 2010, obţinută de pe o suprafaţă de 1,92 milioane ha, mai mică decât cea din anul trecedent, de 2,16 milioane ha. România s-a situat astfel pe locul cinci în UE, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al productiei obţinute la grâu, şi pe locul nouă din punct de vedere al randamentului.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-au rătăcit într-un labirint din lanul de porumb şi au chemat poliţia să-i salveze

    Luni după-amiază, doi soţi au intrat în labirintul “Connors Farm” făcut într-un lan de porumb din Massachussets. O oră mai târziu a început să se lase întunericul, iar cei doi americani, care îl aveau cu ei pe bebeluşul lor de trei săptămâni, nu au mai putut găsi drumul spre ieşire. Cum “Connors Park” se închisese şi nu a venit nimeni să îi ia din labirint, ei au sunat la poliţie să vină să îi salveze de acolo.

    “Bună, vă sun din Connors Park, ne-am rătăcit, nu văd pe nimeni, îmi este foarte frică, este întuneric şi avem cu noi un bebeluş de trei săptămâni”, le-a spus femeia operatorilor de la 911. Poliţistul care a răspuns la telefona întrebat-o dacă soţul ei este cu ea, iar femeia i-a spus că este da, numai că ea este îngrijorată pentru copil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 40 de ani, fulgii de porumb Fortza au câştigat peste jumătate din piaţă

    În 1971 au fost produşi pentru prima oară la noi în ţară, la fabrica Titan din Bucureşti, fulgii de porumb Fortza. “Linia de producţie pentru fulgii de porumb Fortza a fost printre primele linii de acest tip instalate într-o ţara din Sud-Estul Europei şi era una extrem de performantă”, poveşte Ana Livia Iliescu, şef de secţie la momentul la care a s-a început producţia fulgilor.

    Peste trei sferturi dintre consumatori (69,7%) sunt femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, cu studii medii şi superioare. Ele cumpără cereale în special pentru a le consuma alături de familie, de cele mai multe ori la micul dejunspune Violeta Niculae, marketing manager Titan. Cu activităţi în domeniul morăritului şi panificaţiei, Titan este una din cele mai vechi fabrici de profil din ţară. Compania are 800 de angajaţi; produce şi comercializează făină, mălai, griş, pesmet, pâine proaspătă, toast, fulgi de porumb şi specialităţi de patiserie.