BusinessMagazin

Tag: porumb

  • Ciucă: avem suficient grâu, la proumb si floarea soarelui nu există motiv de îngrijorare

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că România are suficient grâu pentru consumul propriu şi pentru export, dar şi cantităţile necesare de porumb şi floarea soarelui.

    Declaraţiile au fost făcute joi, în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Culturile de toamnă se recoltează acum şi din analiza care s-a făcut avem suficient grâu pentru consumul propriu, pentru insămânţat şi pentru celelalte activităţi la care se foloseşte, dar şi pentru exportat”, a explicat premierul Nicolae Ciucă.

    Prim-ministrul a dat asigurări că stocuri există şi în ceea ce priveşte porumbul şi floarea soarelui.

    „La porumb si floarea soarelui nu există motiv de îngrijorare, avem rezerve”, a precizat Ciucă.

    Culturile din România sunt afectate de seceta gravă, iar în lume este pe cale să izbucnească o criză alimentară mondială din cauza războiului din Ucraina.

  • Încă un paradox românesc: România este în clubul ţărilor cu venituri mari, dar oamenii din rural îşi iau concediu medical de la job ca să mai câştige un ban în plus la cules de porumb

    ♦ România se află în grupul ţărilor cu venituri ridicate, alături de ţări precum Luxemburg, SUA, Monaco sau Germania, potrivit clasificării Băncii Mondiale ♦ Cu toate acestea, 1,3 milioane de români câştigă, oficial, un salariu minim de 300 de euro net.

    „În România veniturile mari sunt în special în oraşele mari. Acolo suntem peste media Uniunii Europene – în Bucureşti, Timişoara şi aşa mai departe. De aici vine şi creşterea PIB per capita şi clasarea României printre ţările cu venituri mari”, explică Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    Cu alte cuvinte, cel puţin în cazul Româ­niei, clasarea printre ţările consi­derate a avea venituri mari arată, de fapt, prăpastia uriaşă dintre oraşele mari, mai ales Bucureşti, şi restul ţării, unde nu s-a investit şi localităţile se golesc de oameni.

    „Este o mare discrepanţă şi se vede şi în migrarea aceasta: lumea pleacă din localităţile mici către localităţile mari sau în afară”, mai spune Adrian Codirlaşu.  Conform clasificării Băncii Mondiale, Venitul Naţional Brut (VNB) în România a depăşit 13.000 de dolari pe cap de locuitor în 2021, astfel ţara ajungând, din nou în 2021, în clubul ţărilor cu venituri mari, alături de Germania, Franţa, Luxemburg sau SUA. În afară de Bulgaria, toate ţările membre ale Uniunii Europene se află în această categorie.

    Potrivit metodologiei Băncii Mondiale, venitul naţional brut per capita în România este de 14.200 de dolari, în vreme ce în Bulgaria este de 10.700. Spre comparaţie, VNB per capita în Polonia este de 16.700 de dolari, în Germania de 51.000 şi în Elveţia de 90.400 de dolari.

    Venitul Naţional Brut este constituit inclusiv din salariile brute care se plătesc într-o ţară. Astfel, cu un VNB de 14.200 de dolari, România a intrat în ţările „verzi” pe harta lumii în ceea ce priveşte nivelul veniturilor. Cu toate acestea, acest indicator scoate în evidenţă contrastul dintre regiunile României, în care salariul mediu în Bucureşti este la circa 1.000 de euro net, iar în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Botoşani, Călăraşi, salariul mediu net abia trece de 500 de euro. Ce se poate face pentru a dezvolta şi zonele mai sărace din România, astfel încât să se amelioreze şi depopularea?

    „Ca soluţii ar fi banii din PNRR pentru investiţii în localităţile mici: canalizare, gaze etc. Munca remote ar mai fi o soluţie, pentru că ar merge o parte din venituri şi în astfel de localităţi. Aici mai văd soluţii, în afara de dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor sociale: sănătatea, educaţia”, mai spune Adrian Codirlaşu.

     

  • Preţurile grâului, porumbului şi orzului s-au dublat faţă de acum doi ani, dar sunt mai mici decât acum o lună: „În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi remunerată foarte bine“

    Preţul grâului a fost de 401 euro pe tonă, al porumbului de 333 euro pe tonă şi al orzului de 326 euro pe tonă în data de 30 iunie, în portul Constanţa, potrivit raportului de preţuri publicat săptămânal de Comisia Europeană. Preţurile sunt duble faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, conform calculelor ZF pe baza datelor publice. 

    „Preţurile sunt mai mari faţă de anii trecuţi, dar şi contextul este diferit faţă de anii anteriori. Creşterea aceasta este una obişnuită după perioadele provocatoare. (…) În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi remunerată foarte bine şi se vor face investiţii masive în acest domeniu”, spune Alexander Degianski, board director la Forest & Biomass România.

    Compania din vestul României, din judeţul Timiş, care are aproxiativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale, a început recoltarea orzului. În anumite zone din ţară se recoltează deja şi rapiţa şi grâul. În ceea ce priveşte rapiţa, preţul acesteia a fost de 687,75 euro/tonă în data de 30 iunie pe bursa paneuropeană EuroNext de la Paris, mai mare cu 85% faţă de acum doi ani.

     

  • Inflaţia alimentară ia o pauză, cu grâul, porumbul şi uleiul de soia consemnând scăderi

    Inflaţia alimentară globală pare să încetinească, cu materii prime de bază ca grâul, porumbul şi uleiurile de gătit continuându-şi declinul la cele mai scăzute niveluri din ultimele luni, relatează Bloomberg.

    SUA şi-au majorat estimările privind suprafeţele cultivate cu porumb, grâul plantat anul trecut începe să fie recoltat, iar Indonezia îşi creşte exporturile de ulei.

     

  • Preţurile grâului, porumbului şi orzului, vara, s-au dublat în doi ani. „În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi plătită foarte bine şi se vor face investiţii masive“

    ♦ România este cel mai mare exportator de porumb din UE în perioada iulie 2021 –  26 iunie 2022 şi pe locul doi la grâu după Franţa, arată datele Comisiei Europene.

    Preţul grâului a fost de 401 euro/tonă, al porumbului de 333 euro/tonă şi al orzului de 326 euro pe tonă în data de 30 iunie în portul Constanţa, potrivit raportului de preţuri publicat săptămânal de Comisia Europeană. Preţurile sunt duble faţă de acceaşi perioadă a anului 2020, conform calculelor  făcute de ZF pe baza datelor publice. 

    „Preţurile sunt mai mari faţă de anii trecuţi, dar şi contextul este diferit faţă de anii anteriori. Creşterea aceasta este una obişnuită după pe­rioa­dele provocatoare. Aşa s-a întâmplat după Marea Criză Economică din America (1929 – 1933 – n.red.), apoi după cele două războie mon­diale, în anii ’80, după anul 2008, după 2020 şi anul acesta din cauza războiului din Ucraina. In­di­ca­torii economici au scăzut de fiecare dată, dar pre­ţul cerealelor, al gazului şi al petrolului au crescut. În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi re­mu­nerată foarte bine şi se vor face investiţii ma­sive în acest domeniu“, spune Alexander Degianski, board director la Forest & Biomass România.

    Compania din vestul României, din judeţul Timiş, care are aproxiativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale, a început recoltarea orzului. În anumite zone din ţară se recoltează deja şi rapiţa, şi grâul. În ceea ce priveşte rapiţa, preţul acesteia a fost de 687,75 euro/tonă în data de 30 iunie pe bursa paneuropeană EuroNext de la Paris, mai mare cu 85% faţă de acum doi ani.

    Totuşi, preţurile cerealelor sunt mai mici faţă de acum o lună sau faţă de perioadele de vârf de la începutul lunii martie, după izbucnirea războiului din Ucraina.

    Scăderea a venit ca urmare a începerii campaniei de recoltare, când oferta este mai mare, şi a creşterii solicitării infrastructurii din România, folosite şi pentru a transporta marfa din Ucraina.

    „Preţurile cerealelor au scăzut nu doar pe bursele internaţionale, ci şi în portul Constanţa şi vor mai scădea din cauză că se va supraglomera când va veni şi marfă din Ucraina şi din România, mai ales că nu sunt suficiente spaţii de depozitare. Acum se recoltează orzul la noi şi preţul este în jur de 300 euro/tonă în port. Problema este că fermierii nu au vrut să facă contracte futures şi vor vinde tot deodată, aşteptând preţuri mai mari. De exemplu, dacă anul trecut până acum aveam contracte futures pentru 100.000 tone, acum avem pentru 10.000 tone. Sigur o să se producă blocaje“, a spus Ion Alexandru, acţionar al traderului de cereale VP Cereale BZ din judeţul Buzău, unul dintre cei mai mari traderi cu capital autohton. 

    Alexandru Baciu, proprietarul Fermei Baciu din Călăraşi, a spus recent la emisiunea ZF Agropower că fermierii nu vând la preţul de pe burse, ci fie la un preţ de vânzare direct din câmp, fie la un preţ de livrare „n portul Constanţa, iar transportul pentru 110 km, de la Călăraşi până în portul Constanţa acum 25 de euro/tonă, faţă de 11-12 euro/tonă anul trecut. De altfel, a menţionat că transportatorii preferă să cumpere marfă din Ucraina la un preţ mai mic, ceea ce nu este în avantajul fermierilor români, care nu au spaţii de depozitare.

    Conform calculelor ZF pe baza datelor Comisiei Europene, preţurile grâului, porumbului şi orzului sunt duble faţă de acum doi ani, 2020 fiind un an marcat de secetă. Orzul a mers în tandem cu celelalte culturi, pentru că producţia este importantă pentru furaje, adică pentru hrana animalelor, pentru industria berii, căci din acesta se face malţ, dar şi pentru specialităţile din panificaţie. Faţă de acum 20 de ani, fiecare dintre acestea, plus rapiţa, au avut creşteri de preţ de peste 200%, fiind sub 100 euro/tonă la începutul anilor 2000, potrivit datelor de la EuroNext.

    Evoluţia preţurilor cerealelor pe burse este foarte atent urmărit de executivii din agrobusinessul românesc, mai ales de cei din comerţ, pentru că România este unul dintre cei mai mari exportatori din UE. În perioada 1.07.2021 – 26.06.2022, România a exportat 6,36 milioane de tone de grâu, situându-se pe locul al doilea după Franţa cu 8,21 milioane de tone de grâu, conform datelor publicate de Comisia Europeană. La exportul de porumb, cu 4,14 milioane de tone, România s-a situat pe primul loc în UE, având, de altfel, un procent de peste 70% din exportul total al UE. Exportul de orz a fost de 1,68 de milioane de tone, conform aceleaşi surse.

    Anul 2021 a fost cel mai bun an agricol pentru România şi a realizat o producţie de peste 34 de milioane de tone de cereale. Pentru acest an, estimările sunt mai mici, în jur de 25-30 de milioane de tone.

     

  • Preţurile porumbului au tatonat în SUA recordul ultimilor zece ani

    Preţurile porumbului tranzacţionat pe Bursa de mărfuri din Chicago au revenit săptămâna trecută la maximele atinse în 2012, scrie Bloomberg. SUA sunt producătoare mari de cereale şi alimente, dar scumpirile sunt un semn că problemele de pe piaţa de profil cauzate de războiul dintre Rusia şi Ucraina ajung în toate colţurile lumii.

    Aceste două state sunt considerate grânarele Europei şi Asiei. Producţia din Ucraina se îndrepta înainte de război mai ales spre ţări sărace. În SUA, piaţa este influenţată şi de vremea rece, care a întârziat însămânţările.

  • Cu toată degringolada de acasă, turcii fac investiţii de zeci de milioane de euro în România

    ♦ Un grup din Turcia a finalizat o fabrică de amidon la Medgidia cu 78 mil. euro ♦ Uzina Ford de la Craiova va fi transferată către Ford Otosan ♦ În 2018, grupul Yildiz Entegre a investit 150 mil. euro într-o fabrică de MDF la Oarja (judeţul Argeş) ♦ Turcii de la Martur au semnat în 2018 extinderea fabricii de scaune auto din Oarja ♦ ETI lucrează la extinderea fabricii de 50 mil. euro de la Craiova

    Cu toată slăbiciunea economică de acasă, investitorii turci ri­di­că pe piaţa locală fabrici de la zero în industria alimentară, a mo­bilei, iar mai nou în agro­busi­ness, busines­suri care se bazează pe pre­lu­crarea re­sur­selor locale, de la lemn până la porumb. Tot mai multe sectoare de pe pia­ţa locală sunt cucerite de investitori turci, în timp ce în Turcia mo­ne­da s-a prăbuşit, a pier­dut 47% din valoare în ultimul an, iar inflaţia a ajuns la maximul ulti­milor 20 de ani (54,4% în februarie)

    „România este o piaţă cu po­ten­ţial. Aici găsim materia primă, porumbul. Am fina­li­zat construcţia fabricii de amidon din Medgidia, cea mai mare fabrică din Eu­ro­pa, o investiţie de 78 de milioane de euro. Pro­ducem ami­don pentru in­dustria alimentară şi pen­tru fabricile de hârtie şi carton. Putem pro­cesa 120.000 de tone de porumb pe an pen­tru început“, a spus pentru ZF Arslan Ozgun, directorul ad­mi­nis­tra­tiv al com­pa­niei Omnia Europe, de­ţi­nută de gru­pul Tosmur Grup (con­tro­lat de omul de afa­ceri turc Fatih Tosmur). Grupul are activităţi în pro­duc­ţia de amidon  şi con­tro­lează do­uă fabrici de ami­don în Adana, Turcia, dar şi alte busi­nes­suri în agri­cultură (livezi, ferme). Fabrica se întinde pe 10 hectare.

    Turcia se află în pre­zent pe locul 15 în to­pul celor mai mari investitori străini în România, cu capitalul social subscris  de 2,5 mld. lei (500 mil. euro). Sunt active pe piaţa locală 16.800 de companii cu acţionariat tur­cesc, arată datele din ianuarie de la Registrul Comerţului. În 2018 erau prezente pe piaţa locală 15.100 de firme, valoarea capitalului so­cial subscris era de 2 mld. lei (430 mil. euro).

    „Vedem o clasă matură a oamenilor de afaceri  turci, mentalitatea lor susţinută de infrastructura mediului de afaceri, respectiv de sistemul bancar, sistemul de asigurări, le oferă suportul pentru afaceri în alte ţări. Plus tradiţia de sute de ani a turcilor în afaceri, de pe vremea Imperiului Otoman. Şi situaţia haotică din Turcia îi impulsionează să iasă pe alte pieţe“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

    Prezenţa investitorilor turci se extinde şi în industria auto pe piaţa locală. În urma reorganizării la nivel mondial, uzina Ford de la Craiova este transferată către Ford Otosan, un joint venture între Koc Holdings, cea mai mare companie din Turcia cu afaceri de peste 30 mld. euro, şi Ford Motor Company.

    Ford Otosan este un gigant în Turcia, cu trei uzine şi o divizie de cercetare dezvoltare. Koc Holding, acţionarul Ford Otosan, este deja prezent în România prin Arcelik, proprietarul Arctic, ce a făcut investiţii de 320 de mil. euro la Arctic, inclusiv investiţia de 150 de mil. euro la noua fabrică de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa. Companiile turceşti sunt prezente în aproape toate sectoarele de activitate.

    Una din cele mai mari investiţii de la zero a unui investitor turc pe piaţa locală aparţine grupului Yildiz Entegre, care a ridicat cu 150 de mil. de euro o fabrică de MDF la Oarja (judeţul Argeş) în 2018.

    Tot în judeţul Argeş, compania Martur, controlat de grupul turc Ustunberck semna la final de 2018 un acord pentru extinderea fabricii de scaune şi componente pentru scaune autot din Oarja, valoarea ajutorului de stat aprobat la final de 2018  era de 41,3 mil. lei.

    Investitorii din Turcia au pariat şi pe sectorul alimentar. Grupul turcesc ETI a investit peste 50 de mil. de euro în deschiderea unei fabrici la Craiova (pe 8 hectare), una din cele mai mari investiţii făcute în industria locală a dulciurilor. În fabrică sunt produşi biscuiţi, checuri în mod industrial, burger cu lapte.

    Joi are loc un summit în Istanbul pe tema relaţiilor internaţionale România-Turcia. Este organizat de Camera de Comerţ Româno-Turcă împreună cu Preşedinţia Turciei şi cu Guvernul României.

    „Vom prezenta proiectul Constanţa Business Park ca o potenţială platformă pentru dezvoltarea investiţiilor turceşti din România. Sunt familii foarte multe, controlează segmente de piaţă foarte importante în industrii critice automotive. (…) Au crescut prin antreprenorialul turcesc. Sunt nişte persoane foarte antreprenoriale. Le place să facă, vorbesc mai puţin, fac mai mult şi au reuşit să acumuleze o pătură de capitalişti care gestionează valori şi sume importante de bani în industrii critice. Arctic Electrocasnice este un exemplu foarte bun de industrie de bunuri de larg consum pe care o domină de o manieră incontestabilă.Cred că înainte să îi luăm ca model trebuie să îi luăm ca parteneri“, a spus  Sorin Preda, CEO al Global Vision, în cadrul ZF Live.

  • (P) Descoperă oferta pentru sămânţa de porumb de la Verdon. Cele mai bune produse pot să fie ale tale

    Ne apropiem de perioada în care se seamănă porumbul, astfel că fermierii sunt pregătiţi să caute cele mai bune seminţe pentru a se asigura că recolta nu o să aibă de suferit. Sămânţa de porumb este extrem de importantă dacă ne dorim să avem parte de continuitate atunci când vorbim de afacerile din acest domeniu, astfel că este necesar să ne gândim la calitatea produselor pe care le achiziţionăm. Românii nu ar trebui să aibă vreo grijă, căci există numeroase variante pe piaţă, toate putând să satisfacă chiar şi cele mai mari aşteptări.

    Seminţele de calitate, secretul unei recolte bogate. Tot ce trebuie să ştii dacă vrei să ai o afacere profitabilă

    Bineînţeles, mulţi fermieri sunt curioşi de ce aduce oferta sămânţă porumb 2022, fiind interesaţi de cele mai bune variante de pe piaţă. Culturile de porumb sunt la mare căutare în ultima perioadă, mai ales pentru că numeroşi români vor să se implice în acest domeniu profitabil, cererea fiind una ridicată din partea mai multor segmente de consumatori. Nu mai sta pe gânduri atunci când vine vorba de şansa de a te face remarcat în acest domeniu prin seriozitate şi produse cât mai bune, care să îţi facă afacerea cât mai cunoscută.

    În acelaşi timp, trebuie să te asiguri că profiţi de sămânţa de porumb ieftină pentru a nu cheltui mai mulţi bani decât este cazul. Cele mai bune variante? Poţi să optezi pentru sămânţa porumb Pioneer, care răspunde la nevoile pe care le au fermierii din toată ţara. Nu trebuie să spunem mai multe decât faptul că aceste produse rezistă la vremea mohorâtă, pe lângă faptul că asigură o recoltă cât se poate de bogată, ţinând cont de tehnologia folosită.

    Seminţele de porumb, secretele fermierilor din toată ţara. Află cum poţi să ai cea mai bună recoltă şi în acest an

    Porumb sămânţă, secretul care stă la baza unor fermieri fericiţi, care ştiu că o recoltă bogată se bazează pe calitate. Caută oferta pentru sămânţă porumb KWS preţ şi nu o să regreţi! De peste 100 de ani, aceste produse sunt de cea mai bună calitate, astfel că nu este de mirare că majoritatea fermierilor îşi doresc să le cumpere în fiecare an. O cultură performantă rezistă în faţa provocărilor aduse de vreme, ca să nu mai spunem despre dăunători! Nu este nevoie să cauţi în mai multe locuri, ci doar să alegi cu grijă seminţele care o să îţi aducă succesul!

    În cele din urmă, sămânţa porumb Syngenta te poate ajuta să ai cultura la care ai visat întotdeauna. Aceste produse pot să facă faţă şi în zilele în care vremea este capricioasă, iar frigul, arşiţa şi seceta le dau bătăi de cap tuturor. În acelaşi timp, seminţele vin cu un răspuns atunci când vine vorba despre combaterea buruienilor, bolilor şi insectelor, astfel că realizările produselor sunt unele extrem de cunoscute printre fermierii din ţară. Nu uita că poţi să ai cea mai bună recoltă şi în următoarea perioadă, însă trebuie să alegi seminţe care se potrivesc cu nevoile tale şi pot să îţi ofere rezultatele dorite.

     

  • Paradoxul din lanul de floarea-soarelui

    România se situează pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată şi producţia de floarea-soarelui, conform datelor de la Eurostat. În 2021, a cultivat o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare cu floarea-soarelui, iar producţia realizată se ridică la 3 milioane de tone (28% din producţia UE). Totodată, România se află în primii cinci producători de floarea-soarelui din lume.

    Mai departe, România este pe locul 1 la porumb şi pe 4 la grâu.

    Drama? România importă o bună parte din uleiul de care are nevoie şi aduce pâine de peste hotare, plătind în plină criză generată de atacul ruşilor asupra Ucrainei anii în care şi-a ignorat cu bună ştiinţă industria alimentară locală.

    Lanurile de floarea-soarelui şi de grâu sunt frumoase pe Instagram, dar în ele stă bine ascuns falimentul unei industrii. Al încă uneia…

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Cum arată astăzi preţul comodităţilor pe bursa de la Chicago: soia e mai scumpă cu 68% decât ieri, grâul cu 50% şi porumbul cu 35%

    Preţul pentru soia a ajuns la 1.739 de dolari/bushel astăzi, crescând cu 68% faţă de ieri, în contextul declansării războiului în Ucraina, conform datelor de pe bursa din Chicago. De asemenea, grâul a ajuns la un preţ de 968 dolari/bushel, având un avans de 50% faţă de ieri, iar porumbul a ajuns la 716 dolari/bushel, plus 35%. Totodată, ovăzul este 716 dolari/bushel, plus 40% faţă de ziua anterioară.

    Într-o săptămână, preţul grâului a crescut cu 130%, arată sursa citată anterior, iar al porumbului cu 63%. Faţă de acum o lună, preţul grâului a crescut cu 168% şi al porumbului cu 91%.