BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Creştere record a populaţiei într-una dintre cele mai bogate ţări din Europa. Au contribuit şi românii!

    S-a înregistrat o creştere record a populaţiei într-una dintre cele mai bogate ţări din Europa. Austria bate recordul de creştere a populaţiei pentru anul 2022. Ţara a crescut cu 126.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din istoria sa de după Al Doilea Război Mondial.

    Rezultatele statisticii populaţiei publicate de Statistics Austria arată o creştere de aproape 126.000 de persoane, cu mult peste valorile din anii trecuţi.

    Dacă nu ar fi fost imigraţia în Austria, inclusiv sosirile de refugiaţi, populaţia austriacă s-ar fi micşorat anul trecut, arată Statistics Austria.

    Conform rezultatelor, 9.104.772 de persoane locuiau în Austria la 1 ianuarie 2023, adică cu 125.843 mai mult decât la începutul anului 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cea mai puternică economie a lumii, îngenuncheată de probleme. O mare parte din populaţie nu îşi mai permite să trăiască de la o lună la alta şi se îndatorează tot mai tare

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • Cea mai puternică economie a lumii are probleme. O treime din populaţia sa nu ştie cum să se mai descurce cu banii până la finalul lunii şi se îngroapă în datorii

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • O criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur: Îmbătrânirea populaţiei la nivel global a început deja să creeze probleme. Cele mai mari agenţii de rating din lume avertizează că declinul demografic loveşte direct în ratingurile de credit ale guvernelor care vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor fi obligate să ceară mai mulţi bani de la cetăţeni

    Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

    „În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

    Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

    „În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

    Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

    Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

    Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

    „Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

    S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

    Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

    Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

  • Citatul săptămânii: The Economist

    Growmania: La fel ca Italia anilor ’70, România se află astăzi pe punctul de a trece de la o ţară de emigranţi la una de imigranţi (…). Rata natalităţii s-a prăbuşit după revoluţia din 1989 şi milioane de oameni au emigrat, iar ţara se confruntă acum cu o lipsă gravă de forţă de muncă. Cu toate că mulţi români încă emigrează pentru un salariu mai bun în altă parte, alţii se întorc acasă. Între timp, populaţia de origine străină a României creşte.

     


     

     

  • Incredibil. ONU anunţă că până la jumătatea anului topul ţărilor cu cea mai mare populaţie se modifca. Care este ţara ce va depăşi China pentru prima dată din 1950 până acum

    India urmează să depăşească China ca cea mai populată naţiune din lume, cu aproape 3 milioane de oameni în plus până la jumătatea acestui an, au arătat datele publicate miercuri de Organizaţia Naţiunilor Unite.

    Pe baza previziunilor, populaţia Indiei la jumătatea anului va ajunge la 1,4286 miliarde, comparativ cu 1,4257 miliarde a Chinei – cu 2,9 milioane mai puţin – conform „Raportului privind starea populaţiei mondiale” al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) pentru 2023.

    Oficialii ONU au spus că nu este posibil să se determine data exactă pentru schimbare, din cauza „incertitudinii” cu privire la datele care vin din China şi India. Ultimul recensământ al Indiei a fost în 2011, iar cel mai recent, programat în 2021, a fost amânat în timpul pandemiei de Covid-19.

    Până în 2050, opt ţări vor reprezenta jumătate din creşterea estimată a populaţiei globale: Republica Democrată Congo (RDC), Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania, potrivit raportului UNFPA.
    China deţine distincţia de ţară cea mai populată încă din 1950 , când au început înregistrările ONU privind populaţia.

    China şi India împreună vor reprezenta mai mult de o treime din populaţia globală estimată, care se aşteaptă să atingă 8,045 miliarde până la jumătatea anului, se arată în raportul ONU. Dar, contrar percepţiei publice, creşterea populaţiei a încetinit în ambele ţări – în special în China, care a înregistrat o scădere a populaţiei pentru prima dată în şase decenii anul trecut.

    Populaţia Chinei a scăzut în 2022 la 1,411 miliarde, în scădere cu aproximativ 850.000 de persoane faţă de anul precedent, potrivit Biroului Naţional de Statistică (NBS) al Chinei. Rata natalităţii a scăzut, de asemenea, la un minim record de 6,77 naşteri la 1.000 de persoane, în scădere faţă de 7,52 cu un an mai devreme şi cel mai scăzut nivel de la întemeierea Chinei comuniste în 1949.

    Depăşirea Chinei de India va avea implicaţii economice semnificative pentru ambii giganţi asiatici. Pe lângă datele demografice în scădere, China a raportat, de asemenea, una dintre cele mai slabe cifre de creştere economică din aproape jumătate de secol anul trecut, subliniind provocările abrupte cu care se confruntă ţara, pe măsură ce forţa de muncă se micşorează şi rangurile pensionarilor cresc.
    Liderii Beijingului au încercat să minimizeze semnificaţia de a fi depăşiţi de India.

    „Dividendul demografic al unei ţări depinde nu numai de numărul total, ci şi de calitate; nu numai asupra populaţiei, ci şi asupra talentului”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Wang Wenbin miercuri, întrebat despre cea mai recentă proiecţie ONU.

    Populaţia de vârstă activă a Indiei este de peste 900 de milioane, conform datelor din 2021 de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Se preconizează că acest număr va atinge peste 1 miliard în următorul deceniu, potrivit guvernului indian.

    Dar aceste cifre ar putea deveni o problemă dacă factorii de decizie nu creează suficiente locuri de muncă, au avertizat experţii. Datele arată deja că un număr tot mai mare de indieni nici măcar nu caută de lucru, având în vedere lipsa de oportunităţi şi salariile mici.

    Rata de participare a forţei de muncă din India, o estimare a forţei de muncă active şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a fost de 46%, care este printre cele mai scăzute din Asia, conform datelor din 2021 de la Banca Mondială. Prin comparaţie, ratele pentru China şi Statele Unite au fost de 68% şi, respectiv, 61% în acelaşi an.

    „India se află pe o bombă cu ceas”, a declarat Chandrasekhar Sripada, profesor de comportament organizaţional la Indian School of Business, pentru CNN la începutul acestui an. „Vor exista tulburări sociale dacă nu se poate crea suficiente locuri de muncă într-o perioadă relativ scurtă de timp”.

  • România, pe marginea prăpastiei: dupa ce din anii ’90 până acum a pierdut mai multe milioane de oameni, iar şansele să poata recupera populaţia pierdută sunt foarte mici

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Care sunt judeţele din România cu cea mai mare scădere a populaţiei şi care sunt singurele judeţe unde populaţia a crescut

    Majoritatea judeţelor, respectiv 39 din 42, au înregistrat în ultimii 10 ani scăderi ale numărului de locuitori, potrivit datelor provizorii din recensământul populaţiei, singurele excepţii fiind judeţul Ilfov, care a câştigat 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti, judeţul Bistriţa-Năsăud, cu un plus de 9.800 de locuitori, şi Suceava, cu 7.700 locuitori.

    În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).

    Exceptând municipiul Bucureşti, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori.

    Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate a avut o creştere uşoară (101,8%).

    Analizând localităţile, cele mai mari creşteri între recensământul din 2011 şi cel de acum, de circa 30.000 de persoane, apar în cazul oraşului Popeşti Leordeni din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane, comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane, şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu  43.584 persoane.

    Ierarhia se modifică la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011 ajungând la o populaţie de 43584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populaţie de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani de 266,1% şi, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populaţie de 20014 locuitori şi, respectiv, de 22270 locuitori.

    Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, –32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori, – 31,8% şi 478 locuitori, – 31,4% faţă de populaţia din 2011).

    Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori).

    Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.

    Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1372 locuitori faţă de 1641 locuitori în 2011).

    Cel mai mare oraş este Popeşti Leordeni.

    Şi acum zece ani şi în 2021, cel mai mic municipiu a fost şi este Orşova din judeţul Mehedinţi cu o populaţie de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane faţă de RPL2011.

    Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,05 milioane persoane, în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin, reprezentând 51,5% şi trăieşte în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).

     

  • Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluţie şi până acum. Mai grav este că în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Tudorel Andrei, preşedintele INS: În ultimii 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane

    În ultimii 30 de ani, populaţia României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane, la un nivel similar cu cel din 1966, de dinainte de implementarea politicilor pronataliste de guvernul comunist, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). 
     
    ”Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări”, spus Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, organizată de INS.
     
    Piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte arată o scădere a bazei, adică o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. 
     
    „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.
     
    În 2021, populaţia rezidentă a scăzut cu 5,3%, în raport cu 2011  iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Acet fenomenul este prezent la nivelul mai multor ţări din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie  de peste 11%, a populaţiei între cele două recensăminte, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, respectiv 0,9%, iar Cehia a avut o creştere.
     
    „Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale. Problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere. Aici poate apărea dezechilibre, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a spus preşedintele INS..
     
    Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.