BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Dragnea, înaintea CEx: PSD vrea să rămână la guvernare / Ponta: Guvernul are susţinerea UNPR la moţiunea de cenzură

    UPDATE – Ponta, înaintea CExN al PSD: Guvernul are susţinerea UNPR la moţiunea de cenzură

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, înaintea şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, că Guvernul are susţinerea UNPR la moţiunea de cenzură pe care PNL internţionează să o depună.

    Întrebat, înaintea şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD dacă UNPR susţine Guvernul la moţiunea de cenzură, Ponta a spus: ”Bineînţeles, am vorbit deja (…) V-a spus domnul Oprea de fiecare dată. Întrebaţi-l acum şi vă zice”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, are loc şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD, în care se va discuta situaţia creată după trimiterea în judecată a premierului Victor Ponta.

    “PSD vrea să rămână la guvernare”, a declarat Liviu Dragnea, după ce a avut o discuţie cu premierul Victor Ponta şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în biroul acestuia, chiar înainte de şedinţa Comitetului Executiv al PSD care se desfăşoară la Palatul Parlamentului.

    “Nimeni din partid nu vrea să ieşim de la guvernare, deci vom face calcule pentru rămânarea la guvernare”, a declarat Dragnea.

    Întrebat cât de mult e în ajutorul partidului ca Victor Ponta să rămână în fruntea Guvernului, Dragnea a răspuns evaziv. “Nu ştiu asta, în mod sincer, dar PSD doreşte să rămână la guvernare şi vom discuta în Comitetul Executiv”, a precizat acesta. Întrebat din nou dacă această declaraţie înseamnă că PSD nu îl vrea “exclusiv” pe Ponta prim-ministru, Dragnea a reiterat că “PSD vrea să la guvernare”.

    Dragnea a adăugat că în Comitetul Executiv Naţional se va pune inclusiv problema sprijinului politic pentru Guvern. “Va fi unul din subiectele de discutat astăzi. (…) Sigur că vom vota dacă vrem să rămânem la guvernare sau nu”, a spus acesta.

    Întrebat dacă se teme de trădări la moţiunea de cenzură pe care PNL a anunţat că o depune luni, Dragnea a spus că este dreptul democratic al Opoziţiei să facă un astfel de demers.

    “Este un drept democratic al Opoziţiei. Nu cred că se aşteaptă ca PSD să îşi dea jos propriul guvern”, a comentat Dragnea.

    Liderul PSD a insistat că toţi colegii “vor să rămânem la guvernare, este raţiunea firească a fiecărui partid”.

    Întrebat dacă se pune problema retragerii sprijinului politic de către PSD, pentru Victor Ponta, cu condiţia ca preşedintele Klaus Iohannis să numească un alt premier din rândul social-democraţilor, Dragnea a negat o astfel de variantă.

    “Nu există scenariul ăsta şi preşedintele nu va face niciodată un astfel de anunţ. Sau nu cred”, a spus Dragnea.

  • Ponta, mesaj pe Facebook, de ziua sa: Nu am făcut niciodată ceva ilegal sau rău cu intenţie

    “Mulţumesc tuturor celor care azi mi-au transmis un gând bun (familie, prieteni, colegi sau necunoscuţi, precum cei doi tineri care m-au văzut în maşină la semafor şi au lăsat geamul jos doar să-mi ureze «La multi ani!»)”, notează Victor Ponta, pe contul său de Facebook.

    “În 43 de ani am trecut deja prin foarte multe, bune şi rele, cred în Dumnezeu, îmi iubesc familia mai mult decât pe mine însumi, îmi ajut prietenii şi respect oamenii. Nu am făcut niciodată ceva ilegal sau rău cu intenţie, am învăţat din greşeli şi am cerut iertare când am greşit. Chiar şi azi, în timpuri cum nu am mai trăit, cred că prostia, ticăloşia şi ura atât de prezente din păcate în viaţa noastră nu pot să ne schimbe fundamental ca oameni!”, adaugă Ponta.

    Victor Ponta a împlinit duminică 43 de ani.

     

  • Când a aflat că a fost trimis în judecată, Ponta a scris acest mesaj. Puţini se aşteptau la asta din partea lui

    Premierul Victor Ponta a fost trimis astăzi în judecată în dosarul în care este inculpat alături de fostul ministru şi coleg de partid, Dan Şova. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la finalul şedinţei CSAT că cea mai simplă soluţie este demisia premierului Victor Ponta, el subliniind că imaginea României are de suferit din cauza acuzaţiilor aduse premierului. Totodată, şeful statului a spus că aşteaptă soluţii pentru această situaţie ”problematică” de la Guvern, premier şi PSD.

    Când a aflat că a fost trimis în judecată, Ponta a scris acest mesaj. Puţini se aşteptau la asta din partea lui

  • ANALIZĂ: Victor Ponta, primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului

    Prima audiere la Direcţia Naţională Anticorupţie a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunţat că este suspect în dosarul lui Dan Şova.

    Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

    “Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu am dat nicio declaraţie, o să ne cheme pentru declaraţii”, spunea atunci premierul.

    La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul “Turceni – Rovinari”, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

    În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că, în opinia sa, este “o situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat public că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca primul-ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia primului-ministru Victor Ponta”, declara Iohannis, la Palatul Cotroceni.

    În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziţia publică a preşedintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

    La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit ţara. El a plecat în Turcia împreună cu preşedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunţa. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng şi că a ales să facă intervenţia chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut linişte. Victor Ponta s-a întors în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

    În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat. În perioada în care Victor Ponta s-a aflat în Turcia, avocata premierului a mers la DNA pentru a prezenta documente care să justifice faptul că Victor Ponta nu se poate prezenta la audieri în dosarul în care este urmărit penal, întrucât este în continuare plecat din ţară.

    La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

    Victor Ponta a fost audiat de cinci ori de către procurorii DNA, prima dată în 5 iunie, când i-au fost aduse la cunoştinţă şi acuzaţiile. A urmat o înfăţişare în 13 iulie, la revenirea sa în ţară, când a fost şi inculpat în dosarul în care este cercetat. Procurorii au anunţat atunci şi punerea unor bunuri ale lui Ponta sub sechestru. După mai bine de o lună, în 19 august, premierul a mers din nou la DNA, declarând la ieşire că a primit o copie a expertizei financiar-contabile dispuse în dosarul în care este urmărit penal, din care rezultă că a plătit cu 2.000 de lei în plus taxe, dar nu îi mai cere de la statul român.

    Premierul a fost citat la DNA şi în 3 septembrie, el spunând la ieşire că audierea s-a purtat într-o formă civilizată şi a răspuns la toate întrebările procurorului de caz. Victor Ponta a precizat că le-a solicitat anchetatorilor să disjungă din “dosarul mare”, “Turceni – Rovinari”, acuzaţiile care îl privesc, pentru a fi dată cât mai repede o soluţie.

    În 15 septembrie, premierul a fost din nou la sediul DNA, dar a stat doar cinci minute, având în vedere că procurorul de caz i-a spus că nu îl poate primi, întrucât nu fusese citat. Ponta s-a prezentat din proprie iniţiativă şi a lăsat la registratură mai multe documente.

    Numele premierului mai apare menţionat în interceptările procurorilor din dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală.

    Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupţie, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ştefan Ponea, atunci şef al IPJ Mehedinţi, şi a spus că aşteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ştefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde şeful Cancelariei premierului l-a chemat pe şeful Poliţiei, arătând că “un sfert de oră, în birou’ oval”, s-a vorbit despre numirea lui Ponea şi a soţiei acestuia în funcţii de conducere la Bucureşti.

    Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are “habar” dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, aşa cum a arătat acesta în discuţiile telefonice, interceptate de anchetatori: “Habar nu am ! Eu…dacă mă întrebaţi cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebaţi cu cine am fost acum un an şi jumătate…în general, merg cu colegi de partid, cu miniştri, cu oameni politici, cu jurnalişti. E posibil, habar nu am”. Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise.

    De asemenea, după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovaţii pentru blocarea votului din străinătate.

    Dosarul, deschis iniţial de Parchetul instanţei supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

    Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la “ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

    Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României în 8 mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu, prin moţiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale.

    El a fost preşedinte al PSD timp de mai bine de cinci ani, până în luna iulie, când, la scurt timp de la punerea sa sub acuzare, a anunţat că se retrage de la conducerea partidului. Premierul a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

    Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase, iar anterior a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării Acquisului Comunitar şi ministru-delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

    Odată cu anunţul de joi al DNA, Victor Ponta a devenit primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului.

  • DNA vrea confiscarea a peste 3,7 milioane de lei de la Ponta şi Şova. Complexul Energetic Oltenia nu este parte civilă

    Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi senatorul Dan Şova, Laurenţiu-Dan Ciurel, în calitate de director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), şi Laurenţiu-Octavian Graure, în calitate de director economic al CET.

    DNA a arătat, în actul de sesizare a instanţei, că “în cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpaţilor, aşa cum rezultă din ordonanţele nr. 122/P/2012 din datele de 13 iulie şi nr. 122/P/2012 din 15 septembrie”.

    “În temeiul disp. art. 112 alin. 1 lit. e C.p.p., instanţa urmează să dispună confiscarea sumei de 181.439,98 lei dobândită de către inculpatul Ponta Victor-Viorel în temeiul convenţiei de conlucrare şi confiscarea sumei de 79.641,11 lei reprezentând contravaloarea dreptului de folosinţă a autoturismului Mitsubishi, sume de bani provenite din săvârşirea de infracţiuni”, au scris procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    În cazul lui Dan Şova, procurorii cer instanţei să dispună confiscarea sumei de 3.455.755,27 lei, care ar fi fost dobândită de acesta “prin săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi ulterior spălată de acesta, în măsura în care nu serveşte la despăgubirea persoanei vătămate, Complexul Energetic Oltenia”.

    Anchetatorii au mai arătat că, pe latură civilă, “Complexul Energetic Oltenia nu a comunicat până în prezent dacă se constituie parte civilă în cauză.

    Totodată, ANAF s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, cu suma de 126.979,73 de lei, pentru recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat prin fapta de evaziune fiscală.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care în realitate nu s-au efectuat.

    Procurorii DNA spun că, în 30 august 2007, între SCA ”Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o ”convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect ”conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

    Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

    ”Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)”, au arătat procurorii DNA.

    Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

    DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ”Şova şi Asociaţii”, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

    Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

    ”Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat ”Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.

    Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

    ”Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal, s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi. În cursul lunii august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, inculpaţii Şova Dan Coman şi Ponta Victor-Viorel au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008, prin care atestau că Ponta Victor-Viorel ar fi desfăşurat diferite activităţi juridice în mai multe cauze ale SCA „Şova şi asociaţii” aflate pe rolul instanţelor de judecată. Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda «copy paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA Şova şi Asociaţii, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte”, mai spun procurorii DNA.

    În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Victor Ponta şi Dan Şova ”au disimulat adevărata natură a provenienţei banilor (181.439,98 lei) obţinuţi de Ponta şi justificaţi în baza convenţiei de conlucrare profesională între SCA ”Şova şi Asociaţii” şi cabinetul de avocat ”Ponta Victor-Viorel”. În realitate, ”banii reprezentau bonificarea lui Victor Ponta în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii şi derulării contractelor de asistenţă juridică a SCA ”Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârşirea de infracţiuni.

    Procurorii mai spun că o parte din aceste sume a fost folosită, în perioada octombrie 2007 – 2009, inclusiv pentru achiziţionarea în anul 2008 a două apartamente situate în Bucureşti, care ulterior, în anul 2013, au revenit în mod gratuit în proprietatea lui Victor Ponta, în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”. Totodată, cabinetul de Avocat ”Ponta Victor-Viorel” a folosit sumele provenite de la SCA ”Şova şi Asociaţii” pentru achitarea unor obligaţii contractuale şi a unor obligaţii fiscale, iar o parte din aceste sume i-au revenit direct actualului premier.

    ”În perioada 11.11.2008 – iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi. Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA Şova şi Asociaţii, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel, care a participat la alegerea acestuia şi l-a preluat personal”, mai spune DNA.

    Procurorii susţin, de asemenea, că în perioada aprilie 2010 – 2011, în condiţiile în care în presă au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Dan Şova a conceput şi semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA ”Şova şi Asociaţii”, înscrisuri antedate şi care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman.

    ”Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susţine ideea că Şova Dan-Coman nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în faţa Tribunalului Bucureşti, în cadrul unui dosar având ca obiect acţiune în răspundere delictuală”, mai arată anchetatorii.

    La rândul său, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat în acest dosar de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari

    Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii propunând menţinerea măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în timpul cercetării.

    În 5 iunie, Victor Ponta a ajuns prima dată în faţa procurorilor DNA, care l-au anunţat că are calitatea de suspect, pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care a fost avocat.

    Pe 13 iulie, procurorii l-au anunţat că a fost pusă în mişcare acţiunea penală în cazul său şi că i-a fost schimbată calitatea din suspect în inculpat, în dosarul “Turceni-Rovinari”. De asemenea, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ale lui Victor Ponta.

    În 19 august, DNA anunţa că procurorii au pus sechestru asigurător pe un apartament al lui Victor Ponta pentru a recupera prejudiciul de 51.321 de lei care ar fi fost produs de acest prin complicitate la evaziune fiscală, sumă stabilită în urma expertizei efectuate în dosarul “Turceni – Rovinari”.

  • Ministrul maghiar de Externe respinge criticile lui Victor Ponta, catalogând “extremiste” afirmaţiile premierului

    Declaraţiile premierului Victor Ponta sunt “minciuni”, fiind inadecvate pentru un lider politic din secolul 21, a declarat Peter Szijjarto, citat de MTI.

    “Premierul României a făcut declaraţii extremiste şi mincinoase”, generate de criza politică din România şi de erodarea poziţiei sale de prim-ministru, a adăugat şeful diplomaţiei ungare, explicând că aşteaptă scuze din partea Bucureştiului.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni, la Târgu-Jiu, că, în prezent, capacitatea logistică a României nu permite primirea a mai mult de 1.700 de imigranţi şi că, dacă va putea, România va primi mai mulţi refugiaţi, dar nu vrea ca aceştia “să fie trataţi cu bâta”, cum fac vecinii unguri.

    “A existat şi există o comunicare interinstituţională Preşedinţie, Guvern, celelalte instituţii ale statului privind capacitatea noastră actuală. De aceea am şi prezentat-o, nu fiindcă vrem să ne opunem sau să ne certăm cu Comisia Europeană. De atât putem azi să avem grijă, 1.700 de refugiaţi. Nu cred că astăzi, în JAI, se va lua o decizie, cred că decizia se va lua la Consiliul European, la care participă preşedintele Iohannis. (…) Ceea ce am spus şi spun mereu este că sunt împotriva discursurilor xenofobe (…) ideea să închidem graniţele, că toţi cei care vin sunt nişte terorişti, sunt prostii de Evul Mediu şi mă opun total acestei abordări. Dacă putem să primim mai mulţi, o să primim, problema este de capacitatea noastră logistică de a trata acei oameni ca pe nişte oameni, nu cum îi tratează vecinii noştri maghiari, cu bâta şi cu înseriatul. Cu asta nu sunt de acord”, a spus premierul.

  • ICCJ respinge cererea PNL de începere a urmăririi penale în cazul lui Ponta pentru abuz în serviciu

    “Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul Partidul Naţional Liberal – filiala Cluj, împotriva ordonanţei nr.46/P/2015 din data de 6 aprilie 2015 dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia de joi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Copreşedintele executiv al PNL Cluj Mihai Seplecan a depus, în 20 ianuarie, la Parchetul ICCJ o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva premierului Victor Ponta, pentru că nu organizează alegeri parţiale la preşedinţia Consiliul Judeţean Cluj, după demisia lui Horea Uioreanu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie.

    Potrivit unui comunicat al lui Mihai Seplecan transmis atunci, după turul al doilea al alegerilor prezidenţile, Victor Ponta a fost notificat să respecte legea “şi să facă diligenţele necesare desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al CJ Cluj”.

    Curtea de Apel Cluj a dat, în luna aprilie, câştig de cauză PNL Cluj, care a intentat proces Guvernului, pentru că nu a organizat alegeri anticipate pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, rămasă vacantă după demisia lui Horea Uioreanu, decizia instanţei nefiind definitivă.

    Ulterior, în 6 aprilie, Parchetul instanţei supreme a decis neînceperea urmăririi penale premierului Victor Ponta, decizia fiind atacată de liberali.

    După această decizie, PNL Cluj a cerut demisia procurorului general Tiberiu Niţu.

    Funcţia de preşedinte al CJ Cluj a rămas vacantă în 6 octombrie 2014, când prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a emis ordinul prin care se constată încetarea de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al lui Horea Uioreanu, ca urmare a demisiei acestuia.

    Horea Uioreanu a fost arestat preventiv în 29 mai 2014 ,alături de oamenii de afaceri Vasile Pogăcean şi Ioan Bene pentru fapte de corupţie, iar în 23 iunie a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnatură privată şi complicitate la spălare de bani.

    Mihai Seplecan a fost ales, în luna iunie, preşedinte al CJ Cluj, fiind votat de plenul deliberativului judeţean conform prevederilor noii legi a alegerilor locale.

  • DECLARAŢIE-ŞOC despre migranţi la cel mai înalt nivel al statului român. „Sunt oameni infiltraţi, terorişti”

    Europa trece în acest moment printr-o criză a migranţilor, cel puţin 300.000 de oameni ajungând pe continent în urma conflictelor din ţări precum Siria sau Afghanistan.

    DECLARAŢIE-ŞOC despre migranţi la cel mai înalt nivel al statului român. „Sunt oameni infiltraţi, terorişti”

  • CRIZA REFUGIAŢILOR: Victor Ponta a vorbit cu premierul bulgar Boiko Borisov despre fenomenul migraţionist

    “Cei doi premieri au evocat faptul că atât România, cât şi Bulgaria sunt solidare cu statele din Europa afectate de acest fenomen migraţionist fără precedent în istoria modernă şi că vor continua să se coordoneze şi să se informeze reciproc asupra evoluţiilor regionale pe această temă. Pe lângă problemele ce privesc capacităţile de sprijin, cei doi prim-miniştri au reiterat preocuparea comună pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane la nivel regional”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

    Potrivit sursei citate, cei doi premieri au evocat importanţa unei decizii pozitive privind obţinerea de către România şi Bulgaria a primei faze a aderării la spaţiul Schengen, pentru graniţele aeriene.

    “În cadrul convorbirii, cei doi premieri şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultatele pozitive ale Grupului trilateral România-Bulgaria-Serbia inaugurat de cei trei premieri la Craiova, fiind de acord ca următoarea reuniune să aibă loc în perioada imediat următoare”, se mai arată în comunicat.

    Victor Ponta a declarat că şedinţa CSAT în care se va discuta despre criza refugiaţilor va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare, când se va decide asupra cotei de refugiaţi, adăugând că, în opinia sa, România nu poate accepta mai mult decât capacitatea sa de 1.500 de locuri.

    Premierul Victor Ponta a precizat, luni, la finalul şedinţei conducerii PSD, că, cel mai probabil, CSAT va avea loc săptămâna viitoare, când se va decide asupra poziţiei României şi a cotelor de refugiaţi. “CSAT va decide. Opinia mea v-am spus-o: nu putem primi mai mult decât suntem pregătiţi, adică 1.500”, a spus Ponta, precizând că din cele 1.500 de locuri 200 sunt deja ocupate.

    El a adăugat că a vorbit iniţial cu preşedintele, dar pe partea logistică s-a consultat mai mult cu ministrul de resort.

    De asemenea, Ponta a spus că s-a consultat cu premierul sârb şi luni se va consulta şi cu premierul bulgar, pentru că doreşte ca România să aibă o poziţie consolidată, alături de statele europene, dar mai ales, alături de statele din regiune.

    Şeful Executivului a mai spus că este nevoie de solidaritate în Europa, ceea ce înseamnă că avem şi drepturi şi responsabilităţi comune, adăugând că abia acum se vede ce “nedreptate” i s-a făcut României atunci când nu a fost primită în Schegen.

    În opinia sa, statele europene trebuie să identifice soluţii pentru a îndepărta cauzele care stau la baza crizei şi pentru a stopa fenomenul.

     

  • Gorghiu, femeilor din PNL: Îmi pare rău că nu sunteţi mai îndrăzneţe. De misoginism e plină politica

    Gorghiu a spus sâmbătă, la şcoala de vară a Organizaţiei de Femei a PNL, că deşi dinamica politică se schimbă, femeile întârzie să-şi facă apariţia în administraţie, în diverse funcţii, precizând că s-a uitat peste candidaturile pentru alegerile locale şi trebuie să mărturisească, cu tristeţe, că se aştepta ca femeile să fie mai îndrăzneţe.

    “Niciodată fără o competiţie nu o să poţi obţine o funcţie, niciodată într-o cursa nu poţi să speri să obţii ceva. Îmi pare rău că sunteţi pe degete numărate femeile care îndrăzniţi să intraţi în această competiţie, într-un joc care de multe ori se suprapune peste fermă animalelor. Dacă clamăm funcţii fără să ne înscriem în competiţii greşim”, a afirmat Gorghiu, afirmând că nu vede în sală suficientă “pasiune” şi “convingere” din partea colegelor sale.

    Gorghiu le-a mai reomandat colegelor de partid să trateze cu calm “dispreţul, mârlănia şi misioginismul”.

    “Nu o să schimbăm percepţia despre femeia în politică dacă nu o să ne considerăm parteneri egali. De misoginism este plină politică, societatea românească şi avem exemple printre noi, în PNL, de misogini slavă cerului. Nu cred că aveţi emoţii că va uitaţi în stânga, în dreapta şi să rataţi vreun bărbat care să se uite înspre noi de sus în jos, nu, o să găsiţi peste tot. Antidotul îl ştiţi, nu este replică acidă, este calmul. Întotdeauna răspunsul la dispreţ, misoginism, mârlănie în politică este calmul. Am păţit-o de prea multe ori şi am căzut în capcană replicilor de prea multe ori. Sfatul meu este să priviţi cu calm, cu înţelegere şi să mergeţi mai departe şi veţi avea succes”, a spus copreşedintele PNL.

    În context, ea l-a ironizat pe premierul Victor Ponta pentru reacţiile faţă de apelurile sale repetate de a demisiona de la Guvern, adăugând că acesta este “aşa de supărat”.

    “Am să-i cer demisia lui Ponta şi de la dumneavoastră. Mai este cineva alături de mine? (aplauze în sală). Toată lumea… Este aşa de supărat pe mine că îi cer demisia încât aruncă cu venin pe pagină de Facebook (…) Îi adresez prin intermediul presei că o să-l felicit doar în ziua în care îşi va da demisia. Nu am să-i mai folosesc numele când va face un pas în lateral”, a mai spus Gorghiu.

    Liderul PNL Alina Gorghiu a declarat, sâmbătă, că nimeni nu anticipa în urmă cu un an că, în 2015, România va avea un preşedinte român de etnie germană şi în fruntea PNL o femeie, ceea ce arată că vremurile se schimbă, iar majorităţile bazate pe etnie sau criterii de gen sunt pe cale să apună.

    “Vremurile se schimbă mai repede chiar decât ne putem imagina, iar majorităţile bazate pe etnie sau criterii de gen sunt pe cale să apună şi în România. Cine ar fi crezut acum un an că în 2015 vom avea ca preşedinte de ţară un român de etnie germană şi în fruntea PNL o femeie?”, a spus Alina Gorghiu, la şcoala femeilor liberale de la Constanţa.

    Gorghiu a mai spus că înscrierea cât mai multor femei în organizaţiile de tineret este un prim pas pentru o mai bună reprezentare a acestora în administraţie, afirmând că “este ca la fotbal-dacă ai mulţi juniori, ai şanse mai mari să ai echipe de valoare peste 10 ani”.