Acest obiectiv apare chiar şi în raportul MCV referitor la România care va fi dat publicităţii, miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană, unde scrie clar că evenimentele recente au provocat îngrijorări în privinţa “ireversibilităţii” şi “sustenabilităţii” reformelor. În raport, la “next steps”, se precizează că încrederea partenerilor europeni în România poate fi recâştigată doar prin dovedirea faptului că regula legii este deasupra intereselor de partid şi toate părţile arată un respect deplin pentru aceasta.
Raportul MCV conţine inclusiv lista de probleme pe care preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a dat-o premierului Victor Ponta, dar face şi referiri la situaţia politică din România. Premierul Victor Ponta a declarat că a răspuns acestei liste, însă timpul a fost prea scurt până la raportul MCV pentru ca răspunsul să aibă efecte în raport. Miercuri, Comisia Europeană va comenta răspunsul premierului român.
Problema este că până acum atât preşedintele interimar Crin Antonescu, cât şi premierul Victor Ponta mai mult au reclamat “minciunile” PDL la Bruxelles care au dus, în opinia lor, la o percepţie deformată a liderilor europeni faţă de situaţia din România, decât să răspundă punctual, sobru şi corect.
Mai grav este că, înainte de a lua o decizie şi nici după, autorităţile române nu au comunicat prin Ministerul de Externe şi prin celelalte canale de comunicare obişnuite în relaţia cu partenerii europeni.
De abia după ce lideri UE şi din ţările europene îşi manifestau “îngrijorarea” în legătură cu situaţia din România, premierul Victor Ponta a avut întâlniri săptămâna trecută la Bruxelles cu oficialii europeni şi cu liderii politici din Parlamentul European. Însă nu a fost de ajuns, având în vedere că în ţară lucrurile nu evoluau în sensul promisiunilor sale din străinătate.
“Vom lua toate măsurile administrative şi guvernamentale pentru a ne asigura că toate deciziile Curţii sunt respectate şi vom răspunde tuturor îngrijorărilor legitime exprimate de partenerii noştri europeni. Guvernul va organiza referendumul potrivit legii şi deciziei Curţii Constituţionale”, a fost un prim răspuns corect al lui Victor Ponta la Bruxelles. Dar nu a fost şi nu este suficient.
Prima reacţie a lui Crin Antonescu poate a fost bună în campania electorală pe plan intern, dar în mod sigur nu la fel a fost receptată la Bruxelles, chiar dacă la nivel de principii se susţine. Antonescu a replicat naţionalist şi dur că “legile României se fac în România şi nu se negociază în altă parte” şi acesta este un principiu legat de “suveranitatea” naţională. Şi a mai spus că “preşedintele României, deplin sau interimar, nu primeşte ordine şi dispoziţii de la nimeni, cu excepţia Parlamentului în unele cazuri şi cu excepţia a poporului român atunci când el se pronunţă”. Sună bine la electorat, dar nu la Bruxelles. Ulterior, şi-a nuanţat discursul.
Pe de altă parte şi preşedintele suspendat, Traian Băsescu, vorbeşte despre “dezastrul” ţării, despre posibila suspendare a dreptului de vot în Consiliul European, despre “frăţia puşcăriabililor” care nu vor România în UE, toate aceastea fiind declaraţii electorale, în încercarea de a rămâne preşedinte, în condiţiile scăderii încrederii de care beneficiază în rândul populaţiei.
După lungi contacte diplomatice neoficiale atât cu reprezentanţii UE, cât şi cu cei ai SUA, preşedintele Crin Antonescu a promulgat Legea de modificare a Legii referendumului, în acord cu decizia Curţii Constituţionale. Însă Parlamentul nu a operat în timp util modificările la ordonanţele de urgenţă referitoare la referendum şi la atribuţiile Curţii Constituţionale, pentru a le pune în acord cu deciziile Curţii înainte de raportul MCV. Mai mult, Parlamentul a încercat şi încearcă în continuare să găsească portiţe legislative pentru a rezolva obiectivele politice, adică exact ceea ce se reproşează de la Bruxelles. Astfel, autorităţile române au ajuns în situaţia de lipsă de credibilitate, liderii europeni sesizând limbajul dublu practicat.
De aceea, ca prim pas, Parlamentul trebuie să respecte acum recomandările UE şi de fapt ceea ce a promis premierul Victor Ponta, iar dacă ulterior mai intenţionează modificări legislative să le facă în respectul statului de drept, iar liderii ţării să le explice din timp partenerilor europeni.
Indiferent cine din România a avut relaţii mai bune şi un lobby mai eficient la Bruxelles pentru prezentarea propriului “adevăr”, este nevoie de respectarea şi punerea în practică a recomandărilor UE, precum şi de o ofensivă diplomatică fără precedent pentru recâştigarea încrederii în România.
Până acum însă nici măsurile luate în ţară nu sunt suficiente pentru recâştigarea încrederii, iar “diplomaţia” autorităţilor române a lăsat de dorit.
Întrebat dacă are în vedere contacte externe, preşedintele interimar Crin Antonescu nu avut deocamdată ce să răspundă, în ţară fiind o confruntare electorală acerbă, iar asemenea întâlniri se pregătesc din timp şi cu minuţiozitate. El a declarat, totuşi, că a avut în ultimele zile două discuţii cu ministrul de Externe, Andrei Marga, pe subiectul mobilizării diplomaţilor români în sensul explicării situaţiei din România.
Însă, diplomaţia română şi chiar ministrul Marga par incapabili de o reacţie eficientă. Mai mult decât atât, sensul acestor explicaţii este mai degrabă greşit, rezultatul fiind catastrofal. Ministrul de Externe, Andrei Marga, dar şi ceilalţi oficiali ai statului român insistă cu “minciunile PDL”, ceea ce îi face pe liderii europeni să se simtă jigniţi, având în vedere că mulţi dintre ei au informaţii concrete de la reprezentanţele diplomatice de la Bucureşti.
Diplomaţia românească, dar şi preşedintele interimar Crin Antonescu, precum şi premierul Victor Ponta trebuie să înţeleagă că este nevoie rapid de o schimbare de paradigmă şi să nu mai răspundă doar că este vorba despre “minciuni” din ţară preluate în străinătate. Desigur, trebuie spus şi acest lucru, dar numai atunci când este nevoie şi cu argumente, însoţite de o nouă viziune.
Chiar şi pe plan politic trebuie să aibă loc o ofensivă diplomatică, iar social-democraţii şi liberalii români pot începe să îşi convingă familiile politice de la Bruxelles, având în vedere că chiar unii dintre colegii lor au exprimat “îngrijorări” cu privire la situaţia din România. Săptămâna trecută şi ceilalţi lideri europeni cu care s-a întâlnit premierul la Bruxelles au vorbit clar despre respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, indiferent de familia politică europeană, chiar dacă unii din ei au avut nuanţe şi au amintit că excese au existat şi în timpul guvernării Boc. Responsabilitatea este desigur şi a preşedintelui suspendat Traian Băsescu şi a PDL, ale căror excese pot face rău României pe termen lung. Uniunea Europeană nu este un aliat al lui Băsescu în campania electorală, ci urmăreşte respectarea unor reguli convenite cu un stat membru, indiferent de numele celor care ocupă funcţiile importante.
Astfel, indiferent campania electorală furibundă din ţară, de faptul că preşedintele suspendat Traian Băsescu va fi demis sau nu, Parlamentul român trebuie să pună în ordine legislaţia în conformitate cu decizile Curţii Constituţionale şi recomandările Comisiei Europene, decizia forului legislativ fiind semnalul cel mai important pentru evoluţia relaţiilor viitoare ale României cu Uniunea Europeană.
Apoi, autorităţile române ar trebui să înceapă bătălia pentru recâştigarea credibilităţii. Şi trebuie să fie conştienţi că este vorba şi de credibilitatea în faţa comunităţii de afaceri europene şi a investitorilor străini în România. Pentru aceasta au nevoie de o strategie, de un plan concret care trebuie pus în aplicare, realizat de Ministerul de Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei, Parlament, prim-ministru, preşedinte, deoarece clamarea publică a interesului ţării nu este suficientă şi eficientă.
Intrebarea-cheie şi cea mai dură: Cei care au condus şi cei care conduc acum diplomaţia românească sunt ei înşişi credibili? Fără răspunsul la această întrebare nici cea de la început nu va primi un răspuns.
(Comentariu de Cristian Dimitriu, cristiad@mediafax.ro)