BusinessMagazin

Tag: plastic

  • Barul care îşi urmăreşte clienţii

    Localurile încearcă să se deosebească de concurenţă prin decor sau ofertă, dar unele ies în evidenţă prin faptul că se plimbă de colo până colo după cum bate cererea, aşa cum procedează un bar din SUA. Denumit „The Brick Bar” acesta funcţionează temporar în diferite locuri, anunţate din timp pentru cei interesaţi. După cum arată şi numele, decorul se axează pe cărămizi de plastic asemănătoare celor de lego, clienţii având chiar opţiunea de a construi diverse obiecte din astfel de materiale pe panouri special instalate pe pereţi. Într-un asemenea local poate exista chiar şi masă de ping-pong din cărămizi mari de plastic sau un spaţiu pentru DJ, iar băuturile se servesc în mici recipiente în formă de cărămizi, de plastic, bineînţeles. Cei care doresc să calce pragul barului trebuie să se programeze din timp, cumpărând bilete online de pe un site dedicat.


     

     

  • Fotografii în ambalaj

    Utilizate în mod obişnuit pentru a proteja diverse obiecte până ajung de la magazin la cei care le-au cumpărat, ambalajele sub formă de folie de plastic i-au dat unui fotograf japonez o idee pentru un proiect aparte. Mai precis, acesta, pe numele său Haruhiko Kawaguchi, cunoscut şi sub pseudonimul de Photographer Hal, realizează portrete cu o condiţie: cei care apar în imagine să se lase înfăşuraţi în plastic, scrie CNN. Proiectul intitulat „Flesh Love”, care durează de aproape douăzeci de ani, presupune „ambalarea” subiecţilor şi uneori şi a maşinilor, caselor lor şi chiar a copacilor din jurul acestora în folii de plastic special create. Ca să nu-i pună în pericol pe cei pe care doreşte să-i fotografieze, Kawaguchi îi ţine înfoliaţi numai zece secunde, indiferent dacă a apucat sau nu să realizeze imaginile dorite, fiind ajutat să-i elibereze şi de asistenţi în caz de nevoie. Ideea din spatele proiectului este de a arăta dragostea şi legăturile dintre oameni, după cum explică artistul.


     

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania. Ea spune că în alte ţări, astfel de magazine sunt la tot pasul, iar în ţara noastră nu era niciunul

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.

    „Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.

    Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”

    „Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”

    AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

    Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”

    În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

    Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste

    „Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”

    Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.

    Un trend din vest

    Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.

  • Ce amendă primeşti dacă porţi mască din material textil sau de plastic, începând de sâmbătă

    Noi restricţii aprobate de guvern în contextul valului 5 al pandemiei COVID-19 intră în vigoare sâmbătă, 8 ianuarie. Cea mai importantă măsură vizează obligativitatea purtării măştii de protecţie şi în aer liber, nemaifiind permise măştile din pânză sau plastic, ci doar cele de tip medical sau FFP2.

    Astfel, de  sâmbătă, cine merge într-un spaţiu public purtând o mască textilă riscă să fie amendat cu până la 2500 de lei. „Este ca şi cum nu ar avea mască”, declara ministrul de Interne, Lucian Bode, într-un interviu pentru Digi24.

    Guvernul a aprobat Hotărârea privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe teritoriul României, începând cu 8 ianuarie, precum şi măsurile care se aplică pe durata acesteia, în contextul valului 5 al pandemiei de COVID-9.Magazinele şi restaurantele pot rămâne în continuare deschise până la ora 22.00.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Magazinele zero waste, noul pariu al antreprenorilor: „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic“

    ♦ Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020 magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă ♦ Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura ♦ Pe fondul acestui trend, s-a creat şi o alianţă a fondatorilor de magazine zero-waste din România, care reuneşte antreprenori care au deschis astfel de magazine în Bucureşti, Sibiu, Piatra-Neamţ, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe.

    Magazinele zero waste reprezintă un nou val pe piaţa cumpărăturilor, într-o perioadă în care se vorbeşte tot mai mult despre risipă şi poluare. Astfel, mai mulţi antreprenori şi-au asumat responsabilitatea de a deschide locuri din care clienţii veniţi la cumpărături nu pleacă şi cu ambalaje inutile acasă. Produsele se cumpără vrac, în recipiente reutilizabile, şi astfel nu sunt generate deşeuri.

    Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, este unul dintre aceşti antreprenori. Ea a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă.

    Până la inaugurare, investiţiile ei ajunseseră la aproximativ 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţia proprie, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. După jumătate de an de funcţionare, potrivit calculelor în baza bonurilor pe care le-a scos, un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în sistem vrac.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală, la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie vândute fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi.

    „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe – din plastic, din păcate“, îşi aminteşte Ana Maria Răducanu.

    Ea spune că în România există mai multe magazine similare cu al ei, conceptul fiind însă unic în Bucureşti. Ea face parte dintr-o alianţă a fondatorilor de magazine zero waste din România, împreună cu alţi antreprenori care au deschis astfel de locuri – la Sibiu, la Piatra- Neamţ, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe.

    „Avem nevoie să ne reducem impactul asupra mediului, iar astfel de magazine atrag atenţia. Piaţa este însă foarte la început, iar aceste magazine se chinuie foarte mult să supravieţuiască, pentru că obiceiurile de consum nu există, abia acum se formează.“

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste“. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără amabalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor“, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell.

     

  • CSR 2021: PepsiCo România. rPET

    Motivaţie: Acest proiect face parte din angajamentul PepsiCo de a crea un sistem alimentar mai sustenabil şi de a susţine planul Green Deal al Uniunii Europene. PepsiCo lucrează la construirea unei economii circulare care să asigure o reducere a ambalajelor folosite, limitând astfel amprenta de carbon a ambalajelor sale. Compania şi-a propus, la nivel global, ca până în 2030 aproximativ 50% dintre ambalajele utilizate pentru produsele din Uniunea Europeană să fie de tip rPET. În România, compania urmează să înlocuiască toate ambalajele cu rPET-uri pentru tot portofoliul de băuturi, până în 2022. Viziunea PepsiCo asupra  plasticului se bazează pe trei strategii interconectate: reducerea cantităţii de plastic pe care o foloseşte, reciclarea unui volum mai mare de plastic şi reinventarea ambalajului din plastic folosit. Proiectul este dezvoltat la nivel global şi continuă eforturile de a contribui la construirea unei lumi în care ambalajele nu devin niciodată deşeuri, prin oferirea de produse realizate din 100% rPET pe 22 de pieţe din întreaga lume.

     

    Descrierea proiectului: PepsiCo a lansat în 2020 la nivel european, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat. PET-ul 100% reciclat este un tip de plastic alimentar de înaltă calitate, utilizat pe scară largă la fabricarea sticlelor şi a ambalajelor şi care poate reduce cu până la 40% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de plasticul virgin. Investiţia iniţială în proiect este de 4 milioane de dolari. PepsiCo va investi anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, însă contribuie la îndeplinirea obiectivului declarat, acela ca plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu.

    Astfel, compania continuă eforturile începute în urmă cu mulţi ani în zona reciclării şi reutilizării ambalajelor şi îşi propune crearea unui ecosistem în care sticlele de plastic sunt colectate şi transformate din nou în sticle. Acum, în România, doar 40% din sticlele din plastic sunt colectate pentru reciclare. PET-ul are cea mai mică amprentă de carbon, deoarece energia necesară pentru fabricarea acestuia este mult mai mică decât cea necesară pentru sticlă sau aluminiu.

    Compania susţine o serie de măsuri în această privinţă, precum reducerea cantităţii de plastic pe care o foloseşte. De asemenea, foloseşte  ambalaje mai uşoare si înlocuieşte treptat PET-ul cu rPET-ul. Totodată, pentru a se asigura că are materia primă pentru rPET, businessul susţine colectarea selectivă prin sistemul răspunderii extinse a producătorului şi încurajează adoptarea prin lege a sistemului de garanţie – returnare (SGR).

     

    Rezultate: PepsiCo România a introdus iniţial, în luna august a anului trecut, ambalajul 100% reciclat pentru toate produsele din portofoliul Lipton IceTea, urmând să înlocuiască toate ambalajele Pepsi şi Mirinda cu rPET-uri în 2021.

  • Trenduri în materie de ambalaje în industria alimentară. Cartonul a câştigat coroana deţinută mulţi ani de plastic, iar bambusul vine rapid din urmă. Recipientele mici încep să le „înghită“ pe cele mari

    Cartonul a devenit unul dintre materialele pentru ambalare preferate de jucătorii din industria alimentară şi a băuturilor, un sector evaluat la circa 60 mld. lei, în contextul în care ţinta Comisiei Europene este de a colecta 90% din sticlele de plastic pentru reciclarea lor până în 2029.

    „În industria alimentară şi a băuturilor, un mare consumator de ambalaje, foarte multe firme fac trecerea de la ambalajul din plastic la ambalajul din hârtie sau carton, inclusiv pentru ambalarea peştelui“, spune Cosmin Vacariu, proprietarul Evopack, companie care produce ambalaje din carton şi hârtie într-o fabrică din Piatra-Neamţ. El menţiona anterior că în fabrică s-a lucrat la 80% din capacitate în 2020, după ce cererea pentru ambalajele din carton şi hârtie s-a triplat.

    Plasticul în sine nu este periculos dacă populaţia i-ar prelungi viaţa prin reciclare, însă acest lucru este greu de realizat, în condiţiile în care statisticile europene arată că în ultimii 50 de ani producţia şi consumul de plastic au crescut de 20 de ori şi se vor dubla în următorii 20 de ani, depăşind 600 de milioane de tone la nivel mondial. Astfel, companiile româneşti şi străine au înţeles că ambalajele sustenabile sunt calea viitorului şi au ales să se reorienteze în materie de ambalare, după ce mulţi ani au fost obişnuiţi cu plasticul.

    Totodată, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, a adoptat în acest an o ordonanţă de urgenţă prin care interzice punerea pe piaţă a unor produse din platic de unică folosinţă, cum sunt tacâmurile, farfuriile, paiele pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente şi recipiente pentru băuturi. Acest fapt a avut loc deoarece Comisia Europeană şi-a propus ca obiectiv ca începând cu 2025 toate sticlele PET introduse pe piaţă trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% şi începând cu 2030 procentul să crească la cel puţin 30%.

    Grupul francez Danone, liderul pieţei de iaurturi în România, a anunţat recent că a investit 4 milioane de euro într-o nouă linie de ambalare în fabrica din Capitală, prin care schimbă ambalajele Tetra Pak pentru iaurturile de băut din gamele Danone şi Activia. Noile ambalaje vor fi realizate în proporţie de 93% din materiale pe bază de plante, şi anume din trestie de zahăr, ceea ce contribuie la reducerea amprentei de carbon a acestor produse cu 45%. De asemenea, retailerul francez Auchan România a oprit de la mijlocul lui 2021 vânzarea veselei din plastic de unică folosinţă şi a eliminat ambalajele din plastic pentru toate preparatele comandate la pachet.

    „În industria alimentară şi a băuturilor a fost cel mai uşor să se facă trecerea la ambalaje prietenoase cu mediul. Cartonul şi hârtia sunt şi vor rămâne mult timp principalele ambalaje folosite, deşi există cerere din partea afacerilor din HoReCa pentru veselă şi tacâmuri, de exemplu, din materiale precum cocosul sau bambusul“, a mai spus Cosmin Vacariu.

    Însă, el adaugă că cele din urmă materiale vor apărea mai greu în România, în HoReCa, pentru că preţul lor final este foarte mare, deoarece se produc în Asia şi costurile cu transportul sunt ridicate.

    „De exemplu, o farfurie medie folosită în HoReDa, într-un restaurant dintr-un food court de-al unui mall, din carton, costă 0,2 lei, pe când una din bambus sau din cocos ajunge la 0,8-0,9 lei, adică este de 4-5 ori mai scumpă. Nu putem încă să discutăm despre astfel de ambalaje“, a menţionat Cosmin Vacariu.

    De asemenea, pentru produsele mari, lichide, el spune că se doreşte înlocuirea polipropilenei, un material plastic, cu extrudat din amidon de porumb, însă în România încă nu se produce extrudat de porumb, deşi este cel mai mare producător de porumb din UE.

    Ce alte trenduri în materie de ambalaje au apărut în industria alimentară?

    „Există o tendinţă pentru a folosi recipiente mai mici la ambalare, pe de-o parte pentru a reduce risipa alimentară, iar pe de altă parte pentru că sunt mai accesibile din punctul de vedere al preţului. Este mai greu să ambalezi în aceste recipiente, dar este mult mai profitabil. Cu cât ambalezi în recipiente mai mici, cu atât produsul se vinde mai scump“, susţine Vacariu.

    De asemenea, Ana Maria Băjan, director de marketing în cadrul Caroli Foods Group, spunea recent că la generaţia tânără a observat că pune foarte mare preţ pe sustenabilitate, pe ambalaje prietenoase cu mediul şi ia în considerare aspectul mărimii produsului, din dorinţa de a reduce risipa alimentară.

    Acest lucru a fost susţinut şi de Carmen Gavrilescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, care a menţionat că piaţa sala­mu­lui de Sibiu ambalat şi feliat este în creştere, care se vinde la 100 g, 150 g. Ambalat, dar întreg, se mai vinde şi la 300 g, 350 şi 500 g.

    O altă tendinţă apărută în industria ambalajelor, în modul în care sunt prezentate, este eticheta Nutri Score pentru produsele alimentare. Consumatorii îşi doreau mai multă transparenţă şi ea prezintă valorile nutriţionale ale produselor pe o scară colorată de cinci puncte, începând de la A, care are culoarea verde închis şi înseamnă „compoziţie nutritivă favorabilă“, până la E, care are culoarea portocaliu închis şi înseamnă „compoziţie nutritivă nefavorabilă“.

    Au mai fost la mare căutare în acest an şi ambalajele minimaliste, cât şi cele neutre sau cele cu o grafică neobişnuită.

     

  • CSR 2021: ASAP – Armata Selectării Atente a Plasticului

    Lidl România

     

    Motivaţie: Susţinut de Lidl România, ASAP este un program ce contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Aşa cum digitalizarea şi gadgeturile sunt o normalitate pentru generaţia de astăzi, aşa şi reflexul reciclării va ţine de normalitate pentru cei care acum sunt încă în şcoală, sunt de părere reprezentanţii companiei, adăugând că în contextul în care România este pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata colectării şi a reciclării deşeurilor municipale, este evident că soluţiile şi mecanismele clasice de reciclare nu mai sunt suficiente, ci este necesară crearea unei comunităţi de tineri, cu o voce proprie, cu o misiune comună, care să schimbe în mod concret modul în care responsabilitatea faţă de mediu se perpetuează în sociatate. Cu o astfel de soluţie vine programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), care urmăreşte să genereze schimbare în comportamentul adolescenţilor faţă de plastic, de la utilizare, la colectare separată şi reciclare, printr-un demers educaţional construit pe implicare.

     

    Descrierea proiectului: Dezvoltat de The Institute şi Lidl România, programul ASAP a început în 2019 şi şi-a propus să acţioneze în două etape. Prima este etapa de informare şi familiarizare: prin platforma www.asap-romania.ro, tinerii au acces la întregul spectru de informaţii ce ţin de plastic: istorie, legislaţie, cum afectează acest material mediul înconjurător, dar şi sănătatea noastră, sfaturi utile şi uşor de pus în practică despre utilizarea unei cantităţi reduse de plastic în viaţa de zi cu zi. A doua etapă este cea de implicare şi sedimentare a comportamentului pozitiv pentru mediu, în care au loc o serie de acţiuni alături de artiştii şi comunităţile preferate ale tinerei generaţii care să îi încurajeze şi să îi mobilizeze pe tineri să se implice în mod direct în misiunea programului. Pe termen lung, programul vizează să aducă implicarea şi schimbarea chiar în şcoli, prin implementarea unui proiect de colectare separată a deşeurilor în toate unităţile de învăţământ din România. Primii paşi în acest sens au fost realizaţi în parteneriate pilot cu şcoli din sectorul 6 al Bucureştiului, Constanţa şi Braşov, care au permis o primă cartografiere a procesului de colectare sparată în şcolile româneşti. În urma acestor parteneriate echipa ASAP a pus la dispoziţia autorităţilor publice centrale şi locale un ghid de bune practici pentru îmbunătăţirea colectării şi completarea cadrului legislativ. Experienţa ediţiilor pilot a fost una pozitivă, iar în prezent, începând cu anul şcolar 2021 – 2022, programul ASAP este implementat în 20 de oraşe şi sectoare din Bucureşti. Programul naţional ASAP a început în 2019 şi va continua cât timp este nevoie pentru schimbarea în bine a mentalităţii următoarei generaţii.

     

    Rezultate: Programul naţional ASAP a ajuns astăzi să fie prezent în şcolile din 16 oraşe şi patru sectoare din Bucureşti, în perioada următoare pragul fiind de 31 de comunităţi în care programul să fie implementat, ajungând astfel să implice un număr de 300.000 de elevi beneficiari. Până la sfârşitul anului 2021 reprezentanţii companiei estimează că vor fi peste 40.000 de tineri activi în comunitate.

     

     


     

  • Romcarbon, unul dintre cei mai mari producători de polimeri şi ambalaje din plastic din România, a încheiat primele nouă luni cu vânzări de 201 milioane lei, în creştere cu 46%; profitul net s-a dublat, la 4,6 milioane lei

    Romcarbon, unul dintre cei mai mari producători de polimeri şi ambalaje din plastic din România, a încheiat primele nouă luni cu vânzări de 201 milioane lei, în creştere cu 46%, şi un profit net de 4,6 milioane lei, dublu faţă de nivelul din perioada similară din 2020, când se situa la 1,9 milioane lei, potrivit raportului financiar publicat luni  la BVB.

    EBITDA Operational a inregistrat, de asemenea, o crestere de20% in comparatie cu perioada de 9 luni a anului 2021, la 12,5 milioane lei.

    ”Cele mai mari provocari in perioada de raportare au fost costul si disponibilitatea materiilor prime (granule din plastic). De la inceputul anului 2021, costul granulelor din plastic a crescut drastic nu numai in ce priveste pretul unitar, ci si in ceea ce priveste viteza de crestere a acestui pret. Un alt aspect critic a fost acela al disponibilitatii granulelor din plastic pe piata, care nu a mai inregistrat vreodata o astfel de instabilitate”, se arată în raport.

    La nivelul Grupului Romcarbon, vânzările au avut un plus de 28%, la 247 miilioane lei, iar profitul net s-a majorat cu 124%, la 5,6 milioane lei.

    În afara influentei rezultatului individual al Romcarbon, principalul impact provine din partea Livingjumbo Industry, firma care a inregistrat o pierdere de  2 milioane lei, din cauza schimbărilor de pe piaţa de mase plastice (tavite PET) si a dificultatilor de ajustare a preturilor de vanzare, astfel incat acestea sa reflecte cresterea preturilor materiei prime. ”Echipa de management a dezvoltat deja produse noi pentru a se adresa evolutiei pietei. Au fost gasite si surse mai competitive de materii prime pentru a reduce costurile. Drept urmare, in ultima perioada putem observa o reducere a pierderilor”.

     Grupul Romcarbon este format din Romcarbon SA, Livingjumbo Industry SA, RC Energo Install SRL, Infotech Solutions SRL, Recyplat Ltd Cipru, Eco Pack Management SA. Principalele societati cu activitati de productie ale Grupului sunt Romcarbon SA si Livingjumbo Industry SA, detinand 71%, respectiv 14% din totalul activelor imobilizate.

    Romcarbon SA deţine o participatie de 17,59% din Romgreen Universal LTD (Green-Group), principalul reciclator integrat din Europa de Sud-Est.

    Compania este deţinută în proporţie de 32,85% de Living Plastic Instrustry Buzău, în timp ce Joyful River Limited din Cipru are o participaţie de 20,5%.

    Romcarbon are o capitalizare de 72 milioane lei, iar acţiunile companiei s-au apreciat cu 80% în acest an.