BusinessMagazin

Tag: pieţele financiare

  • Dobanzile negative vor fi un dezastru pentru economie – avertismentul a doi fosti mari bancheri centrali

    Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.
     
    Cea mai mare problema este incertitudinea
     
    In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si “vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.
     
    Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.
     
    Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic
     
    Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.
     
    In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.
     
    Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.
     

  • Estul Europei începe să muşte mai mult din „mâna care l-a hrănit”

    Economiile est-europene continuă să aibă un trend ascendent într-o lume dominată de pesimismul cauzat de instabilitatea de pe pieţele financiare şi de scăderea preţului materiilor prime, scrie Bloomberg.

    Principalele surse ale creşterii economice din regiune au fost cererea internă şi industria auto, care au alimentat exporturile în ţări precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

    Cu o creştere de 4,2%, Slovacia a înregistrat cel mai mare avans din regiune, cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,9%, urmat de cel al României cu 3,7%. Vecinii României, Ungaria şi Bulgaria, au înregistrat creşteri de 3,2% respectiv 3,1%. Însă Cehia, care va publica datele pe 16 februarie, este estimată de economiştii intervievaţi de Bloomberg, să aibă o creştere de 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din lume: pieţele financiare globale sunt la începutul unei crize devastatoare

    ieţele globale sunt puse în faţa unei crize, iar investitorii trebuie să fie extrem de atenţi, a anunţat miliardarul George Soros, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din lume, în cadrul unui forum economic din Sri Lanka, potrivit Bloomberg.

    China se luptă să găsească un nou model de creştere, în timp ce devalorizarea yuan-ului transmite problemelel Beijingului peste tot în lume, spune Soros. O revenire la rate pozitive la dobânzi este o provocare pentru ţările în curs de dezvoltare. Evenimentele actuale seamănă foarte bine cu ce s-a întâmplat în 2008, a adăugat miliardarul.

    Piaţa valutară, bursieră şi cea a bunurilor de larg consum, au fost puse sub asediu în prima săptămâna a noului an, iar prăbuşirea yuan-ului nu face decât să crească îngrijorările legate de puterea economiei chineze, în condiţiile în care aceasta trece printr-o tranziţie de la investiţii şi producţie la consum şi servicii. Aproape 2.500 de miliarde de dolari au fost şterşi din valoarea globală a acţiunilor anul acesta, iar pierderile s-au adâncit şi mai tare în joi în Asia pe fondul prăbuşirii bursei din China.  

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacă panica de pe pieţele financiare internaţionale se va extinde iar lichidităţile vor dispărea peste noapte, adio reducerea TVA şi adio majorări salariale

    În timp ce liderii politici continuă cearta pe reducerea TVA şi majorările salariale, pieţele financiare din întreaga lume au intrat în vrie, investitorii intrând puţin în panică.

    De mai bine de două luni, bursa din China scade continuu, iar eforturile autorităţilor de la Beijing de a opri acest tren rapid care se duce într-un zid au fost sortite până acum eşecului, în ciuda faptului că s-au pompat miliarde de dolari.

    Dacă panica de pe pieţele financiare internaţionale se va extinde iar lichidităţile vor dispărea peste noapte, adio reducerea TVA şi adio majorări salariale

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Traseul francului elveţian de la monedă sigură la explozie nucleară pe pieţele financiare

    “Nu a fost o decizie uşoară, dar am fost convinşi că este una corectă”, a comentat şeful Băncii Centrale Elveţiene, Thomas Jordan, măsura de eliminare a plafonului pentru franc, într-un interviu apărut în publicaţiile elveţiene Le Temps şi NZZ. El a explicat că Banca Naţională a Elveţiei a constatat că dacă ar fi continuat să menţină artificial cursul francului la un nivel scăzut ar fi riscat să piardă controlul asupra politicii monetare, pe termen lung.

    Jordan a spus că eforturile de controlare a francului nu mai sunt justificate, el insistând că economia este într-o situaţie mult mai bună decât era la momentul introducerii plafonului valutar.

    „Am dat timp economiei elveţiene să se adapteze la noua situaţie. O perioadă de trei ani nu este neglijabilă“, a spus bancherul, insistând că plafonul valutar a fost considerat de la început o măsură temporară, excepţională. El a recunoscut totuşi că situaţia economiei Elveţiei este mai dificilă după liberalizarea cursului francului.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, odată cu deprecierea euro, pe fondul aşteptărilor tot mai mari ca Banca Centrală Europeană să înceapă un program de achiziţii de obligaţiuni, posibil în valoare de 550 de miliarde de euro. Majoritatea analiştilor anticipează că BCE va decide lansarea programului de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni guvernamentale la şedinţa de politică monetară din 22 ianuarie, pe fondul stagnării economice din zona euro şi al pericolului deflaţiei.

    „Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

    Explicaţiile şefului băncii centrale nu sunt pe placul afaceriştilor elveţieni, care se aşteaptă la o scădere a exporturilor, şi nici al cumpărătorilor care trec deja graniţa în ţările vecine, în căutarea unor produse mai ieftine.

     „Impactul real al deciziei nu va fi cunoscut timp de luni de zile, dar este mai aproape de cel al unei explozii nucleare decât al unei bombe convenţionale de 1.000 de kilograme. Efectul este ca o gaură neagră care poate înghiţi cantităţi uriaşe de bani“, consideră analistul Javier Paz.

    Indicele SMI al bursei elveţiene a scăzut cu 12% pe 15 ianuarie, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel record faţă de euro în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar. Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei.

    Monedele şi acţiunile bancare din Europa de Est au înregistrat scăderi puternice. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de francul elveţian, forintul maghiar cu 15%, în timp ce în România cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut cu 15,7%.

    Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei. Polonezii, ungurii şi românii au contractat credite în franci elveţieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.

    „Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei“, a avertizat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.

    Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei băncii centrale elveţiene. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victimele vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale şi speculatori valutari. Vor fi unde de şoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston.

  • Mesaj de la pieţele financiare: ce-ar fi să daţi drumul la tiparniţă?

    Dintre investitorii intervievaţi, 38% au considerat că situaţia economiei globale se înrăutăţeşte, dublu faţă de numărul celor care au descris astfel evoluţia economică în sondajul din iulie. Ponderea investitorilor care evaluează negativ starea economiei mondiale nu a mai atins o cotă atât de mare din septembrie 2012, când Europa era încă în recesiune. 43% dintre respondenţi au descris politicile monetare ale BCE ca “prea restrictive”, faţă de 31% în luna iulie. În acelaşi timp, 59% dintre investitori au o percepţie favorabilă asupra preşedintelui BCE, în scădere de la 74% în luna iulie. Şi percepţia asupra politicilor duse de cancelarul german Angela Merkel a avut de suferit în ultimele trei luni. Doar 45% dintre respondenţi au caracterizat politicile cancelarului german ca favorabile pentru investitori, faţă de 72% dintre cei intervievaţi în luna iulie.

    Economistul-şef al Standard&Poor’s pentru EMEA, Jean-Michel Six, apreciază la rândul său că zona euro riscă să intre în a treia fază de recesiune după cele din 2009 şi 2012-2013, întrucât redresarea începută în al doilea trimestru din 2013 a atins deja nivelul maxim şi nu mai sunt alte resurse de creştere, cu excepţia mult aşteptatei porniri a tiparniţei de bani de către Banca Centrală Europeană, după exemplul Rezervei Federale a SUA, al Băncii Japoniei şi al Băncii Angliei. Six consideră însă că este probabil ca zona euro să evite recesiunea în următorii doi ani, dacă va fi ajutată de scăderea puternică a preţurilor petrolului.

    Recent, şi Yves Mersch, membru al Comitetului Executiv al BCE, a declarat că economia zonei euro este într-o situaţie “critică” din cauza ritmului slab de creştere şi a inflaţiei “extraordinar de scăzute”. Ultimele date arată că economia zonei euro a avansat cu doar 0,2% în trimestrul al treilea, în timp ce analiştii anticipau o creştere de 0,1%. Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, dar a rămas cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Banca a anunţat luna trecută noi măsuri pentru sprijinirea economiei din zona euro, printre care acordarea de împrumuturi ieftine pentru băncile comerciale şi programe pentru achiziţii de obligaţiuni şi de titluri garantate cu active.
     

  • „În urmă cu 20 de ani îi aveam pe Johnny Cash, pe Bob Hope şi pe Steve Jobs. Acum nu avem nici Cash, nici Hope şi nici Jobs“

    “DACĂ ROMÂNIA VA AVEA CREŞTERE ECONOMICĂ DE 3,3% ANUL VIITOR, EU MĂ VOI ÎNTOARCE ÎN FAŢA DUMNEAVOASTRĂ ÎN ECHIPAMENT DE FOTBALIST. Pentru asta probabil că va trebui să slăbesc câteva kilograme şi să mă antrenez„, a spus, în cadrul Business Club, Steen Jakobsen, economistul-şef al băncii daneze Saxo Bank, instituţie fondată în 1992.

    Finanţistul a avut un discurs relaxat, presărat cu glume, dar o notă de pesimism s-a simţit la tot pasul, prin prisma previziunilor prezentate. ”Pentru cetăţeanul de rând situaţia este gravă, chiar dacă noi stăm confortabil şi discutăm despre tendinţe„, argumentează Steen Jakobsen, care de 25 de ani lucrează în cadrul băncii daneze şi călătoreşte în toate cele 26 de ţări unde are filiale banca. ”Situaţia este atât de rea încât nu poate fi decât mai rău„, spune finanţistul, care completează că şeful său, CEO şi cofondator al Saxo Bank, îl prezintă pe Steen Jakobsen ca fiind economistul care a prezis cinci din ultimele două crize mondiale. Prezentarea finanţistului începe cu o glumă. ”În urmă cu 20 de ani, îi aveam pe Johnny Cash, Bob Hope şi Steve Jobs. Acum nu avem Cash, nici Hope (speranţă) şi nici Jobs (slujbe).„

    ELEFANTUL DESPRE CARE NIMENI NU VORBEŞTE
    Motivul pentru care Jakobsen a creionat previziuni pesimiste pentru următorii ani este legat de gradul mare de îndatorare a ţărilor. ”Poate că datoriile sunt elefantul din cameră despre care nu vorbeşte nimeni, dar a crescut atât de mult încât fundaţia a început să crape. Îl ignorăm în detrimentul nostru.„ De pildă, datoria externă a Asiei a crescut la 2,5 trilioane de dolari de la 300 de miliarde de dolari în numai un deceniu, iar China cheltuie o avere doar pentru a administra o datorie care reprezintă 39% din PIB. Nici SUA nu sunt prea departe, având în vedere că în 2013 costul de întreţinere a datoriei s-a plasat la 6% din PIB, iar încărcarea datoriei s-a dublat în zece ani, ajungând la 80% din PIB. ”Şi lumea vestică ignoră în continuare nevoia de acea reformă structurală fundamentală care va permite antreprenoriatului privat să înflorească şi să crească.„ Or în contextul datoriilor actuale, nu se pune întrebarea ”dacă„, ci doar ”când„ ţările vor intra în default, este de părere Jakobsen. În opinia sa, în 2015 zona euro (inclusiv România) vor intra în recesiune, iar SUA se vor afla la limită de a intra în recesiune. În rândul predicţiilor Saxo Bank se află şi faptul că în primul trimestru al anului viitor inflaţia va fi redusă, moneda Statelor Unite va fi mai slabă ca în 2014, iar ţările din BRIC vor intra în colaps ca urmare a lipsei de reforme.

    NU CONTEAZĂ CINE VA FI ALES ÎN ROMÂNIA
    ”Singurul fel în care putem progresa este prin experienţa eşecului. Văd aceeaşi situaţie şi în România, iar în opinia mea alegerile prezidenţiale sunt o pierdere de vreme. Nimic nu se va întâmpla nici înainte şi nici după alegeri.„ În opinia finanţistului, nu numai în România, ci şi în lume politicul nu se află în poziţia de a influenţa mersul lucrurilor în economie. ”Nici măcar nu contează cine va fi ales în România, nu va conta nici din punct de vedere politic, nici economic. Inabilitatea mediului politic de a schimba lucrurile este de fapt motivul pentru care avem elefantul în cameră.„ Singurul mod prin care ţările vor evolua, nu numai România, ci întreaga lume, este prin eşec, pentru că, spune Jakobsen, niciun politician nu va recunoaşte că a greşit, ci cu toţii vor continua prin a nu face nimic şi joacă un joc numit ”pretinde şi extinde„. Vor pretinde că sunt credibili şi că au un plan şi îşi vor extinde cât pot de mult mandatele. Ultimul politician care a fost ales în Europa anunţând schimbări a fost Margaret Thatcher, în 1979. ”Nu spun că a avut dreptate sau nu, ci că de 35 de ani niciun alt politician nu a mai fost ales pentru că voia să schimbe ceva.„

    UITAŢI DE COMPANIILE CONTROLATE DE STAT
    ”Sunt un simplu economist, dar văd la nivel global că dobânzile sunt din ce în ce mai mici„, îşi continuă prezentarea Jakobsen, care spune că la începutul anului 2014 predicţiile sale erau mai puţin credibile, dar scăderile din ultima perioadă au confirmat aşteptările sale. ”Şi este doar începutul. Cred că vom ajunge la cel mai scăzut nivel al dobânzilor, cel din 2008, în primul trimestru al anului viitor. Cred că nivelul dobânzilor din România se va plasa între 1,5 şi 1,75%.„ Cu toate acestea, economistul-şef al Saxo Bank spune că de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodată atât de optimist, pentru că odată ce va fi atins punctul cel mai de jos, în primul sau al doilea trimestru, va urma o creştere rapidă. În opinia lui, orice economie mică, aşa cum este a României, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune că în multe evenimente 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pildă, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii şi instituţii financiare; 20% din populaţie deţine 80% din bogăţie; 80% din numărul locurilor de muncă este generat de companiile mici şi mijlocii. În plus, în acest moment sunt 20 de milioane de şomeri în Europa; 80% din economia mondială trebuie să crească pentru a susţine restul de 20%. Mai mult, ”«pariind» pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne aflăm, în Europa, în procesul de japonizare, pentru că nu am făcut absolut nimic pentru a evita acest lucru„. Pentru a evita colapsul, fiecare ţară ar trebui să uite de cele mai mari 20% dintre companii şi să se concentreze pe întreprinderile mici şi mijlocii. ”În cazul României, uitaţi de companiile controlate de stat, de corporaţii.„

  • Preţul orientativ şi dimensiunea viitoarei IPO a NN Group

    Se estimează că tranzacţionarea acţiunilor NN Group la bursa Euronext Amsterdam va începe la 2 iulie 2014, sub denumirea „NN Group” şi codul „NN”.

    Dupa vanzarea actiunilor, participarea ING se va reduce la (aproximativ) 73,6% din actiunile NN Group. Aceasta strategie este aliniata cerintelor Comisiei Europene, care prevad ca ING Group sa renunte la mai mult de 50% din actiunile NN Group pana in decembrie 2015 si la procentul ramas pana la 31 decembrie 2016.

    Informatii complete despre oferta vor fi disponibile in prospectul de emisiune al NN Group ce urmeaza a fi aprobat de Autoritatea de Supraveghere a Pietelor Financiare din Olanda (AFM). Prospectul va fi pus la dispozitia publicului pe pagina www.nn-group.com incepand de astazi, 17 iunie, dupa aprobarea de catre AFM

  • Irlanda va ieşi din programul de bailout în decembrie şi nu vrea o linie de finanţare preventivă

     În noiembrie 2010, Irlanda a solicitat un ajutor de urgenţă în valoare de 67,5 miliarde de euro din partea creditorilor internaţionali, program care se va încheia pe 15 decembrie. Irlanda devine astfel prima ţară din zona euro care încheie acest tip de program, de la declanşarea crizei în 2009, transmite Bloomberg.

    “Facem ultimii paşi pentru readucerea Irlandei la condiţii normale, economice, bugetare şi de finanţare. Ca majoritatea ţărilor din zona euro vom putea să ne finanţăm normal de pe pieţe”, a afirmat joi Kenny în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro