BusinessMagazin

Tag: pieţele financiare

  • O „gafă” de comunicare a şefei BCE a provocat panică pe pieţele financiare

    O declaraţie a şefei BCE a stat joi la baza uneia dintre celei mai mari lichidări de pe piaţa secundară de obligaţiuni din istorie, chiar dacă Christine Lagarde a anunţat lansarea unui pachet de măsuri menit să amelioreze haosul economic cauzat de răspândirea coronavirusului, scrie Financial Times.

    Fiind caracterizată de investitori drept o “gafă” de comunicare, Lagarde a spus că rolul Băncii Centrale Europene nu este să răspundă la mişcările din pieţele de titluri suverane sau să închidă spread-ul -diferenţa – dintre dobânzile ţărilor din zona euro.

    Comentariile ei au venit în cadrul conferinţei de presă ce a urmat şedinţei de politică monetară în care BCE a decis extinderea programului său de cumpărare de obligaţiuni cu achiziţii suplimentare în valoare de 120 de miliarde de euro, lansarea unui program de împrumuturi ieftine către băncile europene ce eliberează 500-600 miliarde de euro şi îndulcirea schemei de susţinere pentru bănci.

    “Nu suntem aici să reducem spread-urile, asta nu este o funcţie sau misiunea BCE”, a spus Christine Lagarde, adăugând că “există alte instrumente pentru asta şi alţi actori care să se ocupe de aceste probleme”.

    Lagarde a respins de asemenea sugestiile că încearcă să îl imite pe Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, spunând că nu caută să fie “orice este necesar, numărul doi”, ea făcând referire la celebrul discurs din 2012 al lui Draghi care a calmat pieţele financiare la apogeul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    Declaraţiile sale au fost percepute drept inversul discursului lui Draghi din 2012 în care spunea că va face orice este necesar pentru salvarea euro, a comentat Richard McGuire, strateg de investiţii la Rabobank.

    Pieţele bursiere europene s-au prăbuşit ieri iar dobânzile plătite de statul italian au înregistrat cea mai mare creştere de o zi din istorie după declaraţiile preşedintei BCE. Banca centrală a decis de asemenea ieri să menţină rata dobânzii de politică monetară în condiţiile în care investitorii aşteptau o reducere suplimentară după modelul băncilor centrale din Marea Britanie şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a fost în 2019: Nu a venit criza, pariurile au ajuns motor de creştere economică, Dascălu pune pe masă 2 mld. euro pentru o dezvoltare imobiliară imensă în mijlocul Bucureştiului, IRCC a înlocuit ROBOR, vânzările de apartamente scad dar preţurile cresc, iar Ungaria are câteva idei pentru creşterea natalităţii (poate le luăm şi noi)

    Anul 2019 se termină răsuflând uşuraţi că nu am avut o criză economică pe care o aşteptăm în fiecare an de cel puţin 2-3 ani încoace.

    România este la al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, un ciclu început din 2011 încoace, perioadă în care am adunat un plus de 35%, ceea ce s-a tradus printr-o dublare de PIB, dublarea salariilor în termeni nominali şi un plus de 70-80% în termeni reali, dar acest lucru nu-i împiedică pe români să plece în continuare din România, pierderile anuale depăşind 100.000 de oameni.

    Toată această creştere economică duce în spate însă o creştere a deficitelor macro şi a datoriilor statului şi a persoanelor fizice, care pot peste noapte să devină nesustenabile dacă condiţiile din lume şi din România se schimbă.

    Deficitul comercial – diferenţa dintre importuri şi exporturi,  se apropie de 20 de miliarde de euro şi se transpune în final printr-o creştere a deficitului de cont curent, la parametri care atrag atenţia pieţelor financiare. IT-iştii şi transportatorii nu reuşesc să compenseze cât mâncăm noi din import.

    Pentru cât este gaura comercială şi gaura bugetară, creşterea cursului valutar leu/euro de numai 2,5% este prea mică, iar amânarea corecţiilor nu va aduce România într-o poziţie mai bună.

    Deşi România nu are o datorie publică mare – numai 35% din PIB -, structura bugetară actuală este de coşmar, adică aproape 100% din bani se duc pe salarii, pensii şi dobânzi la datoriile acumulate anterior. Pentru investiţii aproape că nu mai rămâne nimic.

    Deşi România traversează cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei, cel puţin aşa spun toate datele statistice, românii sunt extrem de nemulţumiţi, pentru că nu au drumuri, şcoli, spitale deşi plătesc taxe şi impozite, iar acest lucru îi face să se întrebe unde se duc banii şi pe ce.

    Oricum, toată lumea crede că statul este incapabil să facă autostrăzi şi spitale, iar în privinţa educaţiei, toată lumea vrea să-şi trimită copiii la şcoli private sau în străinătate. 

    IT-iştii, transportatorii şi corporatiştii sunt câştigătorii acestei perioade, de aproape 10 ani, dar România nu este compusă numai din ei.

    Realegerea lui Mugur Isărescu la conducerea BNR din octombrie, pentru al şaselea mandat, a liniştit pieţele financiare care deveniseră extrem de nervoase la începutul anului, când Dragnea şi PSD l-au chemat la ordine din cauza contestaţiilor la adresa OUG 114, cu celebra taxă bancară, la care s-a adăugat creşterea cursului leu/euro şi a ROBOR.

    Creşterea deficitului bugetar peste 3% din PIB era aşteptată de pieţe, care au fost liniştite imediat prin oferirea de către Ministerul Finanţelor a unor dobânzi mai mari, în condiţiile în care lumea din jur practică dobânzi negative.

    Datoria externă – din care, atenţie,  65% este privată şi numai 35% a statului – a depăşit din nou 100 de miliarde de euro, ajungând la 108 miliarde de euro, ceea ce se va vedea în rapoartele analiştilor din ce în ce mai des. Problema nu este mărimea datoriei, ci faptul că România nu se finanţează atât de uşor în momentele de criză, iar statul va trebui să plătească, ca în 2008-2009, şi pentru datoria privată.

    Bursa de la Bucureşti a oferit investitorilor o creştere de peste 40%, dar acest câştig incorporează şi căderea de la începutul anului, după celebra ordonanţă OUG 114, care a dus la scăderea preţului acţiunilor băncilor şi companiilor din energie.

    Bursa de la Bucureşti este a treia din lume în 2019 din perspectiva câştigului adus investitorilor, după Grecia şi Rusia.

    Businessul a avut un an 2019 bun şi mai mult ca sigur că se va ajunge la o cifră de afaceri totală, pentru toate companiile din România, de peste 350 de miliarde de euro, faţă de 320 de miliarde de euro în 2018. Dar această creştere este extrem de polarizată: companiile mari, în marea lor majoritate multinaţionale, şi-au luat partea leului, singurele lor probleme fiind lipsa forţei de muncă şi presiunea crelterilor salariale pe care trebuie să le acorde, iar companiile mici şi mijlocii, 580.000 din 600.000, se luptă de la o zi la alta.

    Scăderea economică şi recesiunea din Europa a afectat industria românească, care bate pasul pe loc de doi ani. Industria de construcţii locală a revenit în prim-plan cu o creştere de 30%, dar acest lucru nu se datorează exclusiv facilităţilor fiscale date de guvernul PSD şi menţinute de guvernul PNL, ci şi banilor ieftini şi lichidităţii disponibile din piaţă şi de peste tot în lume, care îi face pe investitori să creadă că pot câştiga mai mult din dezvoltarea rezidenţială decât din plasarea banilor la bancă cu o dobândă de zero la sută.

    Pe scena politică, prăbuşirea lui Dragnea şi a lui PSD a fost majoră, iar acum preşedintele Iohannis – proaspăt reales cu un vot majoritar, are guvernul lui, dar toată lumea se întreabă ce poate face mai mult decât a făcut în precedentul mandat, având în vedere că nu este un preşedinte atât de prezent în treburile ţării dincolo de subiectele legate de corupţie şi de jos PSD.

    Acesta este peisajul macro şi politic al anului 2019, dar pe lângă acest lucru mi-au atras atenţia şi câteva cazuri particulare:

    1. Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România, şi-a dezvăluit proiectul pentru Bucureşti, unde nu este prezent: la Romexpo vrea să facă cea mai mare dezvoltare din istoria României – 1,2 milioane de metri pătraţi în birouri, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, un nou mall şi spaţii de entertainment în aer liber. Acest proiect va depăşi 2 miliarde de euro şi va fi construit în zece ani. Centrul Bucureştiului va deveni zona Romexpo.

    2. Pariurile încep să devină o industrie în România şi motor de creştere economică: acest lucru l-a descoperit Sorin Pâslaru, redactorul şef al ZF, iar datele oferite de preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, confirmă acest lucru. Spre exemplu, în mediul rural sunt 15.000 de agenţii de pariuri şi jocuri de nocorc, de trei ori mai multe decât numărul de farmacii.

    3. Superbet , o companie românească, a atras atenţia gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume, care a pariat 125 de milioane de euro, cumpărând un pachet minoritar de acţiuni.

    Superbet – o companie controlată de Sacha Draghic, un investitor sârb pentru care România a devenit prima casă – a avut o creştere exponenţială în ultimii 5 ani, ajungând să valoreze peste 700 de milioane de euro când Blackstone a intrat, la mijlocul anului 2019, în companie. Americanii nu intră într-un business dacă valoarea unei companii nu se numără în miliarde de euro şi dacă nu o pot extinde internaţional.

    Superbet are cel mai mare potenţial de creştere al unei companii din România la nivel internaţional, mai ales acum că s-a deschis şi piaţa americană de pariuri. La ce valoare va ajunge Superbet în următorii cinci ani se va vedea.

    Oricum, prin investiţia în Superbet, România a atras atenţia celui mai mare fond de investiţii din lume.  

    4. UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari.

    Dacă în 2018 UiPath valora 1 miliard de dolari, în 2019 a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari, fără să intre pe break-even. Investitorii care au pus 500 de milioane de dolari în Uipath în 2019 cred că compania va ajunge să valoreze peste 15 miliarde de dolari în următorii 2-3 ani. Asta dacă şi vânzările de aplicaţii RPA (Robotic Process Automation)  vor depăşi 1 miliarde de dolari, faţă de 300 de milioane de dolari acum. Oricum, Daniel Dines, fondatorul companiei, a ajuns miliardar în dolari, având în vedere că mai deţine 20% din companie.

    5. IRCC a înlocuit ROBOR.

    În ciuda protestelor băncilor, deputatul Daniel Zanfir, “prietenul” bancherilor, a reuşit să înlocuiască ROBOR-ul, indicele de referinţă în acordarea creditelor, cu IRCC, un indice care reflectă tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară şi nu percepţiile dealerilor în cotarea ROBOR-ului.

    Guvernul PNL şi actualul ministru de finanţe Florin Cîţu, fost director de trezorerie la ING Bank România, au menţinut IRCC-ul şi nu au mai revenit la ROBOR acum, când anulează taxa bancară, ceea ce înseamnă că nu a fost o măsură tocmai rea ideea lui Zanfir.

    6. Continuă scăderea vânzărilor de apartamente, dar preţurile cresc.

    Un trend care a apărut în 2018, odată cu introducerea restricţiilor de creditare imobiliară de către BNR prin creşterea avansului la 15% la împrumuturile în lei şi 25% la cele în euro, a continuat şi în 2019. Creşterea vânzărilor de apartamente a scăzut, iar acest lucru s-a văzut şi în scăderea creditelor ipotecare acordate de către bănci cu 15%.

    Deşi parametrii de creditare sunt cei mai buni din ultimul deceniu ca raport între valoarea unei rate în salariul mediu, vânzările scad, ceea ce arată că s-ar putea să fie şi o schimbare socială şi demografică. Noile generaţii preferă ca între 20 şi 35 de ani, până când îşi întemeiază o familie, să nu se lege la cap cu un credit pe termen lung, pe 30 de ani, ca părinţii lor. Preferă chiria şi flexibilitatea de a se muta dintr-o parte în alta, în funcţie de job. Cu toate că vânzările au scăzut, preţurile cresc pentru că dezvoltatorii ştiu că apartamentele din principalele oraşe sunt ieftine, dacă ne uităm la Varşovia, Budapesta, Praga, Bratislava şi, de ce nu, Viena.

    7. PNL ratează să crească salariile din România într-un trend general de creştere regională şi globală.

    PNL avea şansa să împingă salariile din România mai sus, într-un trend care se petrece peste tot în lume din motive sociale şi mai puţin din motive de productivitate. Creşterea cu numai 83 de lei a salariului minim, adică 7,2%, este prea puţin şi va ţine România la viteza întâi, în loc să-i dea un impuls mai puternic acum când se poate. Polonezii vor să majoreze salariul minim cu 80% în următorii 3 ani pentru a nu mai fi o economie care să piardă sânge şi să fie văzută de companii ca fiind o piaţă cu o forţă de muncă ieftină. Guvernul PNL este prizonierul unor teorii economice  de acum 30 de ani, care sunt date peste cap în prezent de ce se întâmplă în lume.

    8. Apariţia lui Rareş Bogdan ca lider politic şi cei aproape 1 milion de votanţi din diaspora.

    Clasa politică a fost resetată de alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. PSD şi Liviu Dragnea s-au prăbuşit, ultimul ajungând în închisoare deşi a fost al treilea om din stat, iar la putere a venit PNL, iar Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României cu un vot covârşitor, ceea ce îi dă o legitimitate majoră. Iohannis are guvernul lui şi trebuie să livreze rezultate rapid, pentru că altfel PSD se va reîntoarce.

    Introducerea lui Rareş Bogdan, moderatorul de la Realitatea TV, în politică a adus voturi PNL-ului şi a schimbat imaginea unui partid care se mulţumea să stea mai mult în opoziţie decât la putere. Ascensiunea lui Rareş Bogdan a fost fulminantă, el ajungând peste noapte prim-vicepreşedinte al PNL şi principala portavoce a partidului. Fără să intre în ghilotina guvernării, Rareş Bogdan se poziţionează ca principal urmaş al lui Iohannis, asta dacă nu va fi contrat de Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.

    Diaspora, cu aproape un milion de voturi la alegerile prezidenţiale, are potenţial de a schimba multe pe scena politică, de afară şi nu din interior.

    De asemenea, marile oraşe încep să aibă un cuvânt mai greu de spus, având în vedere că lipsa de infrastructură – de transport, de sănătate, de educaţie, de administraţie – începe să devină extrem de enervantă.

    Zona rurală va pierde teren politic din motive demografice şi sociale.

    9. Dobânzile la euro vor rămâne în continuare mici pentru cel puţin un deceniu.

    Scăderea economică care s-a instalat în Europa şi recesiunea din Germania au determinat Banca Centrală Europeană să dea din nou drumul la tiparniţa de bani şi să reducă dobânzile la euro, afirmând că această politică se va menţine mulţi ani de-acum încolo. Asta înseamnă că lichiditatea va fi în continuare din abundenţă, iar dobânzile extrem de mici, chiar negative, îi vor face pe investitori să facă pariuri riscante mai puţin în economia reală, ci mai mult pe burse şi în real-estate.

    Şi America a oprit creşterea dobânzilor la dolari pentru a ţine aprinse motoarele economiei, care încetinesc din cauza războiului comercial al lui Donald Trump cu China, Germania şi Europa.

    Din păcate România, statul, nu ştie ce să facă cu aceste dobânzi mici din întreaga lume şi ratăm o oportunitate imensă  de a face investiţii publice care să mai aducă încă cel puţin un deceniu de creştere economică.

    10. Ungaria propune ceva concret pentru creşterea natalităţii, iar guvenul PNL şi Iohannis ar trebui să ia notiţe.

    Premierul Viktor Orban nu vrea imigranţi în Ungaria, şi de aceea a pus pe tapet câteva măsuri economice pentru creşterea natalităţii: familiile cu peste 3 copii primesc 30.000 de euro, femeile care au sau care vor să aibă de la 4 copii  în sus nu vor mai plăti impozit pe venit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia unei case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc prima dată. Bunicii care îngrijesc copii primesc o indemnizaţie de îngrijire, iar statul ungar promite să facă 21.000 de creşe.

    Nu ştiu ce are în minte guvernul PNL, dar sigur nu are o politică coerentă de creştere a natalităţii. Măcar de-am copia ce face Orban în Ungaria în această privinţă.

     

    Cam aceste sunt 10 evenimente care mi-au atras atenţia în 2019.

    Dacă vreţi să ştiţi ce a fost în 2018: 2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală

    Dacă aveţi şi alte evenimente majore, puteţi să le scrieţi şi să le comentaţi.

    Până la anul vă doresc toate cele bune, cu pace şi prosperitate.

    Să ne vedem cu bine în 2020!

  • A început războiul pe cursul valutar! Ce spun BNR, PSD, analiştii şi proprietarii de case de schimb valutar

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte asociaţiei analiş­tilor financiari CFA România, apreciază că şocul s-a mai temperat în privinţa cursului leu/euro, însă pentru viitor anticipează creşterea volatilităţii pe pieţele financiare româneşti din cauza ordonanţei de urgenţă 114/2018, care a determinat o aversiune la risc puternică a investitorilor.

    „Cred că acum cursul este într-un echilibru relativ. Şocul s-a mai temperat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa. Nu numai pe curs de schimb, ci şi pe celelalte pieţe“, a declarat Adrian Codîrlaşu la emisiunea ZF Live.

    Pe pieţele internaţionale cursul euro/leu a deschis ieri la 4,634, iar la prânz un euro se tranzacţiona cu 4,77 lei, în creştere cu 0,15% faţă de nivelul de deschidere, potrivit investing.com. Cea mai recentă cotaţie oficială a BNR, din 23 ianuarie, afişa un curs euro/leu de 4,7569. Faţă de ziua de marţi, leul s-a depreciat miercuri cu aproape 1%, în timp ce faţă de finalul anului 2018 leul a pierdut aproape 2% din valoare.

    A început războiul pe cursul valutar!  Ce spun BNR, PSD, analiştii şi proprietarii de case de schimb valutar

  • Vine vremea schimbărilor pentru pieţele financiare odată cu sfârşitul banilor ieftini

    Cele patru mari bănci centrale ale lumii – Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Ja­po­niei şi Banca An­gliei – au pom­pat în eco­nomia mondială aproxi­mativ 13 bi­lioa­ne de dolari începând cu anul de criză 2009, extinzându-şi puternic propriile bilanţuri de active financiare, scrie Reuters. În timp ce pieţele au ajuns, propulsate de aceşti bani ieftini, la înălţimi ameţitoare, mareea riscă să se retragă până la sfârşitul anului. Pentru prima dată din 2011 încoace, este de aşteptat ca în 2019 băncile centrale să absoarbă de pe pieţe mai mulţi bani decât pompează.

    BCE va opri achiziţiile supli­men­tare de obligaţiuni la sfârşitul acestui an, iar, în timp ce îşi reduce bilanţul de aproape un an, banca centrală ame­ri­cană va accelera ritmul din octombrie, extrăgând 50 de miliarde de dolari pe lună de pe pieţe. Obligaţiunile în valoare de 470 de miliarde de dolari vor ieşi din bilanţ anul viitor.

    După aproape un deceniu de tipărire de bani şi de rate de dobândă zero, schimbările de pe pieţe vor fi remarcabile.

    Steve Donze, stra­teg la Pictet Asset Mana­ge­ment, estimează că anul viitor vor fi eli­minate 100 miliarde de dolari din lichiditatea globală.

    Băncile centrale vor trece de la a genera 500 de miliarde de dolari pe an „la zero până la sfârşitul anului 2018, apoi anul viitor va fi negativ … un punct de cotitură clar“, a explicat el. „Asta face ca 2019 să fie un an periculos pentru activele financiare.“

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cornel Coca Constantinescu (ASF): Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei

    “Industria asigurărilor are un rol social şi economic important  şi contribuie semnificativ la dezvoltarea economică prin compensarea pierderilor accidentale rezultate din activitatea companiilor şi prin punerea la dispoziţie a resurselor necesare reluării activităţii. În acelaşi timp, însăşi activitatea de asigurare promovează managementul responsabil şi recompensează utilizarea mijloacelor adecvate de administrare a riscului aferent activităţii. 

    Asigurările stimulează piaţa creditului, inclusiv cel imobiliar, impulsionează comerţul şi tranzacţiile prin acoperirerea riscului derivat din pierderi neprevăzute, dar posibile. 

    Societăţile de asigurare au rolul de catalizator al resurselor financiare atrase prin intermediul produselor de asigurări de viaţă şi efectuează distribuţia acestora în economie prin investiţiile realizate.

    Contribuţia societăţilor de asigurare la succesul ofertelor publice din ultimii ani nu a fost de neglijat.

    Societăţile de asigurare îndeplinesc şi rolul de investitor instituţional pe termen lung, prin investirea fondurilor în diferite societăţi, de regulă cele tranzacţionate pe piaţa de capital care îndeplinesc cerinţele de guvernanţă corporativă şi transparentă faţă de investitori, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei de capital.

    Rolul pieţelor financiare în economie si al activităţii de intermediere este vital. Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei.

    Structura investiţională agregată a societăţilor de asigurare din România, reflectă faptul că 85% din plasamentele financiare ale asiguratorilor sunt orientate către instrumente financiare lichide, de tipul obligaţiunilor.’’

     

     

     

  • O mare bancă europeană prognozează că bitcoin va ajunge la 60.000 de dolari înainte de a se prăbuşi până la 1000 de dolari

    Saxo Bank, bancă globală de investiţii, specializată în tranzacţionări online şi investiţii pe pieţele financiare internaţionale, a lansat cele zece predicţii scandaloase pentru anul viitor, evenimente cu probabilitate de producere destul de redusă, dar cu un impact mai mult decât semnificativ pe pieţele globale în cazul în care se vor adeveri.

    1. Bitcoin se va prăbuşi la 1000 de dolari

    Anul trecut, banca a prevăzut faptul că valoarea bitcoin-ului se va tripla “cu uşurinţă ajungând la o valoare de peste 2100 de dolari”. Nu numai că bitcoin-ul a ajuns la 2100 de dolari, ci chiar a depăşit pragul de 16.000 de dolari.

    Banca prevede că valoarea monedei va ajunge până la 60.000 de dolari apoi mai multe guverne vor lansa un atac coordonat asupra tuturor criptomonezilor. Simultan, guvernele îşi vor lansa propriile monezi virtuale, astfel valoarea bitcoin va ajunge la 1000 de dolari.

    2. Rezerva Federală Americană pierde controlul

    Saxo prevede faptul că economia americană va suferi în 2018, iar piaţa obligaţiunilor se va prăbuşi. Dobânzile vor creşte puternic. Trezoreria preia puterea in caz de urgenta si forteaza banca centrala sa plafoneze randamentele guvernamentale SUA la 2,5% pentru titlurile pe termen lung pentru a impiedica o prabusire a pietei de obligatiuni.

    3. China lansează “petro-renminbi”

    Preţul petrolului tot timpul a fost în dolari americani, fie că este vorba de preţul unui baril de petrol din Brazilia sau Arabia Saudită. Oricine cumpără şi vinde petrol o face în dolari, iar asta înseamnă extrodinar de mult pentru SUA.

    Banca prezice că în 2018 China îşi va lansa “petro-renminbi” (nu are aceeaşi sonoritate ca petro-dolarul), iar asta înseamnă că guvernul chinez va cumpăra petrol cu propria monedă.

    4. Banca Japoniei, fortata sa abandoneze controlul curbei de randament

    Pe masură ce inflaţia creşte şi randamentele vor creste, rezultatul va fi o prăbuşire uriaşă a yenului.

    5. Creşteri ale volatilităţii după prabuşirea rapidă a burselor

    Minimele istorice ale indicilor VIX (indicele de volatilitate) şi MOVE sunt însoţite de maxime record în acţiuni şi în sectorul imobiliar, iar rezultatul este un butoi cu pulbere gata să explodeze pe masură ce S&P 500 pierde 25% din valoare.

    6. Americanii trec pe stânga

    Generaţia Millenials devine majoritară în SUA şi asta va avea impact asupra politicii în 2018: repulsia tinerilor faţă de Donald Trump va împinge alegerile în favoarea democraţilor cu lideri de stânga precum Sanders.

    7. Imperiul austro-ungar ameninţă să preia UE

    Diferenţa dintre vechii membrii ai UE şi noile ţări membre se va mări şi va ajunge la o prăpastie de netrecut în 2018 astfel centrul politic actual franco-german se va muta către europa centrală şi de est. Blocajul instituţional al UE va îngrijora pieţele financiare.

    8. Primavara sud-africană duce la înflorirea Africii de Sud

    Demiterea forţată a preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, la finalul lui 2017, declanşează un val de schimbari politice în ţările africane.

    Jacob Zuma din Africa de Sud este înlăturat de la putere, iar Joseph Kabila din Congo se confrunta cu proteste fără precedent ce-l împing să părăsească ţara. Însă Africa de Sud este principalul câştigator, pe masură ce ZAR (rand sud-african) devine favorita pieţelor emergente şi revine la 30% faţă de valutele G3.

    9. Tencent depăşeşte Apple

    La finalul lui 2017, Tencent a trecut în top 5 în termeni de capital al pietei, atingând o valoare de aproape 500 miliarde de dolari. În 2018, Tencent lasă giganţii în urmă, actiunile sale cresc cu 100%, furând astfel coroana capitalului de piaţă la nivel mondial de la Apple la mult peste 1 trilion dolari.

    10. Tot mai multe femei ajung în poziţii de conducere

    În 2017, doar 6,4% dintre persoanele care detin functia de CEO din lista Fortune 500 sunt femei. Asta se va schimba în anul următori, banca previzionând că o femeie va ocupa funcţia de conducere în peste 60 de companii din Fortune 500 până la finalul anului 2018.

  • Internetul ”se va închide” pentru 24 de ore în 2017

     

    În decembrie – o serie de experţi în diferite industrii se întrec în profeţii, însă una dintre acestea a atras atenţia presei internaţionale: tot internetul va fi închis timp de 24 de ore. 

    Previziunea a fost făcută de un specialist al companie americane de soluţii de securitate LogRhytm – potrivit lui James Carder, şeful de securitate şi vicepreşedintele acestei companii, va exista o problemă care nu va ţine doar de aspectele tehnice şi care îi va împiedica pe oameni să îşi încarce selfie-urile pe Instagram, de pildă.

    ”În 2017, vom avea o lovitură mare la un moment dat, undeva. Dacă internetul se va prăbuşi, pieţele financiare vor cădea”, spune el.

    Expertul de securitate a declarat jurnaliştilor de la Business Insider că au existat o serie de semne în acest sens pe parcursul anului 2016. ”Am văzut atacuri de securitate care au oprit funcţionalitatea Twitter şi Spotify pentru câteva ore. Acestea erau doar teste”, a spus el.

    Carter a prezis şi că problema ştirilor false se va înrăutăţi, iar hackerii vor ţinti instituţii media importante precum CNN şi Fox News.”Cred că hackerii se vor concentra pe două-trei instituţii media importante în vederea promovării libertăţii de exprimare.”

    Specialistul australian Simon Howe a prezis că atacurile tip ransomware pe dispozitivele mobile vor prevala în anul care urmează, în scopul furtului de bani de la utilizatorii acestora. 

    ”Spre exemplu, atacatorii vor ameninţa trimiterea sau ştergerea fotografiilor utilizatorilor, în cazul în care răscumpărarea solicitată nu va fi plătită. Gândiţi-vă – cam cât aţi plăti ca să vă recuperaţi fotografiile?”

     

    http://www.businessinsider.com/the-internet-will-shut-down-for-24-hours-next-year-2016-12

  • Retragerile masive afectează strategia de risc a fondului suveran al Norvegiei

    Cel mai mare fond suveran din lume, de 890 de miliarde de dolari, este pus în faţa unui pericol de către guvernul Norvegiei, care face retrageri tot mai mari, scrie Bloomberg.

    Managerii fondului susţin că ieşirile de cash pun presiune pe capacitatea fondului să genereze profituri mai mari şi să lucreze cu titluri cu randament negativ.

    Ieşirile nete sunt “relevante pentru ceea ce credem despre capacitatea fondului de a-şi asuma riscuri”, a spus Egil Matsen, guvernatorul băncii centrale a Norvegiei, care este responsabil cu supravegherea fondului.

    “Dacă ai un declin în piaţa de capital, iar acele retrageri au finanţat guvernul. Vreţi ca variaţiile din pieţele financiare internaţionale să aibă un impact direct asupra politicii fiscale?”, a spus guvernatorul.

    Fondul, menit să păstreze averea Norvegiei din petrol, a acţionat de multă vreme ca un paravan pentru pieţele financiare globale, pentru că putea să măsoare riscul în termeni de decenii. În primele şase luni ale anului, retragerile au fost de 5,4 miliarde de dolari.

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dobanzile negative vor fi un dezastru pentru economie – avertismentul a doi fosti mari bancheri centrali

    Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.
     
    Cea mai mare problema este incertitudinea
     
    In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si “vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.
     
    Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.
     
    Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic
     
    Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.
     
    In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.
     
    Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.