BusinessMagazin

Tag: piete financiare

  • Mesaj de la Washington: Nu daţi vina pe SUA

    Janet Yellen a explicat că Fed va continua să reducă treptat ritmul tiparniţei de bani pe măsură ce economia se ameliorează (de la cumpărări de obligaţiuni de 85 mld. dolari în septembrie trecut, a ajuns în februarie la 65 mld. dolari), însă a precizat că problemele cărora trebuie să le răspundă Fed sunt şomajul pe termen lung (unde peisajul arată mai rău decât cifra oficială de 6,6% a şomajului) şi inflaţia, care rămâne mult sub ţinta Fed de 2% pe an.

    În ianuarie, cca 3,6 milioane de americani erau fără lucru de mai bine de şase luni, ceea ce înseamnă 36% din totalul şomerilor, în timp ce alţi 7 milioane lucrau cu normă redusă.

    Yellen a comentat cu suverană indiferenţă turbulenţele financiare care afectează economiile emergente în contextul reducerii stimulentelor monetare ale Fed, arătând că Fed  îşi face doar datoria trasată de Congres, de a stimula ocuparea forţei de muncă şi a asigura stabilitatea internă a preţurilor, iar “recenta volatilitate de pe pieţele financiare nu prezintă niciun risc substanţial pentru perspectiva economică a SUA”, astfel încât nu există motive ca banca centrală americană să-şi modifice politica monetară.

    Mai mult, raportul Fed difuzat cu ocazia discursului lui Yellen sugerează că vulnerabilitatea economiilor emergente faţă de turbulenţele financiare variază în funcţie de propriile lor dezechilibre economice – cu alte cuvinte, ţările afectate n-ar trebui să caute vinovaţi la Washington dacă au probleme.

    În ianuarie, bursele din economiile emergente au avut scăderi de 24% (Argentina), 8,7% (Turcia), Brazilia (8,2%), 6,6% (China), iar monedele au căzut faţă de dolar cu 23% (Argentina), 7,2% (Rusia), 6,6% (Africa de Sud), 5,9% (Chile), 5,2% (Turcia).

  • Cea mai nouă victimă colaterală a speculatorilor financiari

    Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, anticipează că inflaţia va creşte la 2% din a doua jumătate a anului fiscal 2014, care va începe în aprilie. Oficialii băncii arată însă că turbulenţele bursiere au afectat deja Japonia, apreciind yenul (monedă de refugiu pentru speculatori) şi lovind în preţurile acţiunilor.

    Guvernul şi banca centrală au iniţiat în primăvara anului trecut la un program agresiv de stimulare monetară a economiei, care ar urma să dubleze masa monetară până în 2015.

    Mişcările speculative care afectează bursele şi pieţele valutare sunt rezultatul deciziei Rezervei Federale de a reduce treptat programul de stimulare monetară neconvenţională, în funcţie de continuarea redresării economice a SUA. La finele lunii ianuarie, Fed a redus cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Consecinţa este actuala tendinţă generală de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente şi migrarea lor către activele considerate sigure în perioadele cu risc ridicat (yenul, aurul, titlurile de stat americane şi germane).

  • Pe ce pieţe emergente mai merită să investeşti

    Unii bancheri continuă să mizeze însă contra curentului: cei de la Saxo reamintesc că în august 2013, când izbucnise teama că Rezerva Federală opreşte tiparniţa şi pieşele de acţiuni căzuseră, ei au mizat în continuare pe relansarea acţiunilor din economiile emergente, ceea ce s-a şi întâmplat.

    Din punctul lor de vedere, economiile recomandabile sunt Turcia şi Indonezia (care traversează corecţii bursiere şi valutare, dar de scurtă durată), precum şi Mexic şi Filipine (economii în relansare, cu perspective solide).

  • Şi aşa au cântat la liră (turcească)

    Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

    După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

    Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un “plan B sau C” pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

    Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.

  • Puteţi să pariaţi din nou pe Irlanda

    Motivaţiile deciziei sunt legate de ieşirea anticipată a ţării din programul de salvare cu UE şi FMI în condiţiile recâştigării accesului direct pe pieţele financiare, precum şi de “potenţialul de creştere al economiei irlandeze, care împreună cu consolidarea fiscală este aşteptat să ducă la o reducere a ponderii în PIB a datoriei publice”.

    Conform ultimelor statistici de la Dublin, economia a crescut în T3 2013 cu 1,5% faţă de trimestrul anterior. Moody’s anticipează că în 2014, PIB va creşte cu 2,8%, iar bugetul va încheia anul cu excedent, în urma aplicării tuturor măsurilor de austeritate convenite prin programul cu UE şi FMI.

  • Două veşti bune de la Washington

    Băncile vor avea timp până în iulie 2015 să se conformeze regulii, însă autorităţile vor ca procesul să de desfăşoare mai rapid, pentru a evita noi cazuri de felul celui al fraudei de 6 mld. provocate în 2012 băncii JP Morgan de traderul poreclit “balena de la Londra”. Cele cinci autorităţi de reglementare implicate în conceperea şi adoptarea legii sunt Rezerva Federală, agenţia federală de garantare a depozitelor bancare şi agenţiile de reglementare a pieţei de capital şi a pieţei bancare.

    Aprobarea de către aceste instituţii a regulii Volcker, eveniment istoric pentru piaţa financiară a SUA, vine după mai mult de un an de când Congresul le-a cerut să o adopte pentru a limita, în sfârşit, riscurile transferate de Wall Street asupra economiei americane inclusiv după criza din 2008.

    În acelaşi timp, republicanii moderaţi au reuşit să impună, în ciuda colegilor conservatori, un acord modest cu democraţii în privinţa bugetului, care ar urma să permită continuarea operaţiunilor federale până în septembrie 2015. Liderul Camerei, republicanul John Boehner, a acuzat ONG-urile conservatoare că vor să folosească Partidul Republican şi poporul american pentru interesele lor, ignorând necesitatea unui acord asupra bugetului.

    Acordul fixează plafoane de cheltuieli pentru anii fiscali 2014 şi 2015, impunând niveluri uşor peste cele stabilite prin mecanismele de tăiere automată aflate în vigoare în prezent şi care au dus în toamnă la blocarea guvernului federal din lipsă de bani. Finanţarea pentru sumele suplimentare ar urma să provină dintr-o combinaţie de reforme, reduceri ale altor cheltuieli şi noi venituri de natură nefiscală.

  • Cum construiesc comunismul capitaliştii din Beijing

    Indicele Shanghai Composite Index (SHCOMP) a ajuns miercuri la 2.206,61 puncte, cel mai mare nivel din octombrie încoace, iar indicele Hang Seng China Enterprises Index (HSCEI) a ajuns la 11.437,44 puncte, câştigând în doar câteva zile 11%, cea mai mare creştere de acest fel din octombrie 2011 încoace.

    Guvernatorul Zhou Xiaochuan a anunţat că accelerarea convertibilităţii yuanului este printre priorităţile decise la recenta plenară a Partidului Comunist, care intenţionează să realizeze acest obiectiv până în 2020, alături de alte reforme cu bătaie lungă, precum relaxarea restricţiilor în domeniul rezidenţei şi măsuri de modernizare a agriculturii. Pieţele au salutat ideea, considerând că dereglementarea pieţei valutare va atrage investiţii la bursă şi va stimula lichiditatea.

    Nu e singura veste bună de la Beijing – economia chineză a crescut cu 7,8% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce ar trebui să permită atingerea ţintei de 7,5% fixate de partid pentru 2013.

  • Cuvântul tabu în Europa: deflaţie

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a justificat reducerea dobânzii prin inflaţia mult prea scăzută în zona euro (0,7% în octombrie – minimul ultimilor patru ani, faţă de 1,1% în septembrie şi o ţintă de 2% fixată de BCE), care reprezintă un corolar al activităţii economice modeste (creştere economică de 0,3% în T2) şi al creditării slabe.

    Italia şi Franţa au cerut în repetate rânduri BCE să combată aprecierea excesivă a euro, cu efect clar negativ asupra economiilor zonei, mai ales în contextul în care dolarul continuă să fie susţinut de faptul că Rezerva Federală a SUA amână de la o lună la alta încetarea programului de susţinere a economiei cu bani de la tiparniţă.

    Mario Draghi vrea să evite însă capcana în care a căzut Rezerva Federală, respectiv şantajul pieţelor financiare, care duc pieţele de acţiuni în jos de fiecare dată când raportările federale arată că un indicator economic s-a îmbunătăţit şi, deci, programul de stimulare monetară din partea băncii centrale nu-şi mai are rostul. Mai exact, Draghi a sugerat că BCE are încă destule arme în tolbă şi că este suficient ce face acum (e vorba de reducerea dobânzii şi de prelungirea până la jumătatea lui 2015 programul de credite ieftine pentru bănci) spre a combate pericolul unei perioade prelungite de “inflaţie scăzută”, de fapt de deflaţie în Europa.

    Au apărut însă voci, mai ales de partea cealaltă a Oceanului, care susţin că există riscul ca abordarea prudentă a lui Draghi să nu fie suficientă (ţinând cont de distanţa mare de la o inflaţie de 0,7% până la ţinta de 2%) şi că e posibil ca în cele din urmă şi BCE să fie silită să recurgă la un program de relaxare monetară perpetuat sine die, după modelul Fed.

  • Cine câştigă dacă economia americană o duce prost

    Toţi factorii acţionează în direcţia acestei amânări: datele privind încrederea consumatorilor din SUA (indicele de profil al Bloomberg a scăzut la minimul ultimelor opt luni), performanţa slabă a pieţei americane a muncii (numai 148.000 de locuri de muncă nou-create în septembrie), blocajul fiscal prelungit din luna octombrie ca efect al conflictelor politice şi limitarea cheltuielilor federale. La aceasta se adaugă perspectiva ca disputele pe marginea bugetului şi a datoriei publice să nu poată fi rezolvate nici în primele luni ale anului viitor.

    Comitetul pentru politică monetară al Rezervei Federale se va reuni din nou la 29 şi 30 octombrie, însă majoritatea comentatorilor cred că şeful Fed, Ben Bernanke, aflat spre final de mandat, va lăsa decizia privind reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni (al cărui plafon valoric este acum de 85 mld. dolari pe lună) pe seama succesoarei sale, Janet Yellen. Este posibil însă ca Bernanke să furnizeze miercuri indicii privind un nou posibil calendar de acţiune pentru Fed în următoarele luni.

    Sursa: CNN Money

  • Armistiţiul de la Washington

    Prin urmare, angajaţii federali s-au putut reîntoarce la lucru, iar ameninţările agenţiilor de rating cu o depunctare a SUA care ar fi reaprins criza financiară nu s-au concretizat. Blocajul fiscal de aproape trei săptămâni şi incapacitatea partidelor de a se înţelege au afectat însă deja situaţia economiei în ultimul trimestru, din cauza reducerii cheltuielilor federale şi din cauza scăderii încrederii la nivelul consumatorilor şi al mediului de afaceri, apreciază analiştii băncii britanice Lloyds într-un raport asupra “armistiţiului” fiscal american.

    Încrederea consumatorilor americani a scăzut în octombrie la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, potrivit indicelui Bloomberg Consumer Comfort, iar preşedintele Barack Obama a citat alte sondaje care arată că jumătate dintre şefii de companii şi-au redus planurile de angajări pentru următoarele şase luni, din cauza incertitudinii bugetare.

    Pentru pieţele financiare, vestea bună este însă că acest şoc economic reduce evident probabilitatea ca Rezerva Federală să înceapă înainte de ianuarie 2014 restrângerea progresivă a programului de stimulare monetară, restrângere pe care Fed a condiţionat-o de o reducere durabilă a şomajului. Comitetul republicano-democrat desemnat să vină cu soluţii privind noul buget ar trebui să-şi prezinte raportul până la jumătatea lui decembrie, însă divergenţele dintre cele două partide rămân atât de mari, încât există riscul ca în ianuarie să izbucnească o nouă criză fiscală, apreciază analiştii Lloyds.