Tag: pensiune

  • Cat costă o cameră în hotelul Simonei Halep în perioada sărbătorilor

    Cum era de aşteptat, mai sunt disponibile doar foarte puţine camere în perioada sărbătorilor la hotelul lui Halep

    In acest moment fiind disponibile doar datele 29-30 decembrie, 29-31 decembrie şi 2-3 ianuarie sau 2-4 ianuarie.

    O cameră dublă cu balcon si cu 1 pat dublu costă 650 de lei pe noapte, iar micul dejun este inclus. O suită junior de 65 mp te costă 1344 de lei o noapte. De asemenea, o cameră single economie cu un pat de o persoană îţi scoate din buzunar 463 de lei. Şi aici micul dejun este inclus.

    Hotelul este o pensiune care combină confortul modern cu ambianţa medievală şi are blazoane, halebarde, armuri, scuturi, săbii şi picturi originale. Camerele au podea cu mochetă, TV prin cablu cu 300 de canale, precum şi facilităţi pentru prepararea de ceai/cafea.

    Simona Halep este proprietara fostei pensiuni Heraldic Club din Poiana Braşov, redenumită Drachenhaus, dar şi a hotelului cu acelaşi nume din municipiul Braşov, de pe strada Nicolae Bălcescu, în plin centru istoric al oraşului. Halep a plătit pentru cele două imobile două milioane de euro.

    DRACHENHAUS HOTEL e cotat la 8.9 din 10 pe booking.com

  • Simona Halep n-a găsit loc de cazare în propriul hotel din Poiana Braşov

    Interesant este că hotelul-pensiune din Poiana Braşov a fost fully-booked în weekend, aşa că Simona şi familia ei s-au cazat la hotelul Alpin, informează libertatea.ro

    Simona Halep este proprietara fostei pensiuni Heraldic Club din Poiana Braşov, redenumită Drachenhaus, dar şi a hotelului cu acelaşi nume din municipiul Braşov, de pe strada Nicolae Bălcescu, în plin centru istoric al oraşului. Halep a plătit pentru cele două imobile două milioane de euro.

    Preţul pentru o noapte de cazare începe de la 40 de euro de persoană (Economic Single), şi poate ajunge la 60 de euro (”dublă” cu balcon) şi la 109 euro (junior suite, trei paturi), informează libertatea.ro

    Hotelul este o pensiune care combină confortul modern cu ambianţa medievală şi are blazoane, halebarde, armuri, scuturi, săbii şi picturi originale. Camerele au podea cu mochetă, TV prin cablu cu 300 de canale, precum şi facilităţi pentru prepararea de ceai/cafea.

    DRACHENHAUS HOTEL e cotat la 8.9 din 10 pe booking.com

  • Cat costă o cameră în hotelul Simonei Halep

    Preţul pentru o noapte de cazare începe de la 40 de euro de persoană (Econimic Single), şi poate ajunge la 60 de euro (”dublă” cu balcon) şi la 109 euro (junior suite, trei paturi), informează libertatea.ro

    Hotelul este o pensiune care combină confortul modern cu ambianţa medievală şi are blazoane, halebarde, armuri, scuturi, săbii şi picturi originale. Camerele au podea cu mochetă, TV prin cablu cu 300 de canale, precum şi facilităţi pentru prepararea de ceai/cafea.

    Simona Halep este proprietara fostei pensiuni Heraldic Club din Poiana Braşov, redenumită Drachenhaus, dar şi a hotelului cu acelaşi nume din municipiul Braşov, de pe strada Nicolae Bălcescu, în plin centru istoric al oraşului. Halep a plătit pentru cele două imobile două milioane de euro.

    DRACHENHAUS HOTEL e cotat la 8.9 din 10 pe booking.com

  • Închisoarea transformată în pensiune. Cât costă o noapte şi cum arată o cameră – GALERIE FOTO

    Clădirea a fost construită în 1910 şi folosită pe post de bibliotecă apoi transformată în închisoare.  De când a fost deschisă în 2013, Old Vermilion Jailhouse Bed and Breakfast  a găzduit sute de persoane. Pensiunea se promovează ca fiind singura închisoare din lume care poate fi închiriată, scrie Daily Mail.

    Old Vermilion  a operat ca închisoare din 1955 până în 1998. Markos Paradissis a cumpărat clădirea pe care a folosit-o iniţial ca pe o zonă de depozitare. Când afacerile au început să-i meargă prost s-a gândit să profite de acest spaţiu şi l-a transformat într-o pensiune. Acesta a transformat cea mai mare sală într-un dormitor matrimonial, prevăzut cu un pat, tv şi frigider, iar restul celulelor în camere individuale.

    “Nu mi-am dat seama cât de mult de muncă este. Cupluri vin la noi pentru o noapte romantică. Am avut pe cineva chiar din Irlanda”, a spus Markos Paradissis pentru New York Daily News.

    De asemenea, Halloween-ul este o perioadă bună pentru afaceri, dar Markos Paradissis se jură că îbnchisoarea nu este bântuită.

  • De ce au ales doi englezi să vândă tot ce aveau şi să se mute în România

    Britanicii nu-şi puseseră în minte să poposească prea mult în România, ci au descoperit-o călătorind prin Balcani timp de şapte luni într-o dubă americană. Nu erau mulţumiţi de viaţa pe care o duceau în Anglia, aşa că au hotărât să călătorească şi să descopere lumea. „Am vrut să ne schimbăm viaţa. Ne-am scos copiii de la şcoală (de 11, 7 şi 6 ani), am cumpărat o dubă americană şi am decis să călătorim şi să cumpărăm proprietăţi în ţări străine”, spune Penelope Ridgley.

    Ridgley vorbeşte repede şi din când în când mai strecoară un cuvânt românesc („bine”) sau o expresie („îmi pare rău”) în discursul ei, iar la intervale de timp îmi menţionează numele de parcă ar vrea să se asigure că o ascult.

    Călătoria lui Penelope şi Duncan Ridgley şi a copiilor lor a început în Sri Lanka, unde au cumpărat o casă pe plajă, apoi au mers în Egipt, unde au achiziţionat şi acolo teren, pe care au construit o casă, dar şi mai multe grădini cu măslini şi smochini. În toamna anului 2004 au cumpărat prima bucată de pământ în România, în satul Peştera, judeţul Braşov. Tot atunci au investit şi într-o proprietate pe o insulă din Croaţia.

    A doua zi de Crăciun, în 2004, un cutremur de 9,1 de grade pe scara Richter a avut loc în Oceanul Indian; s-a produs un tsunami în urma căruia peste 200.000 de oameni au murit, dintre care peste 35.000 în Sri Lanka. Britanicii se aflau în casa lor de pe plajă în ziua aceea, dar au scăpat cu viaţă. „Am plecat din Sri Lanka fără bani, fără acte, doar cu hainele de pe noi şi nu ştiam ce să facem. Am decis să ne întoarcem în Egipt pentru a ne reveni şi am trăit acolo pentru şase luni.” Apoi au mers în Croaţia şi au dat drumul afacerii, după care, în 2007, au vrut să pună pe picioare afacerea din România, dar au înţeles că locuinţa lor din Peştera nu era chiar pe gustul lor: „Locul era foarte retras şi nu am găsit o comunitate primitoare. Oamenii de aici ne-au îndreptat către Maramureş şi am venit la Breb în 2007 să ne uităm. Abia în 2009 am cumpărat pământ în Breb”, explică Ridgley.

    Au renovat casa şi au pornit pensiunea. „Prima casă am deschis-o în 2011, apoi în 2012 o altă casă cu o capacitate de cazare de şase persoane. Am cumpărat alte case pentru a le recondiţiona”, spune Penelope Ridgley, care mărturiseşte că lucrează cu o echipă de muncitori care sunt capabili să „demonteze” o casă în două zile şi jumătate şi să o „monteze” înapoi tot în două zile. „Muncim la case cu săteni; poate nu e cea mai bună operă, dar vrem să dăm ceva înapoi, majoritatea oamenilor nu au slujbe şi trăiesc de pe urma roadelor pământului”, spune Ridgley.

    În 2014, au încheiat şi achiziţia unui lot de pământ alăturat pe care se află două case, un şopron şi o altă clădire mai mică. De atunci, The Village Hotel are patru case disponibile pentru închiriere cu o capacitate de 20 de persoane. „Am intenţionat să avem o singură casă pentru închiriere, ca în celelalte locuri, dar pentru că ne-am îndrăgostit tot mai tare de oamenii de aici, de locul acesta şi de afacere am decis să vindem proprietatea din Croaţia, pe cea din Sri Lanka şi ce mai deţineam în Anglia. Bani cu care am reuşit să ne extindem businessul aici”, povesteşte Ridgley.

    Britanicii aveau trei proprietăţi în Anglia; iniţial le-au închiriat, ca apoi două dintre ele să le vândă pentru 150.000 de euro, potrivit lui Penelope Ridgley, bani necesari pentru a putea călători şi pentru a avea capital de achiziţie de terenuri în Sri Lanka şi Egipt. Conform estimărilor ei, pentru a pune pe picioare The Village Hotel cei doi soţi au cheltuit între 350.000 şi 400.000 de euro din 2007 până acum. „Economisim mulţi bani datorită faptului că noi lucrăm la case şi nu angajăm pe cineva care să facă asta pentru noi. Este o familie din Germania într-un sat din apropiere care ne-a spus că au cheltuit mai mult de 100.000 de euro pe fiecare casă şi au trei. Noi am dat în jur de 30.000 pe casă”, explică Penelope Ridgley strategia pe care a ales-o împreună cu soţul său.

    Când vine vorba de venituri, britanica spune că familia câştigă bine şi că au mai multe surse de venit, iar că The Village Hotel le-a adus anul trecut venituri de 80.000 de euro; se aşteaptă ca anul acesta suma să crească, mai ales având în vedere că au scumpit tarifele cu 10% faţă de 2016, în condiţiile în care „iulie, august şi septembrie sunt deja aproape pline. Am rezervări chiar şi pentru vara lui 2018. O să fie un an plin”. O altă sursă de venit a britanicilor o reprezintă o pensiune în Egipt, capabilă să cazeze 10 persoane, dar şi grădinile de măslini şi smochini care le aduc un venit constant.

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     
  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     
  • Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: “E ca o pensiune de 3 margarete”

    Agenţia MEDIAFAX v-a prezentat în ultimele luni, în cadrul campaniei #DIZGRAŢIAŢII, o radiografie a situaţiei din penitenciare. Problemele văzute de CEDO în rapoarte sunt şi mai grave la faţa locului.

    În aceste condiţii, este imposibil ca spaţiul pe care fiecare deţinut trebuie să îl aibă, de patru metri pătraţi, să fie respectat.

    “Cam distruge tot puşcăria… Da, reeducaţi suntem, ne învaţă, că avem şi psihologi şi sociologi şi asistenţi familiali, dar ne omoară când ajungem la instanţe. Comisia la penitenciar ne pune «liberi» şi când ajungi la instanţă se uită la tine, mai vede cicatrici, ba că eşti blond, ba că eşti brunet sau şaten şi îţi dă amânare trei luni, şase luni, 10 luni, mult… Amânările ne omoară, ne omoară psihic, te îmbolnăveşti!”, spune resemnat Jean Stanciu, condamnat la peste 5 ani de închisoare pentru furt, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: “E ca o pensiune de 3 margarete

    Agenţia MEDIAFAX v-a prezentat în ultimele luni, în cadrul campaniei #DIZGRAŢIAŢII, o radiografie a situaţiei din penitenciare. Problemele văzute de CEDO în rapoarte sunt şi mai grave la faţa locului.

    În aceste condiţii, este imposibil ca spaţiul pe care fiecare deţinut trebuie să îl aibă, de patru metri pătraţi, să fie respectat.

    “Cam distruge tot puşcăria… Da, reeducaţi suntem, ne învaţă, că avem şi psihologi şi sociologi şi asistenţi familiali, dar ne omoară când ajungem la instanţe. Comisia la penitenciar ne pune «liberi» şi când ajungi la instanţă se uită la tine, mai vede cicatrici, ba că eşti blond, ba că eşti brunet sau şaten şi îţi dă amânare trei luni, şase luni, 10 luni, mult… Amânările ne omoară, ne omoară psihic, te îmbolnăveşti!”, spune resemnat Jean Stanciu, condamnat la peste 5 ani de închisoare pentru furt, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au ales doi britanici să vândă tot ce aveau şi să se mute în România. Vezi cu ce se ocupă aici

    Britanicii nu-şi puseseră în minte să poposească prea mult în România, ci au descoperit-o călătorind prin Balcani timp de şapte luni într-o dubă americană. Nu erau mulţumiţi de viaţa pe care o duceau în Anglia, aşa că au hotărât să călătorească şi să descopere lumea. „Am vrut să ne schimbăm viaţa. Ne-am scos copiii de la şcoală (de 11, 7 şi 6 ani), am cumpărat o dubă americană şi am decis să călătorim şi să cumpărăm proprietăţi în ţări străine”, spune Penelope Ridgley.

    Ridgley vorbeşte repede şi din când în când mai strecoară un cuvânt românesc („bine”) sau o expresie („îmi pare rău”) în discursul ei, iar la intervale de timp îmi menţionează numele de parcă ar vrea să se asigure că o ascult.

    Călătoria lui Penelope şi Duncan Ridgley şi a copiilor lor a început în Sri Lanka, unde au cumpărat o casă pe plajă, apoi au mers în Egipt, unde au achiziţionat şi acolo teren, pe care au construit o casă, dar şi mai multe grădini cu măslini şi smochini. În toamna anului 2004 au cumpărat prima bucată de pământ în România, în satul Peştera, judeţul Braşov. Tot atunci au investit şi într-o proprietate pe o insulă din Croaţia.

    A doua zi de Crăciun, în 2004, un cutremur de 9,1 de grade pe scara Richter a avut loc în Oceanul Indian; s-a produs un tsunami în urma căruia peste 200.000 de oameni au murit, dintre care peste 35.000 în Sri Lanka. Britanicii se aflau în casa lor de pe plajă în ziua aceea, dar au scăpat cu viaţă. „Am plecat din Sri Lanka fără bani, fără acte, doar cu hainele de pe noi şi nu ştiam ce să facem. Am decis să ne întoarcem în Egipt pentru a ne reveni şi am trăit acolo pentru şase luni.” Apoi au mers în Croaţia şi au dat drumul afacerii, după care, în 2007, au vrut să pună pe picioare afacerea din România, dar au înţeles că locuinţa lor din Peştera nu era chiar pe gustul lor: „Locul era foarte retras şi nu am găsit o comunitate primitoare. Oamenii de aici ne-au îndreptat către Maramureş şi am venit la Breb în 2007 să ne uităm. Abia în 2009 am cumpărat pământ în Breb”, explică Ridgley.

    Au renovat casa şi au pornit pensiunea. „Prima casă am deschis-o în 2011, apoi în 2012 o altă casă cu o capacitate de cazare de şase persoane. Am cumpărat alte case pentru a le recondiţiona”, spune Penelope Ridgley, care mărturiseşte că lucrează cu o echipă de muncitori care sunt capabili să „demonteze” o casă în două zile şi jumătate şi să o „monteze” înapoi tot în două zile. „Muncim la case cu săteni; poate nu e cea mai bună operă, dar vrem să dăm ceva înapoi, majoritatea oamenilor nu au slujbe şi trăiesc de pe urma roadelor pământului”, spune Ridgley.

    În 2014, au încheiat şi achiziţia unui lot de pământ alăturat pe care se află două case, un şopron şi o altă clădire mai mică. De atunci, The Village Hotel are patru case disponibile pentru închiriere cu o capacitate de 20 de persoane. „Am intenţionat să avem o singură casă pentru închiriere, ca în celelalte locuri, dar pentru că ne-am îndrăgostit tot mai tare de oamenii de aici, de locul acesta şi de afacere am decis să vindem proprietatea din Croaţia, pe cea din Sri Lanka şi ce mai deţineam în Anglia. Bani cu care am reuşit să ne extindem businessul aici”, povesteşte Ridgley.

    Britanicii aveau trei proprietăţi în Anglia; iniţial le-au închiriat, ca apoi două dintre ele să le vândă pentru 150.000 de euro, potrivit lui Penelope Ridgley, bani necesari pentru a putea călători şi pentru a avea capital de achiziţie de terenuri în Sri Lanka şi Egipt. Conform estimărilor ei, pentru a pune pe picioare The Village Hotel cei doi soţi au cheltuit între 350.000 şi 400.000 de euro din 2007 până acum. „Economisim mulţi bani datorită faptului că noi lucrăm la case şi nu angajăm pe cineva care să facă asta pentru noi. Este o familie din Germania într-un sat din apropiere care ne-a spus că au cheltuit mai mult de 100.000 de euro pe fiecare casă şi au trei. Noi am dat în jur de 30.000 pe casă”, explică Penelope Ridgley strategia pe care a ales-o împreună cu soţul său.

    Când vine vorba de venituri, britanica spune că familia câştigă bine şi că au mai multe surse de venit, iar că The Village Hotel le-a adus anul trecut venituri de 80.000 de euro; se aşteaptă ca anul acesta suma să crească, mai ales având în vedere că au scumpit tarifele cu 10% faţă de 2016, în condiţiile în care „iulie, august şi septembrie sunt deja aproape pline. Am rezervări chiar şi pentru vara lui 2018. O să fie un an plin”. O altă sursă de venit a britanicilor o reprezintă o pensiune în Egipt, capabilă să cazeze 10 persoane, dar şi grădinile de măslini şi smochini care le aduc un venit constant.