BusinessMagazin

Tag: pensiune

  • Statul român este principalul finanţator al miilor de pensiuni pe care nu le poate controla

    Statul român a cheltuit în numai un an şi jumătate 3,3 miliarde de lei pe voucherele de vacanţă, acel sistem prin care angajaţii din sistemul bugetar primesc tichete valorice ca să-şi petreacă o vacanţă în România, un sistem menit să încurajeze dezvoltarea turismului românesc.

    “Anul trecut, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 mi­liarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei“, au răspuns în octombrie unei solicitări a Ziarului Financiar reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

    În total 3,3 miliarde de lei care au venit de la stat şi s-au dus către agenţii de turism, hoteluri, pensiuni sau restaurante.

    Cum funcţionează sistemul?

    “Odată ce a primit voucherele de la angajator, beneficiarul alege agenţia, hotelul, pensiunea sau unitatea de cazare unde doreşte să meargă în vacanţă. Verifică, apoi, dacă unitatea aleasă este pe lista partenerilor emitentului voucherelor de vacanţă pe care le-a primit. Beneficiarul merge apoi la hotel/pensiune/agenţie etc. şi plăteşte pur şi simplu cu voucherele. Valoarea totală este de 1.450 de lei”, se arată pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. 

    Acelaşi Minister care spune acum că tragedia de la Ferma Dacilor din comuna Gura Vadului din judeţul Prahova este un nou caz de tip Crevedia pentru că nu există o instituţie care să verifice centralizat dacă Ferma Dacilor are toate avizele de funcţionare.

    Ferma Dacilor, prin intermediul companiei Ferma Dacilor Production SRL, figurează pe site-ul Ministerului Turismului ca structura turistică autorizată pentru a oferi cazare şi este clasificată cu o stea din 2018.

    Autorizarea de la Ministerul Turismului nu înseamnă însă că firma are şi toate autorizaţiile de funcţionare, nici măcar pe cea de construire, din informaţiile publicate până acum.

    Cum ştiu atunci Ministerul Turismului, Ministerul Finanţelor sau alte instituţii ale statului unde au ajuns cele 3,3 miliarde de lei cheltuite pentru a sprijini dezvoltarea turismului intern? Câte dintre locaţiile în care angajaţii de la stat au ajuns cu astfel de tichete au toate avizele de funcţionare necesare?

    Ce tip de turism a sprijinit statul român cu miliarde de lei?

    În România sunt 9.100 de structuri de primire turistică, de la hoteluri, la moteluri, pensiuni şi până la campinguri, iar cele mai numeroase, peste 5.000, sunt pensiunile turistice şi agroturistice. Cel mai dinamic segment este cel al pensiunilor din zonele rurale, care în ultimii cinci ani au adăugat aproape 1.000 de unităţi noi, potrivit INS.

    Voucherele de vacanţă au avut o contribuţie la acest nou recensământ, dar dincolo de a cheltui nişte bani, miliarde de lei în cazul de faţă,  cine verifică şi modul în care se întâmplă acest lucru? Cresc impozitele şi taxele locale ca urmare a triplării numărului de locuri de cazare dintr-o staţiune? Îndeplinesc toate aceste  case, cabane toate normele pentru a fi autorizate ca structuri de cazare sigure? Se dezvoltă comunitatea locală de pe urma creşterii turismului din zonă sau prosperă nişte proprietari care s-au mişcat repede şi atât?

    De la staţiunile de pe litoral pline ochi în sezonul estival până la cele din zona montană datele reale privind turismul din România sunt un mister: pensiuni care funcţionează la negru gard în gard cu altele care plătesc taxe, unităţi de cazare sau de servire a mesei  fără avize privind siguranţa consumatorului sunt realitatea turismului românesc de zeci de ani.

    Îşi pune cineva întrebarea: am cheltuit atâtea miliarde de lei, care este rezultatul?

  • Cum mă asigur că merg într-un loc sigur, dacă Ministrul Turismului spune clar că nu poate verifica dacă o pensiune are toate autorizaţiile?

    ♦ Protecţia Consumatorului: Uitaţi-vă pe pereţi când ajungeţi la cazare!

     

    Asigurarea că alegi un loc de cazare sigur şi în conformitate cu normele legale în cazul unei călătorii devine din ce în ce mai importantă, în contextul în care în 2023 s-au produs mai multe accidente care s-au soldat cu morţi, cel mai recent fiind incendiul din 26 decembrie de la Ferma Dacilor din Tohani, unde şapte oameni şi-au pierdut viaţa şi unul este încă căutat. Astfel, cu declaraţiile contradictorii ale autorităţilor şi lipsa unei centralizări a autorizaţiilor, devine crucial să ştii cum să te protejezi în calitate de turist. Însă, întrebarea este cum te asiguri că mergi într-un loc sigur?

    „Fiecare locaţie ar trebui să aibă introduse pe site recenzii, aşa cum sunt pe Booking şi airbnb. Apoi, ar trebui să aibă un registru de sesizări şi reclamaţii. Aceştia ar fi primii paşi. După care, consumatorul, când ajunge la locaţie trebuie să se asigure că este la fel ca pe site, ca în pozele după care s-a hotărât să meargă în locaţia respectivă, pentru că pot fi diferenţe. Pozele sunt cosmetizate, sunt făcute din unghiuri care le arată mai mari şi mai frumoase etc. Apoi, înainte de înainte să ne deplasăm până acolo, putem cere cât mai multe informaţii cu privire la locaţie”, a spus pentru ZF Paul Anghel, director general la Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

    Există organisme sau instituţii la care poate apela un turist pentru a obţine informaţii verificate despre legalitatea unei unităţi de cazare înainte de a ajunge la faţa locului? Radu Ştefan Oprea, ministrul Turismului, spune că nu există o instituţie care să controleze existenţa tuturor autorizaţiilor necesare desfăşurării unei activităţi.

    Totuşi, ce e de făcut? „N-aş şti să vă spun din perspectivă juridică dacă, în cazul în care ceri anterior autorizaţiile, locaţia respectivă e obligată să ţi le pună la dispoziţie, dar poate să răspundă în scris dacă are autorizaţi şi de către cine a fost autorizată. Nu ştiu dacă sunt informaţii de interes public care pot fi furnizate pe baza legii 544 (a linerului acces la informaţii de interes public – n. red.), pentru că intervine GDPR-ul, dat fiind că sunt semnături pe autorizaţii”, a menţionat reprezentantul Protecţiei Consumatorului.

    Practic, în calitate de turist, pot încerca să solicit unităţii de cazare să-mi ofere anumite informaţii sau documente care atestă conformitatea cu normele legale şi autorizaţiile necesare pentru funcţionare? Da. Mi le va oferi reprezentantul unităţii de cazare? Depinde. Dacă primesc informaţiile, pot verifica sau valida dacă informaţiile furnizate de unitatea de cazare în ceea ce priveşte autorizaţiile sunt conforme cu normele legale?

    Proprietarul unei unităţi mici de cazare, de tip pensiune, spune că a avut potenţiali clienţi care i-au cerut avize şi autorizaţii înainte pe e-mail, dar „răspunsul meu era că pot să meargă şi în altă parte dacă nu vor la mine”. „Îmi cereau documente privind furnziorii mei, cereau de toate, inclusiv documente pe care nu aveam de unde să le scot, pentru că nu se dau pentru toate afacerile”, a completat acesta.

    Te protejează aviz de la ISU de protecţie contra incendiilor în calitate de turist? „Autorizaţia asta înseamnă că ai extinctor şi o hartă pe unde să fugi în caz de incendiu. Eu nu am avizul ISU pentru că am un spaţiu mic, dar am extinctoare pentru toţi turiştii”, spune proprietarul agropensiunii.

    „Din perspectiva autorizaţiilor, în spaţiul de prestare a serviciilor, reprezentanţii acestuia au obligaţia să afişeze la loc vizibil certificatul de înregistrare fiscală de la Registrul Comerţului, certificatul constatator, autorizaţia de funcţionare emisă de Autoritatea Naţională pentru Turism pentru unităţile de cazare, autorizaţia de funcţionare pentru desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, autoizaţia emisă de Direcţia Sanitar Veterinară, certificatul de clasificare de la Ministerul Turismului etc. Dacă nu sunt afişate, consumatorul ar trebui să le ceară”, a spus  Paul Anghel.Cu alte cuvinte, consumatorul ar trebui să se uite atent pe pereţi când ajunge la cazare.

    Dar ce poate face un turist în cazul în care descoperă că locul de cazare în care s-a înregistrat nu deţine toate autorizaţiile necesare? Care sunt drepturile şi protecţiile legale ale unui turist în situaţia în care a fost înşelat în ceea ce priveşte facilităţile sau înşelat în ceea ce priveşte documentele şi autorizaţiile unei unităţi de cazare? Care sunt politica de rambursare sau garanţiile oferite în cazul în care descopăr că unitatea de cazare nu respectă normele legale? Cum protejează autorităţile consumatorul?

    „Noi nu putem să cerem autorizaţia ISU, ci autorizaţiile de funcţionare. Doar ISU verifică autorizaţia ISU. Dar, oricum nu am şti cum să verificăm dacă îndeplineşte normele de siguranţă în caz de incendiu. Putem cere autorizaţia emisă de primărie, cea emisă de Ministerul Turismului etc. Am avut cazuri în care un hotel era autorizat pentru 4 stele, de exemplu, dar el afişa că are 5 stele şi acolo puteam interveni”, a explicat directorul general al Protecţiei Consumatorului.

    La rândul său, Radu Ştefan Oprea, ministrul Turismului, a afirmat că instituţia pe care o conduce nu are abilitatea de a verifica existenţa sau nu a avizului ISU pentru pensiunile ISU pentru pensiunile sau hotelurile care primesc clasificare de la Minister.

  • ISU Prahova: Căutările la pensiunea Ferma Dacilor vor continua şi pe timpul nopţii

    Căutările la pensiunea Ferma Dacilor vor continua şi pe timpul nopţii, anunţă ISU Prahova. Cazul este preluat de un procuror criminalist. Cinci persoane, între care un copil, au fost scoase carbonizate din pensiunea Ferma Dacilor.

    Căutările vor continua şi pe timpul nopţii, anunţă ISU Prahova.

    Cazul este preluat de un procuror criminalist, iar cauza incendiului va fi stabilită în cadrul anchetei.

    Cinci persoane, între care un copil, au fost scoase carbonizate până în acest moment din pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea Tohani, judeţul Prahova.

    În momentul izbucnirii incendiului de la pensiunea Ferma Dacilor erau cazate 26 de persoane.

    Pensiunea nu are autorizaţie de securitate la incendiu, potrivit ISU Prahova.

     

  • Incendiul de la pensiunea din Tohani a fost lichidat

    Incendiul de la pensiunea din Tohani a fost lichidat, transmit pompierii prahoveni. Cinci persoane, între care un copil, au fost scoase carbonizate până în acest moment din pensiunea Ferma Dacilor, din locallitatea Tohani, judeţul Prahova. Pensiunea nu are autorizaţie de securitate la incendiu.

    Incendiul de la pensiunea din Tohani a fost lichidat, anunţă ISU Prahova.

    Pompierii precizează că se lucrează pentru înlăturarea efectelor negative şi continuă căutarea eventualelor victime.

    Cinci persoane, între care un copil, au fost scoase carbonizate până în acest moment din pensiunea Ferma Dacilor, din locallitatea Tohani, judeţul Prahova.

    În momentul izbucnirii incendiului de la pensiunea Ferma Dacilor erau cazate 26 de persoane.

    Pensiunea nu are autorizaţie de securitate la incendiu, potrivit ISU Prahova.

  • Pensiunea din Tohani nu are autorizaţie de securitate la incendiu

    Pensiunea din Tohani, judeţul Prahova, unde a izbucnit marţi un incendiu în care au murit un adult şi un copil, nu are autorizaţie de securitate la incendiu, potrivit ISU Prahova.

    Potrivit ISU Prahova, pensiunea unde a izbucnit incendiul nu are autorizaţie de securitate la incendiu.

    „Pentru obiectivul vizat a fost efectuată o verificare pe fond în anul 2019, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului şi au fost aplicate 6 avertismente. La momentul verificării nu au fost puse la dispoziţia inspectorilor documente din care să rezulte momentul punerii în funcţiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării şi obţinerii avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu”, transmit reprezentanţii ISU Prahova.

    Poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Mizil au fost sesizaţi prin apel 112, despre incendiul de la unitatea de cazare.

    „La acest moment, intervenţia este în dinamică, poliţiştii fiind prezenţi la faţa locului, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care a izbucnit incendiul, şi luării măsurilor legale, în consecinţă”, transmite Poliţia Prahova.

    Doi adulţi şi un copil au fost scoşi carbonizaţi, marţi, din pensiunea care a luat foc în localitatea Tohani, judeţul Prahova. Alte şase persoane sunt căutate. În momentul izbucnirii incendiului de la pensiunea Ferma Dacilor erau cazate 26 de persoane.

     

  • De ce a ales un cuplu să se stabilească în Bran după un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii. Vor să ducă mai departe povestea unui conac de aici

    După un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii, Mustafa Kemal şi Raluca Bali au ales să se ancoreze în România, pentru a duce mai departe povestea unui conac ajuns acum pe mâinile celei de-a cincea generaţii a familiei Baciu. Törzburg, pentru că acesta este numele proprietăţii, se află în comuna Bran din judeţul Braşov, mai uşor recunoscută după castelul pe care îl găzduieşte, asociat contelui Dracula. De altfel, Törzburg este traducerea în germană pentru „Castelul Bran”.

    „Locul ne-a ales pe noi. Suntem a cincea generaţie a familiei Baciu care locuieşte în această casă. Predecesorii noştri au realizat lucruri remarcabile, care fac ca acest loc să fie special şi unic”, povesteşte Raluca Bali. Unul dintre aceşti predecesori a fost Ioan Baciu, administrator al castelului şi primul care a conceput un ghid turistic al Castelului Bran. Fiul său, Nicolae Baciu, avocat şi scriitor, devenit cunoscut pentru lupta sa împotriva comunismului, a evadat din închisoare, a trecut Dunărea înot, a fost întemniţat în Iugoslavia, a evadat şi de acolo, apoi şi-a cucerit libertatea atât în gândire, cât şi în profesie. O statuie a lui stă astăzi mândră chiar în faţa conacului. El şi familia lui, cea în care s-a născut Raluca, au dus mai departe povestea conacului transformat astăzi în proiect turistic.

    „Ioan Baciu a cumpărat casa (actualul conac – n. red.) la începutul secolului trecut şi acolo şi-a întemeiat propria familie, activând ca administrator al Castelului Bran, la doar câţiva kilometri de casa părintească din Sohodol. Scriind primul ghid turistic al castelului, îl considerăm printre primii care au transmis generaţiilor următoare dorinţa de cunoaştere a locului şi atracţia faţă de locurile în care oamenii călătoresc şi practică ceea ce noi numim turism în ziua de azi.” După Ioan Baciu, în actualul conac Törzburg au mai locuit patru generaţii ale aceleiaşi familii, până când, în 2016, Raluca Bali şi verişoara ei au hotărât să schimbe destinaţia proprietăţii în conac turistic. „Branul este, probabil, una dintre cele mai vizitate zone din România.

    Necesitatea unor locaţii mai cochete în zonă a fost factorul decisiv în demararea acestui proiect, deoarece, din păcate, zonele de cazare de calitate în zonă sunt foarte puţine”, spune Raluca Bali. Ea şi soţul ei, Mustafa Kemal Bali, de asemenea implicat în dezvoltarea conacului, au amândoi la bază studii şi experienţă în domeniul turismului şi al ospitalităţii. Raluca a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, apoi a obţinut o diplomă în managementul ospitalităţii la Manchester Metropolitan University. Nu s-a oprit aici, ci a continuat să aprofundeze domeniul, aşa că a absolvit şi un master de profil, la Cesar Ritz University din Elveţia. „Acolo, toţi studenţii respiram gândul Ritz – «People create memories, not things» («Oamenii creează amintiri, nu lucruri» – trad.), afirmaţie rămasă ca aparţinând lui Simon Cooper, preşedinte al Ritz-Carlton Hotel Company.” Imediat după terminarea studiilor, Raluca şi Mustafa Kemal Bali au început să trăiască pe viu profesia turismului. Împreună, au cumulat peste 40 de ani de experienţă în hoteluri internaţionale de cinci stele, dintre care cele mai multe în Turcia (Sheraton Ankara, Ramada by Wyndham Mersin, Tugcan Gaziantep, Knidos Resort Marmaris sau Dedeman Cappadocia), dar şi Sheraton Dongguan China şi Royal Caribbean Cruises International.

    Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte
    cu mic-dejun inclus.

    Când periplul în jurul lumii s-a încheiat, familia Bali a ales să ducă mai departe povestea conacului Törzburg din Bran. „Eu am apreciat dintotdeauna dezvoltarea agroturistică a locului din anii ’90 încoace. Întorcându-mă periodic în ţară şi vizitându-mi familia, am văzut oportunitatea dezvoltării conacului şi am venit cu un concept diferenţiat şi puţin sau deloc practicat până atunci, şi anume cel de boutique hotel, cochet şi cu capacitate mică sau medie şi care păstrează şi subliniază istoria locului şi valorizează identitatea locului în moduri distincte.” Aşa că toată energia şi toate ideile adunate de-a lungul timpului s-au concretizat în ceea ce este astăzi un loc primitor pentru turiştii familiarizaţi sau nu cu poveştile care gravitează în jurul Branului. „În acest proiect s-a investit foarte multă muncă, pasiune şi dorinţa de a face ceva diferit în Bran.

    Proiectul a fost realizat de arhitectul Victor Ţurcanu, extrem de talentat şi implicat în ceea ce face. Investiţia nu este finalizată încă şi, probabil, nu va fi niciodată, deoarece constat că mereu se schimbă ceva, se fac investiţii pentru a ţine pasul cu trendul din ospitalitate. Până acum, peste 500.000 de euro au fost investiţi pentru renovarea clădirii”, spune Raluca Bali. Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români. Aşa se face că pe la Törzburg au trecut turişti din Noua Zeelandă, Coreea, Emiratele Arabe Unite, Canada, Statele Unite ale Americii, Peru sau Chile. Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte cu mic-dejun inclus. „Conacul are restaurant propriu, à la carte, iar atunci când vremea se încălzeşte, se poate sta şi la terasa din grădină. Atracţiile sunt extrem de multe în zonă, de la trasee de hiking în Bucegi şi Piatra Craiului, la rezervaţia de urşi de la Zărneşti, satul Peştera sau Cheile Grădiştei.” Nu mai rămâne decât dorinţa de a cunoaşte Branul şi dincolo de emblematica legendă care a adus atâtea sute de mii de turişti în zonă de-a lungul timpului.

     

    Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români.

  • Românul care a renunţat la tot ce avea în Bucureşti pentru a se muta într-un loc complet izolat, departe de nebunia şi agitaţia oraşului. El a creat şi un loc foarte bun pentru a merge în concediu – FOTO

    Era anul 2007 când Radu Arseni descoperea valea Andoliei, un loc pitoresc din zona Moeciu. Atât de mare a fost atracţia, încât nu a trecut mult până când a lăsat în urmă tot ce avea în Bucureşti, unde era bine ancorat, pentru a arunca ancora în altă parte şi pentru a deschide, 13 ani mai târziu, pensiunea agroturistică Andolia.

    „Prima dată când am călcat în această vale, atât de tare am fost captivat de frumuseţea locului încât am uitat de tot stresul cotidian, de toate grijile şi necazurile”, îşi aminteşte astăzi Radu Arseni. Entuziasmul l-a făcut atunci să cumpere un teren chiar acolo şi curând a venit dorinţa de a împărtăşi şi cu alţii farmecul zonei. Atunci s-a născut ideea dezvoltării unei cabane unde să fie bine primiţi oamenii dornici să reintre în contact cu natura.

    „Am trecut sub furcile caudine ale birocraţiei şi am făcut un PUZ (plan urbanistic zonal – n. red.). Apoi, după câţiva ani, în 2016, am accesat fonduri europene şi, alături de alte fonduri de care mai dispuneam, am pornit să construim cabana-pensiune agroturistică Andolia, în 2018.” În total, bilanţul investiţiei s-a oprit la câteva sute de mii de euro. Deşi proiectul a fost gata, tehnic vorbind, în noiembrie 2019, a mai fost nevoie de aproape încă un an, până în august 2020, pentru echiparea şi dotarea completă. Mai mult, pandemia şi-a spus şi ea cuvântul în această amânare.

    Planul iniţial era atragerea grupurilor de minimum opt persoane, care ar fi urmat să opteze pentru o activitate anume – precum ţesut, lemnărit, iniţiere în drumeţiile montane – şi să o exploateze la maximum în zona Andoliei. „Dimineaţa ar fi avut loc aceste iniţieri, după-amiaza erau programate jocuri, iar seara aveam petreceri şi spectacole. Am vrut să implementăm un concept de creare de amintiri pornind de la obiectele făcute în cadrul activităţilor de ţesut sau lemnărit, obiecte cu care turistul să plece acasă”, povesteşte Radu Arseni.

    Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă, cu cea din târg, aşa că pandemia l-a făcut pe proprietarul cabanei Andolia să reconfigureze traseul. A trecut la regimul de cazare cu demipensiune, însă nu a abandonat ideile iniţiale. Ba mai mult, varietatea va fi şi mai mare, antreprenorul gândindu-se acum să includă în program şi echitaţia, pe lângă iniţierea în drumeţiile montane, în meşteşugul ţesutului, în confecţionarea măştilor populare sau în tehnicile de supravieţuire. „Aceste activităţi, alături de zona de spa tradiţional, sunt susţinute de firme partenere care percep un tarif suplimentar, toate sub umbrela Andoliei. Suntem o zonă de retreat, izolată de vacarmul urban sau rural, şi am creat şi o zonă spa tradiţională, cu un ciubăr cu apă caldă şi sărată, dar şi saună în butoi.”

    Andolia este independentă din punct de vedere energetic, funcţionând pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene şi a unui generator.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Un român care s-a săturat să trăiască printre străini a decis să revină în ţară după 15 ani, să readucă la viaţă un loc uitat de lume şi să îl transforme într-o afacere

    Glod. Judeţul Alba. O casă la capătul unui sat care nu continuă niciunde mai departe. Un loc de încărcat bateriile, unde familia Muşat s-a „branşat” acum mai bine de doi ani şi unde primeşte oaspeţi dornici de conexiune, într-un loc ca acasă. E Casa Glod, un cuibar unde patul miroase a ierburi şi lavandă, soba e împărăţia lemnelor care trosnesc când afară ţiuie viscolul, iar dimineaţa răsună numai a linişte.

    Pe Alin Muşat, brăilean la origine, l-a adus în Alba o discuţie ispititoare cu finul său, ai cărui părinţi locuiesc în Glod. Stăteau de vorbă într-o zi la telefon, când finul i-a spus că tocmai se afla la Glod ca să-şi încarce bateriile. „Am spus că vreau şi eu să văd cum e să-ţi încarci bateriile!”, îşi aminteşte Alin Muşat.

    Aşa că a mers direct la sursă. El şi familia s-au îndrăgostit instantaneu de locul în care au poposit în plină lună mai, după o ploaie zdravănă, când totul era înflorit şi însorit până la refuz. Glodul este excepţional în orice anotimp, spune Alin Muşat, însă mai este cireaşa de pe tort. E un loc izolat, drum mai departe de el nu există, pe unde vii trebuie să te şi întorci. Din tot satul, familia Muşat s-a stabilit într-un loc unde nu exista drum de acces, apă sau curent, aşa că le-au făcut pe toate de la zero.

    Alin Muşat poartă în spate o experienţă de 18 ani ca asistent medical. O perioadă, a lucrat la Milano, în cadrul unuia dintre cele mai mari grupuri de spitale private din Italia – Gruppo San Donato (GSD). Când patronul spitalului în care lucra a încetat din viaţă, la conducere a venit fiul său, iar atunci Alin Muşat a decis să se întoarcă în România.

    „Ne doream să facem ceva pentru noi, legat însă de tradiţie. Noi şi în timpul în care am stat în Italia, adică 15 ani, tăiam purcelul, făceam şuncă, afumam peşte, ne îmbrăcam tradiţional la petreceri.”

    Aplecarea către tradiţie nu l-a părăsit aşadar niciunde, aşa că, înapoi acasă, nu a avut decât să se reconecteze cu ea. Până când s-a restabilit definitiv în România, o perioadă a făcut săptămânal naveta Milano – Glod, pentru a pune la punct ceea ce avea să devină cel mai confortabil refugiu. Într-un final, acum aproape trei ani, în februarie 2018, Casa Glod a fost gata.

    „Citisem pe site-ul Adelei Pârvu (blogger de design interior – n. red.) despre un băiat din Maramureş care recondiţionează casele vechi din lemn, Dani Hotea. Am ajuns la el şi am văzut cum redă viaţa caselor la care oamenii renunţă.”

    El a strămutat trei case şi le-a adus în complexul pe care îl are astăzi familia Muşat. Fiecare din ele are o poveste. Cea mai apreciată de turişti este Casa-Muzeu, denumită astfel pentru că este cea mai veche dintre toate. Urmează Primăria şi Şcoala în topul preferinţelor.

    „Oamenii din sat au făcut aceste căsuţe acum 200-300 de ani, le-au construit ca pe nişte case din lego, dar la scară mare. Ele se desfac şi se construiesc la loc, se montează cu ceară, iar lemnul are o elasticitate foarte mare. Casa de lemn oferă un mare confort – iarna este călduroasă, vara este răcoroasă”, spune Alin Muşat.

    CITTI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Românul care a renunţat la tot ce avea în Bucureşti pentru a se muta într-un loc complet izolat, departe de nebunia şi agitaţia oraşului. El a creat şi un loc foarte bun pentru a merge în concediu

    Era anul 2007 când Radu Arseni descoperea valea Andoliei, un loc pitoresc din zona Moeciu. Atât de mare a fost atracţia, încât nu a trecut mult până când a lăsat în urmă tot ce avea în Bucureşti, unde era bine ancorat, pentru a arunca ancora în altă parte şi pentru a deschide, 13 ani mai târziu, pensiunea agroturistică Andolia.

    „Prima dată când am călcat în această vale, atât de tare am fost captivat de frumuseţea locului încât am uitat de tot stresul cotidian, de toate grijile şi necazurile”, îşi aminteşte astăzi Radu Arseni. Entuziasmul l-a făcut atunci să cumpere un teren chiar acolo şi curând a venit dorinţa de a împărtăşi şi cu alţii farmecul zonei. Atunci s-a născut ideea dezvoltării unei cabane unde să fie bine primiţi oamenii dornici să reintre în contact cu natura.

    „Am trecut sub furcile caudine ale birocraţiei şi am făcut un PUZ (plan urbanistic zonal – n. red.). Apoi, după câţiva ani, în 2016, am accesat fonduri europene şi, alături de alte fonduri de care mai dispuneam, am pornit să construim cabana-pensiune agroturistică Andolia, în 2018.” În total, bilanţul investiţiei s-a oprit la câteva sute de mii de euro. Deşi proiectul a fost gata, tehnic vorbind, în noiembrie 2019, a mai fost nevoie de aproape încă un an, până în august 2020, pentru echiparea şi dotarea completă. Mai mult, pandemia şi-a spus şi ea cuvântul în această amânare.

    Planul iniţial era atragerea grupurilor de minimum opt persoane, care ar fi urmat să opteze pentru o activitate anume – precum ţesut, lemnărit, iniţiere în drumeţiile montane – şi să o exploateze la maximum în zona Andoliei. „Dimineaţa ar fi avut loc aceste iniţieri, după-amiaza erau programate jocuri, iar seara aveam petreceri şi spectacole. Am vrut să implementăm un concept de creare de amintiri pornind de la obiectele făcute în cadrul activităţilor de ţesut sau lemnărit, obiecte cu care turistul să plece acasă”, povesteşte Radu Arseni.

    Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă, cu cea din târg, aşa că pandemia l-a făcut pe proprietarul cabanei Andolia să reconfigureze traseul. A trecut la regimul de cazare cu demipensiune, însă nu a abandonat ideile iniţiale. Ba mai mult, varietatea va fi şi mai mare, antreprenorul gândindu-se acum să includă în program şi echitaţia, pe lângă iniţierea în drumeţiile montane, în meşteşugul ţesutului, în confecţionarea măştilor populare sau în tehnicile de supravieţuire. „Aceste activităţi, alături de zona de spa tradiţional, sunt susţinute de firme partenere care percep un tarif suplimentar, toate sub umbrela Andoliei. Suntem o zonă de retreat, izolată de vacarmul urban sau rural, şi am creat şi o zonă spa tradiţională, cu un ciubăr cu apă caldă şi sărată, dar şi saună în butoi.”

    Andolia este independentă din punct de vedere energetic, funcţionând pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene şi a unui generator.

    Andolia este independentă din punct de vedere energetic, funcţionând pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene şi a unui generator. Tot ca o formă de susţinere a mediului, la cabană se implementează şi se încurajează colectarea selectivă a deşeurilor. De încurajare beneficiază şi mâncarea bună. „Gătim tradiţional, cu reţete din cartea lui Radu Anton Roman, folosind produse de la fermele din zonă, procesate tradiţional, fără conservanţi. Pe cât se poate, folosim legume româneşti.”

    Accesul la cabana Andolia se face pe o potecă marcată de circa 700 de metri lungime, care se parcurge în aproximativ 25 de minute. Pentru cei care nu vin pregătiţi să ia din prima natura în primire, echipa de la pensiune este pregătită cu maşinile proprii. Iarna, accesul se face obligatoriu cu vehicule speciale, ţinând cont că drumul este o adevărată experienţă off-road. Până la urmă, tot la capitolul „experienţe zonale” se încadrează. „Suntem la început de drum şi am avut luni foarte bune, dar şi luni mai puţin bune. Până acum, turismul a fost, în mare parte, de weekend. Am deschis în pandemie şi, în consecinţă, nu am avut turişti străini, deşi ştim că ei vor fi cei mai încântaţi să exploreze meşteşugurile pe care le avem spre iniţiere.”

    Capacitatea cabanei Andolia este de opt camere cu câte două locuri. Pentru un pachet ce cuprinde două nopţi de cazare cu cină în ziua sosirii, mic-dejun şi cină pentru o zi plus încă un mic-dejun în ziua plecării, costul este de 420 de lei. Totul, pentru o evadare preţioasă în Andolia, un colţ de rai despre care localnicii spun că s-ar traduce „între văi”. „Mergând pe ideea că totul se construieşte cu răbdare şi iubire, putem spune că povestea merge mai departe, urmând să construim în zonă căsuţe tradiţionale, autentice, inspirate dintr-un ghid de arhitectură locală”, mărturiseşte Radu Arseni. Practic, într-un an-doi, el vrea să creeze un cătun de munte, cu odăi tradiţionale, în care să poată caza turiştii nostalgici după gospodăria bunicilor de la ţară.

    Radu Arseni, proprietarul cabanei Andolia: „Suntem o zonă de retreat, izolată de vacarmul urban sau rural, şi am creat şi o zonă spa tradiţională, cu un ciubăr cu apă caldă şi sărată, dar şi saună în butoi.”

    Pentru un pachet ce cuprinde două nopţi de cazare cu cină în ziua sosirii, mic-dejun şi cină pentru o zi plus încă un mic-dejun în ziua plecării, costul este de 420 de lei.

  • Povestea familiei care a ales să lase viaţa agitată din Bucureşti şi să se mute în vârf de munte, unde trăieşte înconjurată de pădure. Ce a construit acolo este absolut minunat

    În primăvara lui 2014, Amalia Petre era manager de logistică la Ursus Breweries, iar soţul ei, Romeo, îşi dedica toată atenţia propriei firme de procesare foto şi producţie de materiale personalizate.

    Nici nu le trecea prin cap să facă vreo schimbare majoră în vieţile lor. Până când cineva i-a întrebat dacă nu vor să preia şi să ducă la bun sfârşit un proiect turistic, o pensiune în mijlocul pădurii, pe vârful unui deal din satul Măgura, judeţul Buzău. Răspunsul afirmativ nu a întârziat şi aşa a ajuns familia Petre să dezvolte Cetăţuia.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Pensiunea se afla în faza aprobării documentaţiei atunci când Amalia şi Romeo Petre, în vârstă de 53 de ani fiecare, au acceptat propunerea de a o dezvolta mai departe. În elanul luat pentru a se aventura în această provocare a contat însă un lucru. „Eu eram într-o perioadă în care eram fascinată de arhitectura conacelor româneşti, de frumuseţea lor şi nu mă săturam căutându-le pe internet.

    Aveam colecţii întregi de poze cu ele. În acest context a venit soţul meu cu propunerea şi mi-a arătat proiectul. Arcadele de la faţadă m-au cucerit. Aveam pe masă propriul nostru conac”, îşi aminteşte Amalia Petre. Aşa că amândoi au fost de acord că o astfel de şansă nu se iveşte de două ori în viaţă, iar decizia a fost luată aproape imediat.

    În noiembrie 2014, la jumătate de an după ce au văzut proiectul, începeau primele lucrări de construcţie, iar un an mai târziu, în noiembrie 2015, totul era gata: construcţie, finisaje, dotări. Pe 2 aprilie 2016 s-au deschis uşile de la Cetăţuia pentru primii clienţi.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL