Tag: pensionari

  • Cu buzunarele goale, pensionarii greci se mută într-una din cele mai sărace ţări ale Europei

    „Bineînţeles că există dificultăţi de adaptare şi legate de prieteni“, spune George, care a refuzat să-şi dea numele întreg de teamă să nu fie urmărit de Fiscul grecesc. „Dar, cu banii pe care-i am, mă pot întoarce în Grecia des şi am şi ocazia de a călători.“

    Grecia, care se numără printre destinaţiile pensionarilor din alte ţări europene, îşi vede propriii cetăţeni plecând să-şi trăiască anii bătrâneţii în Bulgaria după ce şi-au văzut pensiile reduse de cel puţin 20 de ori în timpul crizei datoriilor.

    Este posibil ca aceştia să se bucure că au luat o astfel de decizie în condiţiile în care pensionarii se regăsesc din nou în centrul unui nou potenţial conflict cu creditorii. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În timp ce mulţi dintre pensionarii abia dacă reuşesc să trăiască din pensiile pe care le primesc după o viaţă de muncă, există şi o altă categorie, a celor care au muncit o viaţă la stat, iar acum au o bătrâneţe de lux

    Magistraţii, după ce se retrag din serviciu, se bucură de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz,şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ceea ce îi transformă în „pensionari de lux”, fapt datorat activităţii onorabile desfăşurate de aceştia.

    La nivelul judeţului Olt există 54 de pensionari foşti magistraţi, ale căror pensii de serviciu au fost stabilite în baza Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi al judecătorilor, asigurându-le acestora mai mult decât un trai decent şi care depăşesc cu mult pensiile care ajung lunar în buzunarele vârstnicilor.  Astfel, cea mai mare pensie specială, acordată unui magistrat din Olt, echivalează cu peste 30 de indemnizaţii sociale (cuantumul indemnizaţiei sociale este în prezent de 640 de lei). Magistraţi sunt privilegiaţi şi în raport cu parlamentarii ori personalul auxiliar din instanţe. Astfel, într-un top 20 de pensii ce le revin foştilor magistraţi pe primul loc se situează un fost procuror şef care are o pensie de serviciu de 20.896 de lei. Aceasta este, de altfel, şi cea mai mare pensie din Olt.

    Pe locul doi se situează un magistrat care are o pensie de 19.808 lei. Locul trei este ocupat de un fost procuror al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care are mai puţin cu 1.425 de lei faţă de primul , respectiv 19.471 lei. Pe locul patru în acest clasament se situează un fost procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o pensie de serviciu de 18.725 de lei. Locul cinci este ocupat de un fost magistrat care are o pensie de 18.571 de lei. Locul şase în acest top este ocupat de un fost judecător care are o pensie de serviciu de 17.763 de lei.

    Locul şapte este ocupat de un fost procuror care are o pensie de 17.478 de lei. Locul opt este ocupat de un fost  judecător al Tribunalului Olt, pensionat recent, care după o viaţă în robă are o pensie de serviciu de 17.098 de lei. Şi următorii foşti magistraţi de pe locurile nouă, zece, unsprezece, doisprezece şi treisprezece suportă destul de bine statutul de pensionar, aceştia având pensii de serviciu de 16.769 de lei, 16.717 lei, 16.564 de lei, 16.564 de lei şi respectiv 16.304 lei. Pe locul 14 se poziţionează un fost magistrat care are o pensie specială de 16.148 lei, în timp ce pe locurile cincisprezece şi şaisprezece, la egalitate se află doi fosţi magistraţi cu o pensie de serviciu de 16.029 lei, fiecare. Pe locul 17 se situează un fost judecător al Tribunalului Olt cu o pensie de 16.022 de lei. Locul 18 în ierarhie este ocupat de un fost magistrat al Tribunalului Olt cu o pensie de serviciu de 15.851 de lei. Penultimul loc în acest top este ocupat de un fost judecător cu o pensie de 15.755 de lei, în timp ce ultimul loc este ocupat de un fost magistrat cu o pensie de 15.496 de lei, scrie gazetaoltului.ro

  • Aştept răspunsul la întrebarea privind VALOAREA CONTABILĂ a acţiunilor Digi! VÂLCOV vrea lămuriri de la ASF

    „Acum două săptămâni am atras atenţia asupra neregulilor de la data listării Digi. Ieri am revenit şi am întrebat ASF-ul dacă este adevărat că valoarea contabilă a acţiunilor digi este de 1 leu şi 8 bani. Încă aştept răspunsul la această întrebare! După cum se vede, la data listării, acţiunile Digi erau cotate la 40 lei. Astăzi ele sunt la 28 lei (cu 30% mai puţin) şi continuă să scadă.

    Pentru corectă informare a românilor continui să întreb ASF: 1) Este adevărat că peste 3 milioane români au acţiuni la digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul ÎI)? 2) Este adevărat că o mare parte a banilor încasaţi pe acţiunile digi s-au dus în contul unei firme offshore din Cipru? 3) Este adevărat că datoriile digi depăşesc 1,3 miliarde euro, cu mult peste valoarea activelor? 4) Aveau voie fondurile de pensii să achiziţioneze acţiuni la o companie urmărită penal?”, a scris, duminică, Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebok.

    Şi sâmbătă, Vâlcov a adresat o întrebare publică membrilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu privire la valoarea acţiunilor Digi.

    „Poate la un moment dat ne vor spune de ce s-au grăbit 4 milioane de pensionari să cumpere acţiuni Digi care valorează 1 lei şi 8 bani, să le achiziţioneze cu 40 de lei. Doar pentru că e televiziunea prin care unitatea militară SRI îşi transmite informaţiile? Iar despre Realitatea, acum două săptămâni am aflat că 300 de magistraţi sunt şantajaţi cu dosare deschise la DNA, dar nelucrate. L-aş întreba pe procurorul general, câţi jurnalişti şi patroni de presă au dosar deschise şi neînchise, ţinând cont că doar Realitatea Tv are 4 dosare deschise la acest moment?”, a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3.

    La finalul lunii iulie, Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului, declara că şase din şapte fonduri de pensii private au cumpărat acţiuni la RCS-RDS, în condiţiile în care compania a înregistrat, într-un an, scăderi pe bursă de 25%, iar trendul se menţine şi în anul următor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Toţi pensionarii sunt cu ochii pe guvern: 5 milioane de oameni aşteaptă noul sistem de calcul. Noua lege va fi prezentată astăzi: în trei ani, toţi pensionarii vor avea pensii de cel puţin 2.000 de lei pe lună

    „Luna iulie va fi cu inflaţie negativă. Ghinion. A crescut punctul în 2018 la 1.100 de lei, deci cu 10%, va creşte de 1.265 lei în 2019. În 2020 punctul de pensie se dublează. Este cea mai mare creştere care a existat vreodată, cred că nu numai în România, a punctului de pensie. Creşterile vor fi etapizate. Noua lege a pensiilor va schimba lucrurile în bine pentru foarte mulţi pensionari, fiecare pensie va fi cel puţin dublată în 2021.

    Cum se calculează? Valoarea punctului de referinţă, care este 75, se înmulţeşte cu numărul de puncte în perioada în care ai muncit şi îţi dă pensia. Dacă ai 40 de puncte acumulate înmulţite cu 75, ceea ce foarte mulţi au, obţii o pensie de 3.000 de lei“, a explicat duminică seara Liviu Dragnea, liderul PSD, la Antena 3, citat de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce face Gabriela Firea cu 2 milioane de lei: Primăria Capitalei trimite 1.000 de pensionari în tabără de 8 zile în Grecia

    Primăria Capitalei, prin Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti organizează în perioada august-octombrie 2018, o tabără tematică gratuită pentru seniorii bucureşteni în Grecia, localitatea Paralia-Katerini. Tabăra se va desfăşura pe parcursul a opt zile (şapte nopţi), pentru 1.000 de persoane care au împlinit vârsta de 50 de ani şi care locuiesc în Bucureşti.
     
    „Participarea la tabăra cultural-educativă este gratuită, costurile fiind suportate de către Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti (CSMB) şi include: transport dus-întors cu autocarul Bucureşti (Arena Naţională) – Grecia (Hotel localitatea Paralia-Katerini) şi retur; cazare în cameră cu 2 paturi, pentru 7 nopţi; masă (mic dejun-prânz-cină) pentru 7 zile; excursie turistică pentru vizitarea Muntelui Olimp cu ghid turistic; excursie turistică pentru vizitarea obiectivelor turistice din Metora cu ghid turistic; petrecere culturală tematică “Seară Grecească”; petrecere culturală tematică “Seară Românească”; activităţi recreative (jocuri de societate – şah, table etc.)”, au precizat reprezentanţii CSMB, printr-o informare pe site-ul oficial.
     
  • Judecătorul din dosarul Colectiv a cerut pensionarea. Procesul ar putea fi reluat de la zero

    Dacă solicitarea de pensionare va fi admisă de către plenul CSM, potrivit normelor în vigoare, există şansa ca procesul să se reia de la zero. Reprezentanţii victimelor din incendiul Colectiv au acuzat de nenumărate ori tergiversarea dosarului. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) au trimis în judecată dosarul Colectiv încă de pe 28 aprilie 2016.

    Patronii clubului, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Cercetările au fost extinse şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile în club, Golden Ideas Fireworks.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. http://www.mediafax.ro

  • Este OFICIAL! Legea Pensiilor a fost modificată: Reduceri de vârstă de pensionare cu 13 ani pentru mai multe categorii

    „Pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale (aviaţia civilă, siderurgie, subteran, risc radiologic, unităţi de transport maritim şi fluvial, foraj sonde de ţiţei şi gaze, etc) se reduce vârsta standard de pensionare cu 13 ani şi raportarea pentru calculul pensiei la un stagiu de cotizare de 25 de ani”, se arată într-un comunicat al Camerei Deputaţilor.

    De asemenea, prin amendamentele propuse, se reduce stagiul complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul artistic care a realizat cel putin 20 de ani în locurile de muncă respective.

    Totodată, toate pensiile recalculate vor beneficia de racalcularea pensiilor utilizându-se stagiile de cotizare stabilite la data înscrierii/recalculării pensiei sau hotărârilor judecătoreşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Legea Pensiilor a fost modificată. Reduceri de vârstă de pensionare cu 13 ani pentru mai multe categorii

    „Pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale (aviaţia civilă, siderurgie, subteran, risc radiologic, unităţi de transport maritim şi fluvial, foraj sonde de ţiţei şi gaze, etc) se reduce vârsta standard de pensionare cu 13 ani şi raportarea pentru calculul pensiei la un stagiu de cotizare de 25 de ani”, se arată într-un comunicat al Camerei Deputaţilor.

    De asemenea, prin amendamentele propuse, se reduce stagiul complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul artistic care a realizat cel putin 20 de ani în locurile de muncă respective.

    Totodată, toate pensiile recalculate vor beneficia de raclacularea pensiilor utilizându-se stagiile de cotizare stabilite la data înscrierii/recalculării pensiei sau hotărârilor judecătoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea Pensiilor a fost modificată. Reduceri de vârstă de pensionare cu 13 ani pentru mai multe categorii

    „Pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale (aviaţia civilă, siderurgie, subteran, risc radiologic, unităţi de transport maritim şi fluvial, foraj sonde de ţiţei şi gaze, etc) se reduce vârsta standard de pensionare cu 13 ani şi raportarea pentru calculul pensiei la un stagiu de cotizare de 25 de ani”, se arată într-un comunicat al Camerei Deputaţilor.

    De asemenea, prin amendamentele propuse, se reduce stagiul complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul artistic care a realizat cel putin 20 de ani în locurile de muncă respective.

    Totodată, toate pensiile recalculate vor beneficia de raclacularea pensiilor utilizându-se stagiile de cotizare stabilite la data înscrierii/recalculării pensiei sau hotărârilor judecătoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt.