BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Criza inevitabilă a pensiilor şi cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Lumea se îndreaptă spre o criză inevitabilă a sistemelor de pensii în contextul în care populaţia îmbătrâneşte, media de viaţă creşte, iar baza oamenilor activi în câmpul muncii scade de la an la an. O astfel de criză poate fi rezolvată prin trei soluţii dure, dar rămâne întrebarea: cine va lua în mână şi pâinea, şi cuţitul?
     
    „Am subestimat impactul demografic” – crede Adolfo Laurenti, economistul-şef pentru Europa al companiei Visa – iar îmbătrânirea populaţiei la nivel global pare să fie cel mai solid bulgăre de zăpadă care are potenţialul de a deveni o adevărată avalanşă.

    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prezice că populaţia Europei Centrale şi de Est va scădea rapid în următorii treizeci de ani. În acelaşi timp, raportul de dependenţă tineri/bătrâni va atinge cote comparabile cu cel existent în ţările europene cu economii avansate. Diferenţa însă este PIB-ul per capita, care va continua să rămână mult mai redus

    „Oamenii îmbătrânesc, iar pe măsură ce înaintează în vârstă ei strâng bani, economisesc, dar când ajung efectiv la pensie, au mai puţini bani decât se aşteptau. Asta se întâmplă pentru că avem din ce în ce mai mulţi oameni bătrâni, iar economiile lor au crescut exponenţial în ultimii ani – ceea ce înseamnă că avem mai puţini oameni care lucrează efectiv, generând astfel o încetinire naturală a economiei, o încetinire care ţine la rândul ei dobânzile din piaţă reduse, şi chiar negative în multe cazuri”, explică Adolfo Laurenti, într-un interviu acordat publicaţiilor BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar.

    Aceste dobânzi negative generate în principal de „încetinirea naturală” a economiei, aşa cum o numeşte Laurenti, fac ravagii în planurile de pensii ale populaţiei europene, iar din Olanda şi Danemarca până în Marea Britanie sau Rusia oamenii care au muncit o viaţă întreagă se văd la vârsta a treia în situaţia în care nu încasează pensii la nivelul aşteptat.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%, potrivit FT.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.
    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii. În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe companii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţie, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Istoric, obligaţiunile guvernamentale, adică titlurile de stat, s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash-flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de atrăgătoare.

    Economistul-şef al Visa subliniază faptul că volumul ridicat de economii care trebuie investite şi reinvestite a determinat o cursă pentru randamente care a afectat în final chiar şi pariurile sigure.

    „Sunt din ce în ce mai multe economii care trebuie investite, iar aici începe o cursă după randamente. Ce faci de obicei când cauţi randamente sigure? Cumperi titluri de stat, dar în ultimii ani cererea este atât de mare pe titluri de stat încât dobânzile au devenit negative. Dar oamenii încă mai cumpără. Acesta este al doilea impact major al evoluţiilor demografice, după ce primul impact ar fi încetinirea economică cauzată de o bază din ce în ce mai mică de oameni activi în câmpul muncii”, explică Adolfo Laurenti.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri se văd nevoiţi să caute câştiguri în clase de active mai riscante, precum acţiuni bursiere sau private equity.

    Cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Economiştii şi guvernele cunosc deja instrumentele pe care le au la îndemână pentru a domoli sau a evita criza pensiilor care se conturează pentru următorii ani, dar nimeni nu vrea să le folosească pentru că sunt neplăcute pentru populaţie, potrivit lui Laurenti.

    „Cred că în cazul pensiilor şi al sistemelor de pensii toată lumea ştie care sunt soluţiile: poţi majora vârsta de pensionare, poţi mări contribuţia, poţi reduce beneficiile. Problema este că nimănui nu-i plac aceste trei variante”, apreciază economistul. El arată că vârsta de pensionare este deja în creştere sau programată să crească în mai multe ţări, iar oamenii se împotrivesc, „ceea ce este de înţeles”.

    „Alte ţări aleg acum să încerce să majoreze contribuţia la sistemul de pensii. Oamenilor nu le place, din nou, pentru că preferă să primească mai mulţi bani acum din veniturile lor pentru a-i consuma în prezent, în loc să economisească pentru a avea mai târziu. A treia variantă este reducerea pensiilor, ceea ce clar nu este pe placul nimănui”, spune el.

    Deşi oricare dintre aceste soluţii vine cu un cost politic imens, pe care puţini guvernanţi şi l-ar asuma într-o perioadă plină de alegeri electorale şi incertitudini în toată lumea, nu există alte pârghii. Majoritatea sistemelor de pensii sunt gândite după modelul Băncii Mondiale, pe mai mulţi piloni, cum este cazul şi în România, unde există trei piloni de pensie.

    „Mulţi oameni au bani în fonduri de pensii private, iar aici intervine problema investiţiei şi a randamentelor”, precizează Laurenti. Totuşi, el crede că oamenii pot aplica principii financiare de bază pentru a-şi gestiona mai bine economiile şi a se supune unui risc cât mai scăzut.

    „În primul rând, oamenii trebuie să aplice prima regulă a finanţelor, şi-anume să nu îţi ţii toate ouăle în acelaşi coş. Trebuie să îţi diversifici portofoliul. Dacă te educi puţin financiar, devine clar că sunt moduri de investit care îţi protejează banii. Poate în perioada următoare piaţa de acţiuni bursiere nu este atrăgătoare, dar atunci obligaţiunile sunt OK, sau invers. Deci te poţi juca cu varietatea instrumentelor de investiţii”, apreciază economistul. Totuşi, el atrage atenţia asupra stabilităţii investiţiilor şi îi sfătuieşte pe oameni să nu îşi mute banii de la o zi la alta în funcţie de modul în care merge piaţa, ci să îşi amintească faptul că este un joc pe termen lung, miza fiind pensionarea şi economiile din pensii.

    „Oamenii subestimează capacitatea pieţelor de a-şi reveni. Cei care economisesc pentru pensie trebuie să economisească pe termen lung, nu pe termen scurt, şi trebuie să îşi amintească asta. Banii de pensie nu îi muţi de la o zi la alta după cum merge piaţa. Este nevoie de disciplină pentru a introduce o strategie şi pentru a nu o schimba pe următoarele 6-9-12 luni, cel puţin. Oamenii vor mereu să facă schimbări, să mute banii şi ajung să piardă bani aproape de fiecare dată”, spune Laurenti.

    Cu accent pe ideea perspectivelor de viitor, Laurenti atrage atenţia asupra distribuiţiei economiilor pe o perioadă mai lungă de timp. „Trebuie să te ţii de strategia ta. Oamenii uită că nu au nevoie de banii de pensie decât atunci când se pensionează, şi nu chiar imediat, ci poate chiar peste 10-15 ani după ce ai ieşit la pensie. Dacă te retragi la 65, unii bani îi vei cheltui când ai 80, deci acei bani au 15 ani la dispoziţie să se înmulţească şi să genereze valoare în continuare dacă îţi menţii strategia.”

    Populism versus reforme curajoase

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezoltare (BERD) arată în cel mai recent raport al său că în contextul îmbătrânirii populaţiei, guvernele trebuie să aleagă între măsuri populiste care încântă actualul electorat şi reforme curajoase care vin cu un cost politic. Rata natalităţii scăzută şi emigraţia care prinde dimensiuni din ce în ce mai mari ca fenomen sugerează că ţările din Europa Centrală şi de Est au şanse mai mari de a rămâne în urmă în ceea ce priveşte sistemel de pensii, crede Beata Javorcik, economistul-şef al BERD, citat de FT.

    În urma prăbuşirii comunismului în regiune în urmă cu trei decenii, ţările din Europa Centrală şi de Est au cunoscut peste 20 de ani de dezvoltare şi creştere economică rapidă, stimulate de reforme şi de aderarea la Uniunea Europeană. După criza financiară globală din 2008-2009, oamenii şi-au pierdut încrederea în sistemele financiare, ceea ce a determinat extinderea populismului în ţări precum Ungaria.

    În continuare, emigraţia joacă un rol important, în special într-o ţară ca România, care a înregistrat în 2017 a doua cea mai mare emigraţie din lume, după Siria. Astfel, tinerii preferă să îşi ia ambiţiile profesionale sau iniţiativele antreprenoriale şi să se mute în alte ţări europene pentru a accesa un standard de viaţă mai ridicat. Pe fondul politicilor populiste şi al reducerii forţei de muncă active, odată cu creşterea duratei medii de viaţă, bugetele guvernelor ajung să se îndrepte înspre nevoi sociale, în timp ce alocările pentru educaţie sau inovaţie sunt din ce în ce mai reduse.

    BERD consideră că reformele guvernamentale sunt soluţia principală pentru ca ţările din regiune, inclusiv România, să treacă la un alt nivel de dezvoltare. Ritmul creşterii economice s-a menţinut ridicat în primele două decenii de capitalism de piaţă pe fondul forţei de muncă ieftine şi a importului de know-how şi tehnologie, însă în continuare guvernele trebuie să încurajeze creşterea prin inovaţie şi antreprenoriat.

    România, la vârsta pensionării?

    Populaţia României emigrează, scade şi îmbătrâneşte într-un ritm accelerat, ceea ce pune presiune semnificativă asupra sistemului de pensii publice. Deşi contribuţiile la fondurile de pensii Pilon II sunt obligatorii atât pentru salariaţi cât şi pentru liberii profesionişti, românii trebuie motivaţi să investească mai mult în planuri voluntare de pensie, adică Pilonul III, menţionează ediţia 2019 a studiului „Pension Savings: The Real Return”, realizat de Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a Better Finance.

    „Evoluţia randamentelor reale ale planurilor de pensii din România a înregistrat o tendinţă pozitivă până la sfârşitul anului 2017, moment din care tendinţa s-a inversat, ceea ce este de natură să genereze preocupări asupra capacităţii administratorilor de a menţine performanţele pozitive ale primilor 10 ani de funcţionare ai sistemului de pensii administrat privat din România”, arată studiul.

    În România, Pilonul I asigură doar puţin peste 28% din ultimul salariu, iar specialiştii din fiananţe consideră că pentru ca ritmul de viaţă să se perturbe cât mai puţin şi pentru ca nevoile pensionării să fie acoperite, este nevoie de un venit echivalent măcar cu 50% din ultimul salariu.

    În timp ce Pilonul I nu reuşeşte să asigure necesarul pentru o viaţă decentă, românii au fost obligaţi în urmă cu un deceniu să începe să contribuie şi la aşa-numitul Pilon II, unde banii sunt gestionaţi de administratori de fonduri de pensii.

    Contribuţia la asigurări sociale (CAS) se situează în România la 25%, dintre care 3,75% se îndreaptă înspre Pilonul II – bani care sunt reinvestiţi pentru a aduce randamente. În ultimii zece ani, administratorii de pensii private Pilon II au obţinut în România un randament nominal de 7,83%, ceea ce reprezintă un câştig real de 5,14%, peste nivelul inflaţiei, potrivit situaţiei din decembrie 2018.

    Contribuţia la Pilonul II a scăzut anul trecut de la 5,1% la 3,75% din decizia guvernului PSD-ALDE, deşi aceasta era programată să ajungă la 6%. Administratorii de fonduri de pensii private Pilon II au voie în România să investească în depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni corporate, acţiuni şi alte clase de active cu risc scăzut.

    Între 2011 şi 2015, vârsta standard de pensionare a crescut pentru femei de la 59 ani la 60 ani, iar pentru bărbaţi de la 62 ani la 65 de ani. Potrivit legislaţiei în vigoare, în perioada 2015-2030, vârsta de pensionare ar urma să crească de la pentru femei la 63 de ani. Una dintre recomandările raportului Better Finance pentru România este stimularea economisirii în Pilonul III de pensie, unde contribuţia nu este obligatorie şi unde sunt doar 470.000 de participanţi.

    „Sfătuim autorităţile din România să nu distrugă sistemul de pensii private, luând în calcul cei peste 10 ani în care schemele de pensii din România au funcţionat bine şi au livrat câştiguri peste inflaţie”, notează reprezentanţii AURSF. Totuşi, luând în calcul faptul că pensiile private au pornit la drum în România după prăbuşirile din 2008, unii critici ai pieţei susţin că sistemul privat de pensii din România trebuie să supravieţuiască unor perioade de corecţii pentru a-şi dovedi stabilitatea.

    În acest context, cele trei „cuţite” nu ar putea fi utilizate nici în România, unde vârsta de pensionare este deja în creştere şi a mai crescut deja în acest deceniu, unde contribuţiile au fost deja schimbate în 2018, dar au fost reduse în loc să fie majorate, şi unde subiectul livrării unor pensii mai mici este unul sensibil, în contextul în pensiile au fost majorate constant în ultimii doi ani, şi ar urma să fie majorate din nou anul viitor – însă această majorare este din Pilonul I.

  • Orban, atac la PSD: Ei nu au ce să spună în privinţa pensiilor speciale. Ei le-au inventat

    “PSD sare din lac în puţ, inventatorii pensiilor speciale sunt cei de la PSD, inventatorii sistemului privilegiat a multor categorii în cursul pensionării sunt cei de la PSD. Numai ei au putut să inventeze că pensia să se calculeze în funcţie de ultimele trei luni pe baza tuturor veniturilor înregistrate şi a permis să se întâmple veniturile brute ale unor angajaţi din sistemele publice în ultimele luni de muncă, astfel încât să ajungă la nişte pensii aberante. Ei nu mai au ce să spună în privinţa pensiilor speciale. Sigur, ar fi bine să voteze proiectul nostru de lege”,a declarat Ludovic Orban, luni la Parlament, după BEX al PNL.

    Reacţia premieruui vine în contextul în care liderul PSD Maramureş Gabriel Zetea a anunţat, luni, că PSD va susţine abrogarea pensiilor speciale în Parlament.

  • Premierul Orban: Pensiile speciale trebuie să dispară. Şi magistraţii trebuie să primească pensii la nivelul contribuţiei

    Premierul Ludovic Orban a susţinut joi că guvernul PNL insistă ca pensiile speciale ale magistraţilor să dispară, iar aceştia să primească pensii în funcţie de contribuţii.

    „Decizia politică a Partidului Naţional Liberal este foarte clară, noi susţinem principiul contributivităţii ca principiul care trebuie să stea la baza calculului pensiilor şi susţinem ca sistem de pensii diferenţiat pensiile de serviciu ale cadrelor militare”, a precizat Ludovic Orban, citat de televiziunile de ştiri.

    Luni Orban declarase, referitor la proiectul PNL privind eliminarea pensiilor speciale, că singura excepţie, în acest caz, vizează pensiile de serviciu ale militarilor, nu şi pensiile magistraţilor. „Decizia noastră este clară, noi susţinem calculul pensiilor pe principiul contributivităţii, cu singura excepţia a pensiilor de serviciu care sunt acordate cadrelor militare. Avem şi noi un proiect de lege, are şi USR un proiect de lege. Le cerem parlamentarilor să amendeze, dar să susţină proiectul de lege în care să punem punct practicilor pensiilor speciale, cu excepţia pensiilor de serviciu pentru militari”, a declarat premierul Orban.

    În Parlament sunt două propuneri de eliminare a pensiilor speciale. Miercuri liderii de grup ai Camerei Deputaţilor au respins propunerea deputatului USR Cristian Seidler de a dezbate proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale fără raportul Comisiei pentru Muncă.

    ”Să trântim o dată pentru totdeauna acest episod întunecat”, solicitase Seidler.

    În urma consultărilor dintre liderii grupurilor de la Camera Deputaţilor, Florin Iordache, a anunţat că proiectul se va dezbate după primirea raportului de la comisie.

    Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, să amâne votul pentru proiectul privind pensiile speciale, până în luna februarie, sub pretextul că Guvernul trebuie să se pronunţe pe toate amendamentele.

    Astfel, printre categoriile de pensii speciale care urmează să fie eliminate odată cu adoptarea iniţiativei legislative se numără pensiile funcţionarului public parlamentar, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, pensiile speciale ale judecătorilor CCR şi pensiile de serviciu ale membrilor corpului diplomatic consular al României.

    Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale iniţiată de USR a fost respinsă de Senat pe 26 martie 2018.

     

     

     

  • Proiectul privind eliminarea pensiilor speciale, amânat până în februarie

    „Eu propun, pentru că avem aici, amendamente care duc la abrogarea şi altor indemnizaţii (…) propun o amânare până când acest punct de vedere va fi dezbătut de către specialiştii din Guvern. (…) Nu te-arunca în fântână, lasă Guvernul să se pronunţe”, a afirmat preşedintele comisiei pentru muncă a Camerei Deputaţilor, Adrian Solomon.

    Astfel, printre categoriile de pensii speciale care urmează să fie eliminate odată cu adoptarea iniţiativei legislative se numără pensiile funcţionarului public parlamentar, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, pensiile speciale ale judecătorilor CCR şi pensiile de serviciu ale membrilor corpului diplomatic consular al României.

    Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale iniţiată de USR a fost respinsă de Senat pe 26 martie 2018.

    Camera Deputaţilor va avea rol de for decizional.

  • Florin Cîţu: “Nu se vor tăia salariile şi nici pensiile”. Ce bugetari vor fi afectaţi

    “Nu se vor tăia salariile şi nici pensiile. Aici mi se pare foarte ciudat că, în explicarea bugetară, au fost incluşi bani pentru salarii care nu au fost date vreo doi trei ani de zile, în învăţământ şi sănătate. Această guvernare, din momentul în care a venit, a făcut nişte reparaţii. Dacă am fi vrut să tăiem pensiile sau salariile am fi făcut-o deja. Nu se va întâmpla asta în viitor, în 2020. Niciunul dintre colegii mei, premierul, miniştrii sau preşedintele Iohannis nu au spus că se vor tăia salariile sau pensiile. Din contră, au spus că pentru anul viitor, legea bugetului de stat va fi construită pe legislaţia în vigoare”, a spus ministrul de resort, la Antena 3.

    Totodată, în ceea ce priveşte disponibilizările din sectorul bugetar, Cîţu a explicat că fiecare minister în parte trebuie să facă un audit, întrucât nu este la curent cu situaţia actuală.

    “Avem 16 ministere din 24, câte erau înainte. Fiecare minister trebuie să facă un audit să vadă ce se întâmplă în interior. Dacă aparatul este supradimensionat, cum îşi face fiecare treaba şi asa mai departe. Vom vedea care este rezultatul acestei analize.Cum a spus şi premierul şi cum am mai spus şi eu, la neprofesionişti, la leneşi, acolo sigur se va umbla. Dar nu va fi vorba de disponibilizări, ci de repararea situaţiei”, a mai spus ministrul Finanţelor.

     

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în mede ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, dă asigurări românilor: Nu vom tăia pensiile, nu vom tăia salariile. Să oprim manipularea

    „Îmi respect mandatul de a ne asigura că toate pensiile se plătesc la timp, că toate pensiile se plătesc în cuantumul la care pensionarul are dreptul. Aş vrea să opresc manipularea din spaţiul public reafirmând foarte ferm: nu vom tăia pensiile, nu vom tăia salariile. Cer tuturor celor care întreţin manipularea să se oprească. Există suficiente alte subiecte pe care le pot exploata politic dacă doresc, nu viaţa pensionarilor, pensia oamenilor, respectiv salariile meritate ale oamenilor”, a declarat ministrul Muncii.

    Violeta Alexandru a mai subliniat că politica nu are nicio legătură cu livrarea pensiilor.

    „Aş vrea să oprim orice manipulare legată de faptul că acest guvern întârzie în mod intenţionat plata pensiilor sau că ar scădea salariile ca să pregătească terenul pentru a nu le mai da deloc sau pentru a scădea nejustificat”, a mai spus ministrul.

    Precizările vin după ce în spaţiul public, au fost membri PSD care au precizat că Guvernul Orban va aduce austeritatea şi nu vor mai fi livrate pensiile şi salariile.

    Ministrul Muncii: Am cerut directorului Poştei informări săptămânale despre livrarea pensiilor

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat miercuri că a avut o întâlnire cu directorul Poştei Române pe care l-a avertizat că există agenţi care ar face politică în teren în timp ce livrează pensiile şi aceste activităţi trebuie să înceteze. Alexandru a cerut şi informări săptămânale.

    „Cu privire la întârzierea unor plăţi în plata pensiilor, respectiv la faptul că unii poştaşi, în această perioadă, în loc să se rezume la ceea ce scrie în fişa postului, şi anume să livreze pensia pensionarului, întreţin o comunicare cu pensionarul, îndemnând să voteze un anumit partid. Pe mine mă interesează ca pensiile să fie plătite la timp. Nu vreau să se facă politică. ci Poşta Română să-şi respecte contractul pe care îl are cu Casa Naţională de Pensii. Şi pentru că am primit aceste semnale, am simţit nevoia să-i punctez reprezentantului Poştei Române că are obligaţia să respecte contractul în care este angajat cu Casa de Pensii şi să livreze fiecărui pensionar pensia la timp, fără să se implice în nicio activitate politică”, a declarat, miercuri, Violeta Alexandru.

    Ministrul Muncii a mai precizat că i-a cerut directorului Poştei informări săptămânale cu privire la livrarea pensiilor.

    „Am cerut în acest sens, directorului Poştei Române, să mă informeze săptămânal, în intervalul 1-20 ale lunii, perioada în care pe graficul despre care mi-a vorbit livrează pensiile în ţară. Să mă informeze săptămânal asupra situaţiei pensiilor livrate, respectiv să îmi semnaleze acolo unde există, din timp, eventuale întârzieri, să îmi explice cauzele pentru care acestea există”, mai spune Alexandru.

    Ministrul Muncii a mai declarat că a atras atenţia directorului Poştei asupra faptului că liderii de sindicat din această instituţie s-ar ocupa mai mult cu politică „şi cu întreţinutul unei atmosfere tensionate în interiorul lucrătorilor Poştei Române”.

    „Sunt oameni care sunt membri de sindicat şi care primesc de la liderii de sindicat indicaţii politice. Acestor lideri de sindicat le spun să se întoarcă la treaba pe care o au de făcut şi să o facă cu rigurozitate, fără niciun fel de amestec în viaţă politică. Există suficient spaţiu unde ne putem manifestă politic, în ceea ce priveşte plata pensiilor trebuie să ne ţinem de contractul pe care Casa de Pensii îl are cu Poştă Română şi fiecare pensionar să îşi primească pensia la timp, în graficul pe care Poştă îl are de onorat. Din partea reprezentanţilor Casei de Pensii, în discuţiile purtate, am înţeles că există şi practica ca în loc să se livreze pensia la domiciliu, să fie chemaţi pensionarii la oficiul poştal pentru primirea pensiei. Orice asemenea ieşire din termenii contractuali va beneficia din partea mea de fermitate”, mai spune Alexandru.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în medie ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

     

     

     

  • Orban: Salariile şi pensiile vor fi date la termen. Nu şi banii celor intraţi pe uşa din dos

    Salariile şi pensiile vor fi plătite la termen, spune premierul Ludovic Orban. Salariile celor care au intrat „pe uşa din dos în instituţiile publice, pe bază de carnet de partid sau pile” vor fi, însă, sistate.

    Ludovic Orban a fost întrebat vineri, într-o conferinţă de presă la Braşov, dacă salariile şi pensiile vor fi plătite la termen.

    „În ce ne priveşte, onorăm toate cheltuielile necesare bugetului. Ceea ce vom considera cheltuieli ne necesare le vom face să dispară. Pensiile vor fi plătite la termen, dar nu vom plăti în continuare salariile celor care au intrat pe uşa din dos în instituţiile publice, pe bază de carnet de partid sau pe bază de pile şi rubedeniile clientelei politice ale PSD”, a răspuns Orban.

    Acesta s-a referit şi la reducerea aparatului birocratic.

    „Ştiţi foarte clar că am declanşat un proces de refacere a capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale. De asemenea, e un proces de reducere a dimensiunii aparatului birocratic, am început cu reducerea numărului de ministere, vom continua cu reducerea numărului de entităţi publice aflate în subordinea Guvernului şi în subordinea ministerelor, astfel încât să asigurăm o administraţie cât mai eficientă, mai lipsită de proceduri inutile care să asigure fluenţa tuturor proceselor administrative necesare pentru servicii de calitate”, a afirmat premierul.

  • Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii: Nu tăiem pensii şi salarii

    Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii, a declarat, miercuri, în timpul audierilor din comisiile de specialitate, că Guvernul Orban nu va tăia pensii şi salarii. Ea a spus că este o persoană responsabilă şi că nu face această afirmaţie pentru a avea câştig politic.

    ”Nu tăiem pensii şi salarii. Aş vrea să pun punct avalanşei de informaţii pe această temă. Sunt un om responsabil. Nu fac afirmaţii pentru a avea câştig politic.O spun cu toată fermitatea – suntem respinsabili de ceea ce spunem. Ne angajăm să nu tăiem pensii şi salarii”, a declarat Violeta Alexandru.

    Social-democraţii au afirmat, în spaţiul public, că Guvernul Orban va tăia salariile bugetarilor şi pensiile.

    La ora transmiterii acestei ştiri Violeta Alexandru este audiată în comisiile parlamentare de specialitate.

    Marţi au fost audiaţi în comisiile de specialitate primii opt liberali desemnaţi în Guvernul Orban, respectiv Marcel Boloş, propus la Fonduri Europene, Victor Costache, propus la Ministerul Sănătăţii, Florin Cîţu, propus ministru al Finanţelor, Bogdan Gheorghiu, propus la Cultură, Nicolae Ciucă, propus la Ministerul Apărării, Marcel Vela, propunerea de la Interne, Adrian Oros, nominalizat la Agricultură şi Costel Alexe, propunerea pentru Mediu.

    Cei care au primit aviz negativ sunt Florin Cîţu, senatorul PNL propus la Ministerul Finanţelor şi Ion Ştefan, propus la Ministerul Dezvoltării.

    Votul pentru învestirea Guvernului Orban urmează să fie dat în plenul reunit al Parlamentului de luni, de la ora 14.00.