BusinessMagazin

Tag: penitenciare

  • Bejan (ANP): Sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit de 11.000-11.500 de locuri de cazare

    “Sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 11.000-11.500 de locuri de cazare dacă ne raportăm la standardele Consiliului Europei, adică la asigurarea unui spaţiu individual de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. (…)Legat de supraaglomerare, la ora actuala, în condiţiile în care am discutat de un deficit de 11.000 de locuri, la capacitatea legală de 4 metri pătraţi, la ora actuală sunt de 18.986 de locuri, discutăm de o situaţie din 3 februarie anul curent, iar numărul de deţinuţi este de 29.983 la acea dată. Gradul de ocupare este de 157,22% la data de 3 februarie, dacă ne raportăm strict la 4 metri pătraţi”, a afirmat Bejan, la audierea în comisia parlamentară pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor.

    El a arătat că, în condiţiile apariţiei în 2014 a noului pachet legislativ privind sistemul judiciar şi aplicării controlului judiciar şi a arestului la domiciliu, numărul deţinuţilor a scăzut cu aproape 3.600, adăugând că nu se poate aprecia cu cât se va diminua acest număr la sfârşitul anului 2015.

    “Din 2014, după apariţia noului pachet legislativ, prin creşterea încrederii instanţelor în controlul judiciar, în arestul la domiciliul, prin aplicarea principiilor legii penale mai favorabile, a scăzut cu aproape 3.600 de persoane numărul de deţinuţi“, a afirmat Bejan.

    El a adăugat că aceste condiţii de detenţie au dus la plângeri la CEDO, arătând că au fost plătite daune de un million de euro.

    Astfel, anterior anului 2011, au fost date de CEDO un număr de 33 de hotărâri pe neasigurarea standardelor medicale, cu daune de 239.000 de euro şi 10.000 de franci elveţieni, în 2011 au fost 19 hotărâri cu daune de 278.000 de euro, în 2012 au fost 10 hotărâri, suma achitată fiind de 119.000 euro, în 2013, 32 de hotărâri cu 222.000 de euro, în 2014, 29 hotărâri cu 196.000 de euro, iar totalul este de un milion de euro, plus 10.000 de franci elveţieni.

    Bejan a mai arătat că la CEDO au fost plângeri şi privind calitatea hranei, arătând că are la dispoziţie de 3,75 de lei fără TVA pe zi pentru majori şi 5,75 lei fără TVA pe zi pentru minori, ceea ce nu asigură o hrană la standardele de nutriţie.

    El a explicat că din 1994 nu a mai fost o iniţiativă de corectare a valorii financiare a normei pentru hrană, dar că un proiect de lege în acest sens este în analiză.

    “Din 1994 nu a mai fost o iniţiativă de corectare a valorii financiare a normei de hrană. Anul trecut am făcut un proiect de act normativ, este analiză, în colaborare şi cu societatea naţională de nutriţie, astfel încât valoarea financiară a normei să permită diversificarea meniului, astfel încât să nu mă raportez numai la biscuiţi, marmeladă, cartofi, varză, paste şi chestiuni care duc la aportul caloric, dar să cresc bogăţia nutritivă pentru că, într-adevăr, faptul că nu asiguri condiţii decente, că există igrasie în cameră, că ai hrana care nu-ţi dă aportul caloric necesar, are o incidenţă directă asupra bolilor cornice. Avem şi un proiect cu ministerul Sănătăţii şi cu societatea de nutriţie care se numeşte: calitatea vieţii în detenţie”, a mai arătat Bejan.

    Directorul ANP a spus că în 2014-2015 sunt finanţate 500 de locuri de cazare pentru deţinuţi, dintre care 200 sunt locuri noi şi 300 modernizate.

    “În 2014 -2015 sunt 500 de locuri pe care le avem prevăzute şi finanţate, la finalul lui 2015 o să avem 200 de locuri noi şi 300 de locuri modernizate. Este un proiect finanţat din fonduri norvegiene şi sperăm ca în decembrie anul acesta să putem să arătăm cum ar trebui să arate nişte spaţii de detenţie decente. (…) Sunt la standarde ale Consiliului Europei”, a susţinut Bejan.

    Secretarul de stat în Ministerul de Justiţie Liviu Stancu a precizat, la rândul său, că acoperirea deficitului de 11.000 de locuri de cazare pentru deţinuţi la standarde europene ar necesita un milliard de euro, care este o “sumă imensă”.

    “Suntem într-un deficit de 11.000 de locuri de cazare. În condiţiile acestui deficit pe standardul UE, dacă am purcede la realizarea de penitenciare să acoperim acest deficit, un penitenciar care este de 700 de locuri costă între 60 şi 80 de milioane de euro. Ca să acoperim acest deficit am avea nevoie de cel puţin o jumătate de milliard de euro, la care s-ar adăuga pentru modernizarea penitenciarelor existente încă jumătate de milliard de euro, deci suma necesară pentru a ajunge în standard ar fi de un milliard de euro. Este o sumă uriaşă. Problema cea mai mare este acceptarea socială. Acceptarea socială în legătură cu investirea unui milliard de euro în sistemul penitenciar la acest moment este foarte discutată, dacă societatea românească îşi permite la acest moment să investească un miliard de euro în penitenciare“, a afirmat Stancu.

  • Peste 7.750 de criminali, agresori şi tâlhari se află în închisorile din România

    Potrivit sursei citate, în anul 2014, în închisori se aflau 7.756 de condamnaţi pentru infracţiuni contra persoanei (omoruri, tâlhării, vătămări corporale), 2.060 de violatori, 1.473 se deţinuţi închişi pentru trafic de droguri şi 14.493 de condamnaţi pentru furt, distrugere şi alte infracţiuni contra patrimoniului.

    În acelaşi timp, 309 persoane se aflau în penitenciar pentru corupţie, 1.098 pentru fapte care ţin de Codul rutier, 48 pentru infracţiuni legate de comerţul electornic, doi pentru terorism şi 2.473 pentru alte infracţiuni.

    În decembrie 2014, în închisori se aflau 26.893 de condamnaţi definitiv, 2.514 arestaţi preventiv condamnaţi în prima instanţă, 601 în centre de detenţie, iar 148 erau internaţi în centre educative.

    Dintre deţinuţi, 161 sunt condamnaţi pe viaţă, 2.593 au condamnări mai mari de 15 ani, 10.075 au de ispăşit pedepse cuprinse între 5 şi 15 ani de închisoare, 14.363 au de executat între 1 şi 5 ani iar 450 au pedepse de până la un an.

    În închisorile din România se află şi 216 străini, dintre care 35 de turci, 26 de basarabeni, 18 bulgari, 11 unguri, nouă nemţi şi tot atâţia sirieni, precum şi patru apatrizi.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Guvernul a majorat sporurile acordate angajaţilor din armată, servicii de informaţii, penitenciare

     Sporurile au fost majorate prin ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri.

    Ordonanţa modifică salarizarea pe acest an a bugetarilor.

    Actul normativ a fost iniţiat de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, vicepremier pentru securitate naţională, şi de Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei.

    Ordonanţa este aprobată în contextul în care, săptămâna trecută, mai multe surse declarau, după ce MEDIAFAX a anunţat intenţia Guvernului de a majora aceste sporuri, că atât ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, cât şi directorul Direcţiei Buget din Finanţe, Gheorghe Gherghina, au susţinut în Guvern că nu există resurse pentru a acoperi majorarea de sporuri pentru personalul militar, avută în vedere de Executiv, ceea ce a atras critici din partea ministrului de Interne, Gabriel Oprea, care a cerut schimbarea din funcţie a cel puţin unuia dintre cei doi oficiali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor: SRI, SIE, STS şi Administraţia Penitenciarelor vor fi exceptate de la plata rovinietei

     Camera Deputaţilor a aprobat Ordonanţa Guvernului 8/2010 pentru modificarea Ordonanţei 15/2002 privind aplicarea tarifelor de utilizare şi de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, fiind introduse la Comisia de specialitate de transporturi aceste exceptări de la plata rovinietei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Năstase, Fenechiu şi Becali, între foştii demnitari care vor petrece Paştele în penitenciar

     Foşti deputaţi şi senatori, foşti membri ai Guvernului, dar şi oameni de fotbal, unii dintre ei încarceraţi în acest an, vor spune “Hristos a Înviat” în spatele gratiilor.

    Chiar dacă este pentru a doua oară încarcerat, acestea sunt primele sărbători pascale pe care fostul premier Adrian Năstase le petrece în spatele gratiilor. El este încarcerat la Penitenciarul Jilava, acolo unde execută pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare, la care a fost condamnat în 6 ianuarie, pentru şantaj şi luare de mită, în dosarul cunoscut ca “Zambaccian” .

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou adăpost de câini la Bragadiru, deschis publicului de săptămâna viitoare

     Adăpostul a fost realizat pe terenul fostelor ferme de porci ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care au fost igienizate şi racordate la utilităţi.

    “Prin colaborarea cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, municipalitatea are un nou adăpost în Bragadiru, care în prezent are 1.600 de locuri, atât în interior, cât şi în exterior, şi o posibilitate de extindere a capacităţii de până la 2.500 de locuri”, a declarat, joi, coordonatorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul municipalităţii, Răzvan Băncescu.

    Potrivit lui Băncescu, la Bragadiru au fost duşi deocamdată 480 de câini, dintre cei care au fost ţinuţi în cele două adăposturi din Bucureşti (Pallady şi Mihăileşti), câini care au fost văzuţi “de câteva sute de ori în lunile august-decembrie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A doua execuţie din 2014 în SUA a avut loc în Oklahoma

     Aceasta este cea de-a doua execuţie din 2014 în Statele Unite, unde 39 de persoane au fost executate în 2013, potrivit Centrului de Informaţii privind Pedeapsa Capitală (DPIC). Utima execuţie a anului 2013 a avut loc de asemenea în Oklahoma, la 17 decembrie.

    Michael Lee Wilson, în vârstă de 38 de ani, a fost executat prin injecţie letală la penitenciarul de stat din McAlester. El a fost declarat mort joi la ora locală 18.06 (vineri 02.06, ora României), a anunţat pentru AFP Jerry Massie, un purtător de cuvânt pentru autorităţile penitenciare din Oklahoma.

    “Vreau doar să spun că iubesc pe toată lumea”, a declarat el înainte de a muri.

    Cititi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii aprobă proiectul care prevede blocarea radiocomunicaţiilor în penitenciare

     Proiectul de lege iniţiat de Guvern a fost adoptat cu 308 voturi “pentru”, 2 “împotrivă” şi 3 abţineri.

    Textul legislativ prevede că blocarea şi întreruperea comunicaţiilor se realizează în scopul prevenirii utilizării de către deţinuţi a dispozitivelor care sunt capabile să transmită sau să primească imagini, sunete şi informaţii, inclusiv telefoanele mobile. Blocarea comunicaţiilor se poate face printr-un semnal electromagnetic sau modificarea a însuşi mediului de propagare, se arată în proiect.

    Stabilirea unităţilor penitenciarele în care se vor instala aceste sisteme de bruiaj se va face după evaluarea vulnerabilităţilor pe linia siguranţei deţinerii, ţinându-se cont de numărul de dispozitive de comunicare la distanţă descoperite, amplasarea geografică şi arhitectura penitenciarului, numărul de persoane private de libertate deţinute şi regimul de executare în care acestea sunt incluse, precum şi implementarea sistemelor integrate de pază, supraveghere video şi control acces.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro