BusinessMagazin

Tag: penitenciare

  • Mesajul sindicatului din Penitenciare: Bine ai venit acasă, Liviu! Dacă reuşea Tudorel să libereze toţi deţinuţii, acum erai singur

    “Bine ai venit acasă, Liviu! Mai jos, câteva învaţături utile pentru carantină şi pentru cei câţiva ani de după Iartă maşina aia mioritică în care te-au adus la noua ta casă, dar alta n-am avut. Bugetul mic, sistemul penitenciar subfinantat şi subminat. Ştii matale! Doar te-ai luptat mai bine de 2 ani să ne dărami cu tot cu justiţie şi puşcării!

    Dacă reuşea Tudorel să libereze toţi detinuţii, acum făceai puşcărie singur. Toată Rahova era, practic, a ta. N-aţi reusit, şi-a fost doar o întamplare că sluga s-a dovedit nevredincă. Greu eşec! Era, întelegem, o măsură în programul de guvernare de rezervă. Am auzit ca te-au şi înjurat nişte cetăţeni la venirea ‘acasă’. Nici măcar ultimul miting nu ţi-a reuşit mustăcilă! Ce soartă! Ce durere! Probabil că tot auzi aşa vorbe de când nu prea-ţi mai ies băile de muţime. Şi, e păcat de fata aia frumoasă să treacă prin toată hărmălaia asta. Şi, singură, acum”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), Sorin Dumitraşcu.

    Reprezentanţii sindicatelor îi transmit lui Liviu Dragnea că celula în care stă e la fel de ani buni, pentru că nu au fost făcute investiţii în sistemul penitenciar.

    “La partid, vedem la televizor, e minunat. Unii zic că-i bine c-ai plecat, alţii că era bine să nici nu fi fost. Mai rău e că ieri, la primirea în penitenciar, la partea de control al cavităţilor n-au fost în tură pianişti. Dar, de bună seamă, încă mai simţi asta. Camera o găseşti aşa cum ai lăsat-o când ai redus de vreo 3 ori banii de investiţii pentru penitenciare în timp ce plangeai şi te smiorcăiai la televizor de mila miilor de infractori condamnaţi pe nedrept pentru crime, tâlhării, violuri, hoţii şi alte blestemăţii. O să-i cunoşti mai bine şi-o să plângeţi împreună. Ai grijă, insă, nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu! În puşcărie, nu e ca la Parlament, iar ziariştii nu ţi-ar face nimic din ce s-ar putea gândi noii tăi colegi. Sper! Mai ales că, apropo, în pofida recursului compensatoriu care-a eliberat mii de infractori, au mai rămas vreo 2.500 de violatori în puşcării”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Tudorel Toader a publicat salariile angajaţilor din penitenciare

    „O simplă informare privind salarizarea din ANP dar să nu facem comparaţie cu drepturile salariale şi sporurile celor ce nu le au!”, a scris ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.
     
     
    Potrivit postării ministrului, salariile angajaţilor din penitenciare arată în felul următor:
     
    „I – Potrivit Legii nr. 153/2017, salariile de funcţie pentru funcţionarii publici cu statut special pentru anul 2022, se prezintă conform tabelului:
     
    5.791 lei (minim) – 6.844 lei (maxim) – comisar şef de penitenciare;
    5.212 lei (minim) – 5.528 lei (maxim) – comisar de penitenciare ;
    4.819 lei (minim) – 5.110 lei (maxim) – subcomisar de penitenciare ;
    4.561 lei (minim) – 4.819 lei (maxim) – inspector principal de penitenciare ;
    4.302 lei (minim) – 4.561 lei (maxim) – inspector de penitenciare ;
    4.087 lei (minim) – 4.259 lei (maxim) – subinspector de penitenciare ;
    3.950 lei (maxim) – subinspector debutant de penitenciare ;
    4.173 lei (minim) – 4.259 lei (maxim) – agent şef principal de penitenciare ;
    3.900 lei (minim) – 4.087 lei (maxim) – agent principal de penitenciare ;
    3.610 lei (maxim) – agent de penitenciare debutant.
     
    Conform art.38 din Legea –cadru nr.153/2017 prevederile acesteia se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017 […].
     
    II – La salariul de funcţie astfel stabilit, se adună următoarele elemente salariale:
    – Salariul gradului deţinut;
    – Salariul de comandă cuprinsă între 10-25%, dacă este cazul.
     
    III – La salariul funcţiei de bază de adaugă sporurile prevăzute în mod expres de Anexa nr. VI a Legii cadru nr.153/2017, care ramân în cuantumul de la 31 decembrie 2018.
    – 15% (până la) spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare;
    – 30% (până la) sporul pentru muncă cu grad ridicat de risc sau, după caz, culegere, prelucrare, centralizare, verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie, efectuarea 
     

  • Administraţia Naţională a Penitenciarelor confirmă ancheta disciplinară, după ce o angajată s-a măritat cu un deţinut

    „În ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor Ordinului nr. 2794/C din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administraţiei penitenciare, la nivelul unităţii responsabile (Penitenciarul Rahova – n.r.), autosesizată în urma informaţiilor mediatizate, se analizează, din punct de vedere disciplinar, încălcarea acestor dispoziţii”, se arată într-un comunicat al ANP, transmis marţi.
     
    O angajată a Penitenciarului Rahova este anchetată de către superiori după ce s-a căsătorit cu un deţinut, pe care l-a consiliat pe probleme de educaţie în cadrul închisorii, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
     
    De asemenea, reprezentanţii ANP au precizat pentru MEDIAFAX că, potrivit codului deontologic, relaţiile dintre angajaţii penitenciarelor şi deţinuţi sunt interzise.
     
    Căsătoria dintre angajata de la Rahova şi Bogdan Dumitrache, zis „Crocodilu”, a avut loc însă la Penitenciarul Jilava, acolo unde a fost mutat între timp deţinutul.
     
     
     

  • Sindicatele din Penitenciare anunţă că au atacat în instanţă ordinul “ilegal” prin care a fost împuternicit a treia oară şeful ANP/ Tudorel Toader, acuzat de “o nouă încercare de dezinformare”

    Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) reacţionează la ceea ce califică a fi o nouă încercare de dezinformare din partea ministrului Tudorel Toader, precizând că tema duratei mandatului directorilor de penitenciare este una falsă şi ascunde politizarea prin împuterniciri repetate şi, deseori, ilegale a şefilor penitenciarelor.

    Sindicatul susţine că ministrul Justiţiei dezinformează grosolan opinia publică, realitatea fiind că, de când acesta este în funcţie, a blocat concursurile pentru ocuparea posturilor de director de penitenciare după ce le-a anunţat pe site-ul instituţiei, împuternicind, în schimb, “într-un mod lipsit de transparenţă, în funcţii de conducere, ofiţeri pe care să-i poată controla discreţionar la fiecare 6 luni”, arată FSANP într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    “Tudorel Toader l-a împuternicit ilegal pentru cel ce-al 3-lea mandat în funcţia de director general al ANP pe comisarul şef Marian Dobrică, deşi în urmă cu doar câteva luni se pronunţase în sensul încetării unor astfel de practici ca fiind ilegale, iar directorul general anunţase în Consiliul de conducere al ANP măsuri în acelaşi sens, după discutarea în prealabil a aspectelor tehnice şi a alternativelor cu ministrul. FSANP informează că a depus deja acţiune în instanţă pentru suspendarea şi anularea Ordinului ministrului justiţei (OMJ) 1543/2018 care acordă în mod ilegal cea de-a 3-a împutenicire, contrar prevederilor legii şi că a sesizat organele de urmărire penală referitor la comiterea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale, având în vedere că Marian Dobrică îndeplineşte acte legate de o calitate pe care în drept nu o poate avea (art. 258, alin. 1 Noul Cod Penal)”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toader, acuzat de sindicaliştii din penitenciare că ştia circumstanţele morţii lui Stan Mustaţă. “A încercat să se scoată în mod cinic din ecuaţia responsabilităţii”

    “Ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader, declara recent că a cerut controale la Penitenciarele Jilava, Rahova si Giurgiu ca urmare a decesul deţinutului Stan Mustaţă, deşi acestea se declanşează, din oficiu, de către Parchet la orice deces al unei persoane custodiate, indiferent de motivele aparente. O reacţie extrem de nepotrivită, având în vedere că acesta cunoştea informaţii de natură a clarifica circumstanţele decesului, un aspect important fiind cel referitor la conexiunea eronată făcută între transferul deţinutului şi decesul care a avut loc o lună mai târziu, pe fondul unor afecţiuni cronice”, transmite Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), într-un comunicat de presă remis vineri dimineaţă MEDIAFAX.

    Sindicaliştii din penitenciare spun că fostul judecător Stan Mustaţă a murit pe 8 august 2018, în jurul orei 22.15, la Secţia Terapie Intensivă a Spitalului de Nefrologie Carol Davila, iar în dimineaţa zilei următoare ministrul Tudorel Toader a fost informat “în amănunt de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor referitor la acest eveniment”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plângere pentru abuz în serviciu pe numele lui Tudorel Toader

    Sindicaliştii îl acuză pe ministrul Justiţiei că întârzie semnarea unui ordin prin care angajaţii din penitenciare să îşi primească banii pentru orele suplimentare.

    “Deşi a avut peste 3 luni la dispoziţie pentru a clarifica modul în care trebuie plătite orele suplimentare pentru angajaţii din penitenciare, azi 10 iulie – zi de salariu, angajaţii din penitenciare nu-şi primesc banii pentru orele suplimentare pentru că ministrul Justiţiei întârzie semnarea unui ordin. În urma protestelor organizaţiilor sindicale, în Parlament s-a aprobat prin Legea nr. 79/2018 ca orele suplimentare care nu pot fi recuperate în termen de 60 de zile să fie plătite angajaţilor din penitenciare şi poliţie începând cu data de 1 aprilie. În consecinţă, la salariul din iulie ar fi trebuit plătite orele nerecuperate în aprilie. Ceea ce nu este posibil din vina ministrului Justiţiei”, arată Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX.

    Sindicatele spun că, în plus, angajaţii din penitenciare mai au de recuperat peste un milion de ore suplimentare din perioada 2016 – 2018 şi că Guvernul trebuie să plătească această datorie de peste 10,5 milioane de euro angajaţilor din penitenciare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este ”Adina, SPAIMA ŞOSELELOR ” şi de ce au refuzat britanicii extrădarea româncei

    Adina Gabriela Prisacariu, numită ”Adina – spaima şoselelor”, după ce a fost implicată în mai multe evenimente rutiere, din care unul în care a murit soţul ei, a fost reţinută de autorităţile britanice la începutul anului. Femeia fusese dată în urmărire după ce a fost condamnată definitiv într-un dosar de contrabandă,relatează Obiectiv de Suceava.
     
    Aceasta a stat închisă circa 30 de zile, perioadă în care s-a judecat extrădarea sa în România. Magistraţii britanici au refuzat să o trimită pe Adina în ţara noastră din cauza condiţiilor din penitenciare. Astfel, tânăra a fost lăsată în libertate.
     
    Adina Gabriela Prisacariu a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru contrabandă şi constituire de grup infracţional organizat. Înainte de condamnarea finală, tânăra nu avea impusă vreo interdicţie sau restricţie, astfel că a fost liberă să plece unde a dorit, lucru pe care l-a şi făcut.
     
    Suceveanca şi-a căpătat renumele negativ de „spaimă a şoselelor” după mai multe evenimente rutiere în care a fost implicată. Cel mai grav s-a petrecut pe 1 august 2014, când tânăra, aflată la volanul unui Mercedes E-Klasse cu volan pe dreapta, a făcut o depăşire inconştientă provocând un accident în care a murit soţul ei, care se afla pe locul din stânga. După accidentul mortal provocat în august 2014, aceasta a continuat să conducă cu permisul suspendat. Au urmat alte infracţiuni, tânăra fiind botezată de presa locală ”Adina – spaima şoselelor”.
     
    În aprilie 2015, Adina Gabriela Prisacariu a fost încătuşată în stradă, în Suceava, de un echipaj de poliţie rutieră, după ce a fost surprinsă de radar cu viteză peste cea legală şi a refuzat să oprească la semnalul echipajului rutier.
     
    Au urmat alte infracţiuni rutiere, la finele anului 2015. Pe DN 29, la Salcea, tânăra şoferiţă cu permisul suspendat, aflată la volanul unui autoturism marca Land Rover Freelander, a intrat cu viteză într-o curbă periculoasă. Maşina a intrat pe contrasens, s-a izbit în mai multe rânduri de parapetul de protecţie, după care s-a răsturnat într-o râpă adâncă de 6-7 m. Tânăra şi cei doi pasageri din maşina sa au fost răniţi uşor.

  • Măsurile Ministerului Justiţiei, pentru a se alinia cerinţelor CEDO: 9.000 de locuri în penitenciare, recursul compensatoriu şi graţierea totală sau parţială a deţinuţilor

    Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au precizat, într-un răspuns la solicitarea Agenţiei Mediafax că, potrivit deciziei CEDO cu privire la condiţiile din penitenciare, întregul calendar de măsuri menite să rezolve problemele din detenţie va fi transmis la 25 ianuarie 2018.

    Astfel, în urma intenţiei CEDO privind aplicarea procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile din penitenciare, a fost elaborat Planul de măsuri aferent Recomandării numărul 2 a Memorandului care are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării.

    „În conţinutul Planului de măsuri sus menţionat, se regăseşte inclusiv construirea a două noi penitenciare, termenul de dare în folosinţă, la capacitate maximă, fiind anul 2021. Planul este structurat în trei etape, care cuprind: etapa I (măsuri pe termen scurt): 2016-2017 – locuri noi de cazare: 875 şi locuri modernizate: 200; etapa a II-a (măsuri pe termen mediu): 2018-2020 – locuri noi de cazare: 7.520 şi locuri modernizate: 1.451; etapa a III-a (măsuri pe termen lung): 2021-2023 – locuri noi de cazare: 2.500”, se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei pentru Mediafax.

    Totodată, aceeaşi sursă a mai precizat că prin Hotărârea de Guvern 626/2017 a fost aprobată achiziţia unui studiu de fezabilitate destinat construirii penitenciarului P 47 – Berceni, judeţul Prahova. În aceste condiţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, printr-o Comisie multidisciplinară, a elaborat documentaţia de atribuire a procedurii de achiziţie publică ce se va organiza în vederea contractării serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru penitenciarul P47 – Berceni, judeţul Prahova.

    „De asemenea, din punct de vedere legislativ menţionăm următoarele: prin HG nr. 791/2017 privind (…) pentru transmiterea imobilelor 1242 şi 5075, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a aprobat ca imobilele respective să fie preluate în administrare de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu destinaţia utilizării ca de spaţii de cazare pentru persoane private de libertate”, mai arată ministerul.

    Tot pentru a se alinia deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului, a fost adoptată şi legea privind recursul compensatoriu, care a intrat în vigoare la jumătatea lunii octombrie a acestui an, până în prezent fiind eliberaţi un număr de 674 de deţinuţi care au stat în condiţii improprii, potrivit statisticii furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

    Mai mult, Ministerul Justiţiei mai arată că, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, se asigură, zilnic, norme calorice diferenţiate fiecărei categorii de persoane private de libertate, pentru fiecare normă de hrană. De asemenea, deţinuţii mai beneficiază şi de o serie de suplimente alimentare, dacă prestează activităţi productive (muncă uşoară sau grea) sau suferă de anumite afecţiuni medicale (deţinuţi bolnavi de TBC, bolnavi neuropsihic, distrofici). În condiţiile în care alimentaţia persoanelor private de libertate din subordinea ANP se realizează în temeiul unui act normativ elaborat acum peste 20 de ani, Ministerul Justiţiei a iniţiat elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, proiect care urmăreşte o serie de modificări ale actului normativ menţionat, cu scopul aducerii în actualitate a normelor legale care disciplinează drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate, în acord cu evoluţia legislaţiei execuţional-penale din 1994 (anul emiterii actului normativ ce se doreşte a fi modificat) până în prezent.

    Acest proiect a fost adoptat de către Guvern, în prezent fiind supus dezbaterii parlamentare la Senat, în calitate de primă cameră sesizată – proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă.

    Totodată, se mai au în vedere aspecte precum: includerea sintagmei „persoane private de libertate” în titlul actului normativ; eliminarea din textul legal a sintagmei „persoane contraveniente”, în condiţiile în care în România privarea de libertate nu poate avea drept temei o sancţiune contravenţională; egalizarea baremurilor calorice ale normelor de hrană a persoanelor reţinute sau arestate preventiv cu cel al persoanelor condamnate; stabilirea unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate.

    Reprezentanţii ministerului şi-au propus şi stabilirea de către nutriţionişti a unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate, pentru a li se furniza necesarul zilnic de calorii.

    „Pentru fundamentarea acestor baremuri calorice au fost avute în vedere o serie de ghiduri şi cărţi de specialitate în domeniul alimentaţiei sănătoase, precum şi recomandările Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice N. Paulescu, Institutului de Boli Infecţioase Prof. dr. Matei Balş şi Institutului de Pneumologie Marius Nasta”, mai arată sursa citată.

    „Menţionăm, totodată, faptul că Guvernul României a aprobat în data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiţiei, un proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate. Acesta a fost adoptat tacit de Senat (29.05.2017) şi se află în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor , în calitate de Cameră decizională. Proiectul prevede graţierea totală a pedepselor de până la 5 ani închisoare şi a măsurilor educative cu durată de până la 5 ani, precum şi graţierea parţială, cu jumătate a pedepselor mai mari de 5 ani închisoare aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au întreţinere – ca unic întreţinător – minori cu vârsta de până la 14 ani”, spune răspunsul furnizat de către instituţia menţionată.

    Mai departe este explicat faptul că măsura de clemenţă este incidentă numai asupra pedepselor sau măsurilor educative aplicate pentru fapte săvârşite anterior datei de 18 ianuarie 2017. De asemenea, graţierea colectivă nu beneficiază cei care au primit condamnări pentru fapte săvârşite în stare de recidivă şi nici cei care s-au sustras de la executarea pedepsei sau a măsurii educative privative de libertate. De asemenea, în considerarea gravităţii lor, sunt exceptate expres de la graţiere mai multe infracţiuni prevăzute în Codul penal şi în legi speciale.

    „Întrucât prin graţiere se înlătură – în tot, după caz, în parte – executarea pedepsei, proiectul va determina reducerea populaţiei penitenciare; efectul său concret sub acest aspect va putea fi evaluat numai după cunoaşterea formei în care va fi adoptat de Parlament. (…) În cadrul Programului „Justiţie” finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, vor fi finanţate, pentru perioada 2018-2023, o serie de măsuri de investiţii în infrastructura penitenciară prin care vor fi create minim 1.420 noi locuri de cazare”, mai precizează Ministerul Justiţiei.

    În fiecare an, România este condamnată să plătească sute de mii de euro deţinuţilor pentru condiţiile improprii din penitenciare.

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat, în aprilie, decizia-pilot privind condiţiile din penitenciarele din România. Decizia statua că statul român are şase luni la dispoziţie că să prezinte un plan de măsuri care să rezolve suprapopularea şi condiţiile din penitenciare.

     

  • De astăzi! Val de eliberări din închisori. Sociolog: ”România nu este pregătită pentru ce va urma, 80% recidivează”

    Câte 6 zile de libertate pentru fiecare 30 petrecute în închisoare acordă statul român oricărui deţinut, indiferent de fapta pentru care a fost închis, dacă nu a beneficiat de condiţiile cerute de lege, informează stirileprotv.ro

    Dacă celula are mai puţin de 4 metri pătraţi, dacă respectivul nu are acces la activităţi în aer liber, nu are lumină naturală, este ţinut în frig, ori în căldură excesivă, dacă nu poate folosi toaleta în privat şi nu i se respectă cerinţele de igienă. Adică, cea mai mare parte a deţinuţilor închişi în cele 46 închisori din România.

    Închisorile, crede ministrul Justiţiei, se vor goli rapid pentru că deţinuţii nu sunt cazaţi în condiţii decente, iar fiecare dintre condamnaţi primeşte o lună şi ceva de libertate pentru un an după gratii.

    Odată ieşiţi pe porţile penitenciarelor, toţi cei puşi în libertate ar trebui să intre în programe menite să îi ţină departe de tentaţia de-a încalca  legea din nou. Pentru asta există Direcţia Naţională de Probaţiune care are programe psihilogice pentru reintegrarea în societate. Ofiţerii de aici sunt deja prea puţini pentru numărul actual de persoane eliberate condiţionat.

    Gelu Duminică, sociolog: “România nu este pregătită pentru ce va urma, Un procent foarte mare, aproape 80%, recidivează în primul an pentru simpul motiv că nu reuşesc să se adapteze. Mediul penitenciar îţi distruge toate valorile pe care le ai că om liber şi este un şoc.”

    Această măsură este doar una dintre cele pe care statul român le pune în practică pentru a scapă de sancţiunile CEDO legate de condiţiile din închisori. Unii proaspăt condamnaţi ar putea să nu facă nicio zi de închisoare.

  • De astăzi! Val de eliberări din închisori. Sociolog: ”România nu este pregătită pentru ce va urma, 80% recidivează”

    Câte 6 zile de libertate pentru fiecare 30 petrecute în închisoare acordă statul român oricărui deţinut, indiferent de fapta pentru care a fost închis, dacă nu a beneficiat de condiţiile cerute de lege, informează stirileprotv.ro

    Dacă celula are mai puţin de 4 metri pătraţi, dacă respectivul nu are acces la activităţi în aer liber, nu are lumină naturală, este ţinut în frig, ori în căldură excesivă, dacă nu poate folosi toaleta în privat şi nu i se respectă cerinţele de igienă. Adică, cea mai mare parte a deţinuţilor închişi în cele 46 închisori din România.

    Închisorile, crede ministrul Justiţiei, se vor goli rapid pentru că deţinuţii nu sunt cazaţi în condiţii decente, iar fiecare dintre condamnaţi primeşte o lună şi ceva de libertate pentru un an după gratii.

    Odată ieşiţi pe porţile penitenciarelor, toţi cei puşi în libertate ar trebui să intre în programe menite să îi ţină departe de tentaţia de-a încalca  legea din nou. Pentru asta există Direcţia Naţională de Probaţiune care are programe psihilogice pentru reintegrarea în societate. Ofiţerii de aici sunt deja prea puţini pentru numărul actual de persoane eliberate condiţionat.

    Gelu Duminică, sociolog: “România nu este pregătită pentru ce va urma, Un procent foarte mare, aproape 80%, recidivează în primul an pentru simpul motiv că nu reuşesc să se adapteze. Mediul penitenciar îţi distruge toate valorile pe care le ai că om liber şi este un şoc.”

    Această măsură este doar una dintre cele pe care statul român le pune în practică pentru a scapă de sancţiunile CEDO legate de condiţiile din închisori. Unii proaspăt condamnaţi ar putea să nu facă nicio zi de închisoare.