BusinessMagazin

Tag: panouri solare

  • Comisia Europeană impune taxe antidumping de până la 68% pentru panourile solare importate din China

     Prin introducerea taxei, Comisia sancţionează producătorii de panouri solare din China, care de multe ori vând sub costurile de producţie, potrivit Bloomberg.

    Noile taxe vor fi publicate miercuri în Jurnalul Oficial al UE şi vor intra în vigoare de la 6 iunie la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, se arată într-un comunicat al CE.

    Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFP: Europa şi China au prea mult de pierdut de pe urma unui război comercial

     Un asemenea conflict între cei doi cei mai parteneri comerciali din lume ar fi dezastruos pentru economiile europene şi chineză, avertizează unii experţi, subliniind că Bruxelles-ul şi Beijingul au nevoie unul de celălalt.

    Potrivit unor analişti, intensificarea tensiunilor ar putea pur şi simplu să reflecte faptul că UE şi China resimt impactul unei puternice scăderi economice.

    China a înregistrat anul trecut cel mai scăzut nivel de creştere din ultimii 13 ani, în timp ce UE, afectată de criza datoriei şi creşterea nivelului şomajului, se află în mod oficial în recesiune.

    “Cred că faptul că UE se află într-o spirală de creştere negativă nu poate să fie disociat de diferendele sale cu China”, a declarat Sergio Marchi, de la grupul Marchi, un fost ministru canadian pentru Comerţ Extern şi ambasador la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul delegat pentru Energie vrea să interzică panourile solare pe terenurile agricole

     Prevederea ar putea fi introdusă într-o ordonanţă de urgenţă de amendare a legii care promovează schema de sprijin pentru energia regenerabilă.

    “Săptămâna viitoare dăm drumul la ordonanţa de urgenţă. Vor fi unele modificări, pentru că am primit mai multe propuneri interesante. De exemplu, de ce să punem panouri fotovolatice pe terenurile agricole?”, a afirmat Niţă.

    Întrebat ce se întâmplă cu investitorii şi companiile care au cumpărat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Niţă a răspuns: “să fie sănătoşi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Automobile Dacia se face producător de energie din soare

    Dacia, cel mai mare producător de autoturisme din România şi unul dintre cele mai cunoscute branduri locale peste hotare, a decis să intre pe piaţa producţiei de energie electrică printr-un proiect de panouri fotovoltaice care ar urma să fie instalat pe acoperişul uzinei de la Mioveni. Şi alte companii analizează astfel de proiecte pe acoperişul unităţilor pe care le au în portofoliu, un astfel de exemplu fiind magazinul IKEA din Băneasa. Între timp, pentru firme precum Selgros acoperişurile deja au început să facă bani din energia solară. Proiectul Dacia din România vine la scurt timp după ce grupul Renault, proprietarul producătorului auto local, a “plantat” 40 de hectare cu panouri fotovoltaice în toate cele şase unităţi de producţie din Franţa, acesta fiind cel mai mare sistem de acest gen făcut de vreun jucător din industria auto.

    Chiar din momentul în care grupul a finalizat investiţia de circa 60 de MW, echivalentul a 80-90 de milioane de euro, Renault a anunţat că au fost demarate studii de fezabilitate pentru proiecte solare în Slovenia, Maroc, Brazilia, Columbia, Chile şi România.

    “Confirmăm că există un proiect de parc fotovoltaic la Dacia. Mai multe amănunte veţi putea afla la momentul oportun”, au declarat reprezentanţii direcţiei de comunicare a Dacia.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Solarele mai au 10 luni pentru a împânzi România. Apoi „subvenţiile“ sigur scad

    Dacă în zece luni companiile in teresate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.”Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014.” Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic. Vestea ar trebui să fie o adevărată gură de oxigen pentru piaţă, care a fost măcinată în ultimele luni de mai multe zvonuri privind reducerea schemei de sprijin. De altfel, pe fondul incertitudinii, proiectele realizate în domeniul solar nu sunt semnificative, sumele alocate până acum fiind de circa 65-75 de milioane de euro, chiar dacă România propune o schemă foarte generoasă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Chinezii de la Suntech Power vor livra panouri pentru două parcuri solare

    Suntech Power Holdings are deja clienţi în România, respectiv compania portugheză EDP Renovaveis, căreia îi va livra panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 39 MW. Panourile fotovoltaice captează energia soarelui şi o transformă în electricitate. Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv solară, prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare MWh produs în unităţi regenerabile primeşte gratuit un număr de certificate verzi, diferit pentru fiecare tehnologie în parte.

    Mai multe pe zf.ro

  • Primul camp de panouri solare care genereaza curent chiar si pe intuneric

    Compania este prima din lume care aplica tehnologia de
    receptionare a razelor solare intr-un turn central si foloseste
    sistemul de stocare a caldurii cu ajutorul sarurilor topite.
    Impanzind 2.650 de dispozitive solare pe o suprafata de 185 de
    hectare, Gemasolar poate genera pana la 110 giga-watti ora pe an
    iar sistemul de stocare a caldurii permite “eliberarea” de curent
    electric de pana la 15 ore, fara nicio expunere la soare.
    In acest mod compania reuseste sa genereze curent electric 24 de
    ore din 24, 7 zile din 7, chiar si in cazurile in care cerul este
    innorat sau dupa ce apune soarele.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Povestea avocatului care scoate zeci de milioane de euro din aer

    In 2005, ultimii locuitori care mai traiau langa cariera de
    carbune Rosia de Jiu, in satul cu acelasi nume, au fost stramutati.
    Mina, una dintre cele mai mari aflate in proprietatea SNLO,
    exploateaza inca lignit intr-un decor care a fost considerat numai
    bun luna trecuta pentru filmarea celor mai importante scene ale lui
    Nicolas Cage din filmul “Ghost Rider 2”. In praful dens din Rosia
    de Jiu s-a nascut, cu fix 40 de ani in urma, cel care a devenit in
    ultimii doi ani liderul vanzatorilor de certificate de carbon din
    Romania. “Mai am si acum o casa in zona aceea, cu livada si
    gradina. E foarte frumos.” George Brailoiu e o prezenta destul de
    discreta. Da rar interviuri, insa cand vorbeste o face cu atata
    placere incat intelegi dintr-o data cum de a ajuns oriunde a vrut
    fiul unui profesor de matematica si al unei invatatoare din Rosia
    de Jiu.

    Intai a ajuns la Facultatea de Drept din Bucuresti. La Revolutie
    avea 20 de ani si spune ca a intrat in consultanta. Apoi i-a fost
    incredintata conducerea unei firme – mica, ce-i drept. “Nu sunt
    relevante”, spune George Brailoiu cand este intrebat despre numele
    firmelor in care a lucrat. Din punctul de vedere al evolutiei sale,
    George Brailoiu considera insa ca alti doi pasi sunt cu adevarat
    relevanti: prima lui trazactie la bursa, in 1997, si plecarea din
    tara, in Asia Centrala, in 2003. Usa de la intrarea in sediu se
    deschide cu un clinchet de clopotel. Peretii albi conduc spre o
    incapere cu tablouri si scaune tapitate. E liniste.

    Senzatia de boutique creste cand cafeaua este adusa de o
    domnisoara cu trasaturi caucaziene, dar cu un accent neobisnuit.
    Imi dau seama ca nu e secretara din modul cum vorbeste si din cum
    nu stie unde e cafeaua; aflu ca e de fapt country managerul KDF din
    Bulgaria – dat fiind ca la sud de Romania tranzactiile cu carbon
    sunt momentan blocate de UE, Maria Marshakova sta la Bucuresti,
    alaturi de colegii ei de aici. Nu sunt multi, George Brailoiu are
    12 angajati cu totul la firma, incluzand aici pe cei din Romania,
    Bulgaria, Grecia si Lituania. In sine, tradingul cu certificate de
    carbon nu e un business care are nevoie de multi oameni sau, dupa
    cum sintetizeaza omul care detine 100% din KDF: “Trebuie putini,
    extraordinar de buni si foarte bine platiti”.

    Oamenii nu au fost chiar greu de gasit atunci cand Brailoiu a
    vazut oportunitatea. S-a intamplat undeva prin 2007. Omul de
    afaceri isi terminase de curand mandatul din Turkmenistan: a lucrat
    acolo aproape trei ani si a condus o firma de consultanta care
    presta servicii pentru Turkmengaz (a doua companie de profil din
    lume, dupa Gazprom). Povesteste insufletit despre Ashgabat,
    capitala tarii (care inseamna, in traducere literara din persana,
    Orasul Dragostei): “Este o destinatie de business foarte importanta
    si, mai ales, vibranta; toate companiile mari din lume au sedii
    acolo, ai acces la discutii si tranzactii cat tot bugetul Romaniei
    frecvent.

    Acolo m-am format ca om de afaceri”. Odata intors in Europa,
    George Brailoiu a adus cu el nu numai experienta, ci si o agenda de
    telefon bogata, pe care o considera si acum cel mai important asset
    al sau. “Cele mai importante detineri ale unui om de afaceri sunt
    agenda lui de telefon, cercul lui de prieteni si agresivitatea”,
    considera Brailoiu, care recunoaste ca a face afaceri intr-un
    domeniu atat de restrans este imposibil daca nu esti foarte bine
    conectat. De altfel, Brailoiu crede ca a ajuns sa faca business in
    acest domeniu doar pentru ca a simtit piata, nu pentru ca s-ar
    pricepe: “Eu nu stiu sa fac nimic; am angajat oameni care se
    pricep”.

    In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul
    si bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din
    New York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo
    cu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii.
    Intrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in
    continuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a
    castigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din acest an (pe
    locul intai fiind Enrico Scerni, iar pe al doilea echipajul condus
    de Leonardo, fiul lui Salvatore Ferragamo).

    Vorbind cu oameni si jucand la bursele externe (“am portofolii
    bune la marile burse europene, in special actiuni din domeniul
    energetic”), George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la
    UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al
    certificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a
    polua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008,
    incepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii
    2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi
    are radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari
    protocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in
    2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de
    intrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti
    anual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a
    Protocolului de la Kyoto.

  • Cat de profitabil este sa iti dotezi casa cu panouri solare. In cat timp iti recuperezi investitia

    Sistemele solare sunt folosite in principal pentru producerea de
    apa calda menajera. Prin acest program, statul suporta o parte
    dintre costurile instalarii de sisteme solare, centrale pe peleti
    si pompe de caldura. Investitia pentru un sistem de panouri solare
    porneste de la circa 3.000 lei, pentru un sistem solar complet – un
    panou plus un boiler-, in timp ce sistemele complexe cu tuburi
    vidate pot ajunge si pana la 15.000 lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Sperante pentru cer senin in industria panourilor solare

    Cu toate acestea, preturile panourilor sunt in continua scadere iar veniturile s-ar putea sa se imbunatateasca substantial tocmai in 2010. Atat principalii jucatori de pe piata americana, SunPower Corp, First Solar Inc si MEMC Electronic Materials cat si companiile chineze si germane din industria panourilor solare sunt asteptate sa isi faca publice, in urmatorele doua saptamani, rapoartele trimestriale. Cel de-al doilea trimestru a fost privit de companiile producatoare ca un moment de cotitura, informeaza Reuters.

    Rezultatele din cel Q2 sunt asteptate sa fie un real progres fata de cele din primul semestru, cand multe companii au declarat pierderi serioase. In orice caz, analistii sunt interesati indeosebi de perspectivele producatorilor pentru intreg restul anului. “Lucru care conteaza cel mai mult va fi atitudinea managementului legata de modificarea cererii si de preturile de vanzare” a afirmat Burt Chaon, analist Simmons & Co, intr-un interviu. “Ma astept ca cererea sa creasca in cel de-al treilea trimestru.” Cererea de panouri solare a avut de suferit in anul precedent datorita lipsei de finantare a proiectelor legate de energie regenerabila si o retragere a subventiilor oferite in Spania si Germania, sustine Reuters.

    Declinul cererii a avut ca rezultat o supraproductie globala de panouri solare, ulterior o scadere a preturilor si a profitul producatorilor. Totusi, multe companii au declarat ca spera la imbunatatirii pe temeiul recentei redresarii ale economiei americane, conform Reuters. Exista si prognoze mai putin optimiste: Hendi Susanto, analist Gabelii & Co crede ca “scaderea peste asteptari a preturilor va umbri cresterea volumului de vanzari”. Compania germana numarul unu in lume Q-Cells a uimit cand a prognozat in cel de-al doilea trimestru pierderi de 62 milioane de euro (neincluzand dobanzile si taxele). Producatorul de celule solare Ersol, s-a comportat similar manifestand previziuni mai sumbre legate de profitul anual. “Pentru mine, aceasta revenire a fost un vis frumos” a declarat Sebastian Growe, analist Equinet. “Exista speranta la nivelul companiilor, dar ceea ce ma uimeste e ca aceasta speranta rareori se materializeaza in cifre reale”.

    Cititi mai multe despre industria panourilor solare pe www.reuters.com