BusinessMagazin

Tag: pacient

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Primul pacient din lume vindecat de una dintre bolile care pană acum era considerată incurabilă

    ”Este una dintre primele încercări serioase de a trata complet HIV”, a declarat Mark Samuels, manager în cadrul ”National Institute for Health Research Office for Clinical Research Infrastructure” (NIHR — NOCRI).”

    Un britanic ar putea deveni prima persoană din lume vindecată de virusul HIV, în urma unui tratament experimental dezvoltat de o echipă de cercetători de la cinci universităţi din Marea Britanie. Potrivit cercetătorilor, orice urmă a virusului HIV a dispărut din sângele pacientului în urma tratamentului.

    Pacientul, în vârstă de 44 de ani, este unul dintre cele 50 de persoane supuse la acest tratament experimental care vizează acest virus, relatează The Telegraph.

    Tratamentul a fost realizat de o echipă de cercetători de la cinci universităţi britanice şi reprezintă prima terapie creată pentru a identifica şi distruge virusul HIV aflat în orice parte din organism, inclusiv în celulele aflate în fază latentă care sunt trecute cu vederea de tratamentele actuale, mai arată sursa citată.

    ”Este una dintre primele încercări serioase de a trata complet HIV”, a declarat Mark Samuels, manager în cadrul ”National Institute for Health Research Office for Clinical Research Infrastructure” (NIHR — NOCRI).”

    „Explorăm posibilitatea reală de a elimina HIV. Este o provocare imensă şi ne aflăm încă la început, dar progresul a fost remarcabil”, a mai spus acesta.

    Tratamentul experimental este derulat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge, Imperial College London, University College London şi King’s College London.

    n cazul în care se dovedeşte un succes, acest tratament va oferi o speranţă în cazul acestei probleme de sănătate considerată incurabilă.

    Primul pacient, a cărui identitate nu a fost făcută publică, s-a arătat extrem de încântat de analizele în acest caz.

    „Am luat parte la acest tratament experimental pentru a-I ajuta pe ceilalţi, dar şi pe mine. Ar fi o realizare uriaşă, dacă după atâţia ani, s-ar fi găsit un tratament. Faptul că am luat parte la asta ar fi incredibil”, a declarat pacientul, potrivit sursei citate.

  • Primul pacient din lume vindecat de una dintre bolile care pană acum era considerată incurabilă

    ”Este una dintre primele încercări serioase de a trata complet HIV”, a declarat Mark Samuels, manager în cadrul ”National Institute for Health Research Office for Clinical Research Infrastructure” (NIHR — NOCRI).”

    Un britanic ar putea deveni prima persoană din lume vindecată de virusul HIV, în urma unui tratament experimental dezvoltat de o echipă de cercetători de la cinci universităţi din Marea Britanie. Potrivit cercetătorilor, orice urmă a virusului HIV a dispărut din sângele pacientului în urma tratamentului.

    Pacientul, în vârstă de 44 de ani, este unul dintre cele 50 de persoane supuse la acest tratament experimental care vizează acest virus, relatează The Telegraph.

    Tratamentul a fost realizat de o echipă de cercetători de la cinci universităţi britanice şi reprezintă prima terapie creată pentru a identifica şi distruge virusul HIV aflat în orice parte din organism, inclusiv în celulele aflate în fază latentă care sunt trecute cu vederea de tratamentele actuale, mai arată sursa citată.

    ”Este una dintre primele încercări serioase de a trata complet HIV”, a declarat Mark Samuels, manager în cadrul ”National Institute for Health Research Office for Clinical Research Infrastructure” (NIHR — NOCRI).”

    „Explorăm posibilitatea reală de a elimina HIV. Este o provocare imensă şi ne aflăm încă la început, dar progresul a fost remarcabil”, a mai spus acesta.

    Tratamentul experimental este derulat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge, Imperial College London, University College London şi King’s College London.

    n cazul în care se dovedeşte un succes, acest tratament va oferi o speranţă în cazul acestei probleme de sănătate considerată incurabilă.

    Primul pacient, a cărui identitate nu a fost făcută publică, s-a arătat extrem de încântat de analizele în acest caz.

    „Am luat parte la acest tratament experimental pentru a-I ajuta pe ceilalţi, dar şi pe mine. Ar fi o realizare uriaşă, dacă după atâţia ani, s-ar fi găsit un tratament. Faptul că am luat parte la asta ar fi incredibil”, a declarat pacientul, potrivit sursei citate.

  • Medic către pacient: Vinde-ţi casa şi vino cu banii, altfel nu te operez!

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA l-au prins în flagrant pe I.A., medic ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Mureş, care a pretins şi primit, cu titlu de mită, suma de 800 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

    În fapt, la data de 19 septembrie 2016, un bărbat a formulat un denunţ la sediul IPJ Mureş din care reieşea faptul că medicul ortoped I.A. i-a pretins o sumă de bani pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, denunţul fiind înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

    Ca urmare a denunţului formulat, la data de 23 septembrie 2016, ofiţerii S.J.A. Mureş au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze o serie de acte procedurale, iar în data de 26. septembrie 2016, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, au participat la acţiunea de prindere în flagrant, prilej cu care medicul ortoped a fost surprins în timp ce primea de la denunţător suma de 800 euro.

    În fapt, în luna iulie a.c., pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.
    La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

    Cititi mai multe pe www.banatulzi.ro

  • Medic către pacient: Vinde-ţi casa şi vino cu banii, altfel nu te operez!

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA l-au prins în flagrant pe I.A., medic ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Mureş, care a pretins şi primit, cu titlu de mită, suma de 800 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

    În fapt, la data de 19 septembrie 2016, un bărbat a formulat un denunţ la sediul IPJ Mureş din care reieşea faptul că medicul ortoped I.A. i-a pretins o sumă de bani pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, denunţul fiind înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

    Ca urmare a denunţului formulat, la data de 23 septembrie 2016, ofiţerii S.J.A. Mureş au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze o serie de acte procedurale, iar în data de 26. septembrie 2016, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, au participat la acţiunea de prindere în flagrant, prilej cu care medicul ortoped a fost surprins în timp ce primea de la denunţător suma de 800 euro.

    În fapt, în luna iulie a.c., pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.
    La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

    Cititi mai multe pe www.banatulzi.ro

  • Cum arată serviciile medicale ale viitorului. “Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“

    “Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

    „Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

    Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.

    „Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

    Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“

    Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.

    „Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

    „Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.

  • Doctorii au vrut să-i amputeze picioarele. Pacientul a refuzat şi în acel an a câştigat primul său US Open

    Richard Norris Williams a rămas în istorie ca fiind un jucător de tenis foarte bun, dar şi ca a supravieţuit naufragiului Titanic.

    Acesta s-a născut în Elveţia în 1891 şi a început să joace tenis la vârsta de 12 ani. În 1911 a câştigat campionatul elveţian de tenis, iar un an mai târziu a intrat la Harvard.

    Williams se afla alături de tatăl său pe Titanic în aprilie 1912 când vasul s-a scufundat. Acesta a reuşit să ajungă la o barcă de salvare, însă chiar şi aşa a stat mai multe ore în apa îngheţată. În urma acestei experienţe picioarele lui Williams erau atât de degerate încât doctorul a vrut să i le amputeze. A refuzat operaţia şi început să facă exerciţii fizice. Se plimba din două în două ore. A avut noroc şi tratamentul a funcţionat. În acel an a câştigat primul US Open din carieră la categoria dublu mixt.

    A mai câştigat US Open în 1914 şi 1916, chiar şi o cupă Davis la dublu, unde a făcut echipă cu Karl Behr, un alt supravieţuitor de pe Titanic