Tag: pacient

  • Descoperire incredibilă: prima inimă compatibilă cu cea umană a fost scoasă la o imprimantă 3D

    O veste bună a venit de la cercetătorii israelieni la începutul săptămânii: ei au anunţat că au reuşit să printeze o inimă 3D folosind propriile celule ale unui pacient, potrivit Bloomberg. Rezultatul ar putea fi folosit pentru înlocuiri ale ţesutului bolnav inimii şi – posibil – ar putea conduce înspre realizarea unui întreg transplant cu un astfel de organ.

    Inima a fost printată de o echipă a Universităţii din Tel Aviv  şi are dimensiunea de 2,5 cm – caracteristică unei inimi de iepure. Totuşi, aceasta este prima care are toate vasele de sânge, ventriculele şi atriile specifice unei inimi umane.

    „Este complet biocompatibilă şi se potriveşte pacientului”, reducând şansele ca aceasta să fie respinsă de corp a declarat Tal Dvir, profesorul care a condus proiectul. „Pacienţii nu vor mai aştepta pentru transplanturi şi nu va trebui să ia medicamente pentru a preveni respingerea. Organele de care este nevoie vor putea fi printate, personalizate în funcţie de pacient”, spune un comunicat de presă citat de Bloomberg.

    Printarea unei inimi cu dimensiunea celei umane ar putea să dureze o zi întreagă şi ar avea nevoie de miliarde de celule, prin comparaţie cu milioanele folosite pentru aceste inimi mici.Totuşi, medicul spune că acestea pot avea deocamdată un rol important în înlocuirea ţesutului bolnav din inimile umane.

  • SCANDAL nou la Spitalul unde bolnavii erau încurajaţi să întreţină relaţii sexuale: Un infirmier şi un pacient s-au luat la bătaie

    Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, Gigel Capotă, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că a avut loc o altercaţie, miercuri, la Secţia de Psihiatrie, când un infirmier a fost lovit de un pacient.
     
    Conducerea unităţii medicale a dispus o anchetă în acest caz.
     
    „Am făcut o comisie de cercetare, iar când va fi finalizată cercetarea voi oferi datele exacte. S-a dus la urgenţă să-şi facă investigaţii, are nişte contuzii, până nu se finalizează raportul cercetării nu putem oferi alte detalii”, a spus Gigel Capotă.
     
    Incidentul a fost raportat joi la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj.
     
    Potrivit unor surse, infirmierul în vârstă de 39 de ani s-a prezentat singur la Unitatea de Primiri Urgenţe a SJU Târgu-Jiu, iar la plecare medicii i-au recomandat repaus şi concediu medical de cinci zile, diagnosticul fiind „contuzie hemitorace dreapta”.
     
  • În România, un pacient primeşte pentru mâncare aceeaşi sumă ca un condamnat pe viaţă

    Cu 10 lei de pacient, bucătarii se străduiesc să gătească zilnic altceva. Aceeaşi sumă este alocată de Guvern şi unui deţinut scos la muncă.

    O mamă, internată cu copilul, spune că mâncarea din spital e puţină şi fără gust, aşa că rudele îi aduc pachet de acasă. Unele spitale apelează la firme de catering, altele au bucătarii proprii. În ambele variante suma alocată este extrem de mică, spun managerii spitalelor.
     
    Dr. Ionuţ Nistor, purtător de cuvânt Spitalul Parhon Iaşi: “Această sumă este insuficientă… Este o provocare de fiecare dată să asigurăm acest serviciu la o calitate cât de cât acceptabilă.”
     
    Specialiştilor le este imposibil să recomande un meniu sănătos pentru întreaga zi care să se încadreze în 10 lei, suma alocată de Guvern.
     
    Ana Scurtu, dietetician: “Dacă calculăm un iaurtel cu pâinică şi gustarea cred că ne ducem undeva la mai mult de jumătatea alocaţiei.”
     
    Meniuri mai scumpe primesc doar bolnavii de cancer, diabeticii şi cei infectaţi cu hepatita sau HIV. Norma de hrană repartizată zilnic fiecărui bolnav este de 300 de ml pentru o masă, iar alocaţia este cuprinsă între 10 şi 17 lei. Cel mai scump meniu este cel destinat diabeticilor. Cu această sumă bucătarii cantinei trebuie să se gospodărească bine astfel încât pacienţii să nu moară de foame în spital.
     
    Vasile Barbu, preşedinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor: „Nu pot asigura nevoile pacientului. Spitalele sunt nevoite de multe ori să folosească alimente de calitate proastă: conserve şi alimente foarte ieftine”
     
    Alocaţia de hrană a unui pacient e aproape egală cu cea pe care o primeşte un deţinut. Meniul zilnic al unui condamnat porneşte de la 5 lei fără TVA şi poate ajunge la 10 lei dacă acesta munceşte, e arestat preventiv sau condamnat pe viaţă, scrie stirileprotv.ro
  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.

  • Scene incredibile la Cluj. Un pacient, scos peste gard, deoarece accesul era blocat de o maşină

    Un pacient cu infarct din Cluj-Napoca a fost scos de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Cluj peste gard cu ajutorul vecinilor şi al poliţiştilor locali întrucât accesul în curtea casei era blocat de o maşină, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unei postări pe Facebook pe grupul Info Trafic judeţul Cluj, un pacient care locuieşte pe o stradă din centrul municipiului Cluj-Napoca suferise un infarct, iar echipajul SAJ Cluj chemat prin 112 a fost nevoit să îl treacă peste gard deoarece accesul în curte era blocat de o maşină.

    ”Poliţia era deja acolo, număr de telefon nu era. Vino şi mută maşina, un om a făcut infarct şi medicul a trebuit să sară gardul, dar acum nu îl pot scoate pe om din curte”, se arată în postare.

    Maşina care a blocat accesul avea un ecuson de acces general eliberat de Primăria Cluj-Napoca pentru Festivalul culinar internaţional organizat cu ocazia Zilelor Clujului.

    Şeful SAJ Cluj, Horia Simu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX în cazuri de infarct intervenţia rapidă medicilor este vitală, fără ca accesul lor la pacienţi să fie obstrucţionat în vreun fel.
     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Modelul american pentru servicii medicale româneşti

    ”Vrem să ducem abordarea multidisciplinară dincolo de teorie, la nivelul faptelor – în Europa Centrală şi de Est nu există o astfel de abordare. |n sistemul medical românesc, pacientul este diagnosticat, se plimbă din spital în spital, până când se ajunge la o concluzie; în această situaţie, şeful echipei medicale este însuşi pacientul“, descrie medicul Ovidiu Palea conceptul de multidisciplinaritate, pe care specialiştii reţelei private Provita şi-au concentrat eforturile în ultimii ani.

    Fondată în 2011, printr-o clinică dedicată imagisticii, reţeaua Provita s-a dezvoltat ulterior cu o policlinică şi, din 2016, cu un centru medical (spital), toate în Bucureşti. Anul trecut, 27.000 de consultaţii s-au realizat în cadrul reţelei, iar valoarea veniturilor înregistrate de Provita a ajuns la 20 de milioane de lei, în creştere cu 170% faţă de anul anterior. Iar dacă în 2011, în cadrul clinicii lucrau circa 20 de angajaţi, în prezent numărul personalului medical a ajuns la aproximativ 90. Anul trecut, valoarea investiţiilor s-a plasat la 500.000 de euro şi au fost direcţionate în tehnologizare şi îmbunătăţirea unităţilor existente, iar investiţiile bugetate pentru anul acesta se ridică la 1 milion de euro şi vor fi axate pe dezvoltarea unui laborator şi a încă unui centru de zi; în plus, urmează să fie mutată şi extinsă divizia de kinetoterapie într-un centru complex.

    Medicii reţelei spun că în ultimii ani şi-au concentrat eforturile în direcţia unei abordări multidisciplinare: ”Există două direcţii a acesteia: pentru partea de diagnostic, iar a doua, după stabilirea unui tratament, când este nevoie de o echipă mai mare de medici în jurul pacientului – echipa chirurgicală, dar şi alţi specialişti, anestezişti, recuperatori etc.“. Ovidiu Palea insistă că propunerea lor este una fundamental diferită în acest context: ”Propunem discuţii între noi – avem boarduri, reuniuni disciplinare, în care nu un doctor, cu o singură specializare, ci mai mulţi oferă cea mai bună opţiune pentru pacient“. 

    Reţeaua Provita este un business de familie dezvoltat de Ovidiu Palea şi de soţia lui, Ada. Medic primar specializat în anestezie şi terapie intensivă şi în terapia durerii din România, Palea şi-a început parcursul profesional în Statele Unite, unde a fost plecat timp de mai mulţi ani pentru a-şi face pregătirea ca rezident de specialitate; a lucrat apoi câţiva ani ca medic anestezist şi de terapie intensivă în Washington. ”|n contextul în care nu am fost un emigrant fericit şi veneam foarte des în ţară şi aveam familia aici, după ce am intrat în Uniunea Europeană mi-am spus că mă întorc acum ori niciodată“, descrie el gândurile pe care le avea înainte de întoarcerea în ţară.

    A revenit în România în 2007 şi a lucrat, timp de câţiva ani, ca medic anestezist în sistemul de stat ”cu enorm de multe frustrări fiindcă nu am avut experienţa românească în rolul de medic specialist, prin urmare mi-a fost greu să mă integrez“. |n 2011 a decis să facă trecerea cu totul în privat: ”Mi-am spus că nu pot să mă integrez fiindcă sunt eu diferit, nu neapărat în bine“. |ntreg planul a început să se dezvolte în jurul centrului de imagistică şi terapia durerii transformat în Provita în 2011, iar primele investiţii în acesta ”au fost rezultatul multor gărzi în America şi a foarte multă muncă; fondurile proprii au fost direcţionate spre partea operaţională, iar investiţiile în RMN şi alte tehnologii de pildă sunt de ordinul milioanelor şi au fost făcute prin împrumuturi bancare şi leasinguri“.

    În 2012 au decis să preia o clinică ambulatorie care se afla în regiunea Primăverii – Arcul de Triumf, iar în intervalul 2012-2015 au creat centrul de ambulatoriu, unde aveau intervenţii de zi şi multidisciplinaritate. A urmat etapa 2015-2016, dedicată lansării proiectului centrului de cercetare clinică şi diagnostic şi tratament Provita, despre care Palea spune că a fost într-adevăr o provocare, din mai multe puncte de vedere. Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de o investiţie de 9 milioane de euro, cofinanţată din fonduri europene (care au constituit 60% din proiect, adică aproape 5 milioane de euro); 4 milioane de euro au fost credite bancare. ”Probabil că cea mai mare provocare a noastră a fost să ne găsim finanţare; o parte din aberaţiile sistemului le-am regăsit prin acest proiect: câştigi un proiect şi simţi că îl prinzi pe Dumnezeu de picior; timp de doi ani însă nu am găsit finanţarea bancară de care aveam nevoie pentru a continua.“ Medicul spune că erau consideraţi start-up, cu foarte mare risc şi erau pe punctul de a pierde proiectul european în lipsa finanţării; Banca Transilvania le-a acordat în cele din urmă resursele de care aveau nevoie.

    Au ales să dezvolte spitalul bazându-se pe conceptul unei infrastructuri cu puţine paturi, în contextul în care majoritatea intervenţiilor realizate sunt de zi sau cu internare foarte scurtă, astfel că nu se justifică să ţină pacientul foarte mult timp în spital. ”America este un mediu foarte agresiv şi eficient financiar, iar experienţa medicilor este foarte interesantă în ceea ce poţi să implementezi aici; nu merge să iei cu copy paste un sistem de acolo, aici, dar poţi adapta. Ce ştim foarte clar este că spitalele sunt foarte scumpe“. El oferă ca exemplu spitalul unde el şi-a făcut rezidenţiatul, spitalul universităţii George Washington, care avea 250 de paturi; număr ce ar putea fi considerat extrem de mic în raport cu numărul de paturi din spitalele româneşti. ”Ideea de spitale mari, cu multe paturi, este falimentară la nivel internaţional pentru că paturile sunt foarte scumpe. Standardul mondial este ca, în situaţia în care pacientul evoluează bine, în trei zile să meargă acasă. Dacă implementezi ce vezi afară, fără să inventezi nimic, devii mult mai eficient.“

    Din rândul dotărilor tehnologice oferă ca exemplu un mamograf digital cu tomosinteză ce oferă biopsie ghidată, pe care nu o face nimeni din România până acum, potrivit lui; precum şi un aparat de RMN care este printre cele mai complexe aparate din regiune, nu doar din România, fiindcă face şi RMN funcţional (vede activ ce părţi din creier funcţionează sau nu, vede dacă tumorile sunt active sau moarte, n.red). Au anunţat recent şi lansarea unei platforme online – health360.ro – construită cu scopul de a combate fenomenul dezinformării pacienţilor prin intermediul internetului. ”Pacienţii citesc mult pe internet şi îşi asumă rolul de medic, se suprainvestighează inutil, îşi greşesc deseori diagnosticul şi fac paşi în direcţia unui tratament greşit“, explică Palea. Platforma lansată recent este dedicată exclusiv pacienţilor şi include informaţii avizate de o echipă de medici.

    În privinţa colaborării cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, medicul spune că banii decontaţi de stat reprezintă 10% din venituri. ”|n mod natural, această pondere ar trebui să fie majoritară dacă am avea o medicină corectă; oriunde în lumea asta, statul are voie să dea cetăţenilor o grijă medicală, nu trebuie să fii preocupat dacă dă acest ajutor printr-un spital de stat sau printr-un spital privat.“ Oferă din nou un exemplu rezultat al experienţei sale americane: în America, spitalele sunt majoritar private (90%) şi lucrează majoritar cu statul. ”|ntr-o ţară evoluată ca America, statul nu poate să susţină masa de pensionari care creşte şi speranţa de viaţă care creşte“, explică medicul.

    De altfel, şi în Europa se întâmplă la fel, spune el: există contracte prin casă prin care se fac operaţii pe cord, pe creier în privat fiindcă spitalele de stat din Italia, de exemplu, nu fac faţă; în Anglia, lista de aşteptare pentru bolile cronice la spitalele de stat este de 150 de săptămâni pentru o proteză de şold. ”Idealul românesc ar fi ca privatul să absoarbă ce nu poate face statul într-un timp util, dar acesta este un proces lung.“ El consideră că una dintre problemele spitalelor de stat se leagă de costurile mari care nu sunt în laborator, ci în spitalizările continue, ori atât timp cât statul nu acordă o decontare realistă, lucrurile se transformă într-o presiune uriaşă pentru pacient. ”|n prezent, pacientul nu poate aştepta decizii politice fiindcă el se confruntă cu o problemă de viaţă majoră şi atunci se caută de bani şi vine în privat, ceea ce pune un stres foarte mare pe pacient şi un stres la fel de mare pe doctori.“

    Palea consideră că mărirea salariilor medicilor trebuia să se întâmple şi este obligatorie, însă bugetul trebuie echilibrat: ”Şi spitalul de stat este o instituţie financiară care trebuie să aibă încasări şi costuri; dacă dă pe salarii 10 milioane, dar îi vin încasări de două milioane şi trebuie să suplimentăm bugetul cu 8 milioane, este incorect; asta se întâmplă peste tot în Est. Voi fi obligat să recunosc că actul medical costă de 10 ori mai mult, dar având un cost real, atunci spitalul va putea da zeci de mii de euro salarii pentru că încasează de la casă pe actul medical ceea ce este corect.“

    Totuşi, cea mai mare problemă din spitalele de stat şi din sistemul medical, în general, se leagă, potrivit specialiştilor Provita, de criza de personal. De altfel, acesta este şi motivul pentru care conceptul de multidisciplinaritate lipseşte din spitalele publice şi pentru faptul că pacienţii sunt puşi deseori în situaţia de a alerga de la un medic la altul. ”|n spitalele publice vorbim despre o lipsă de resursă – vorbim despre enorm de multe frustrări şi probleme, sunt alte lucruri de rezolvat. Un medic în spitalul de stat are extrem de mulţi pacienţi“, explică medicul neurochirurg Dorin Bica. Provocările de stat nu sunt străine pentru Bica; alături de neurochirurgul Ionuţ Gobej, şi-a anunţat recent plecarea de la spitalul Colentina din cauza managementului defectuos. A ajutat creşterea salarială în aducerea medicilor înapoi din străinătate? ”Vor pleca mai puţini, într-adevăr, deşi, din toate sondajele reiese că nu salariul era motivul principal de plecare“, spune medicul referindu-se la măririle salariale recente. Observă însă că o construcţie sănătoasă a sistemului medical se va face în 10-20 de ani de acum încolo. ”Ca să obţii o diferenţă de 1-2% în mortalitate, ai nevoie de investiţii de miliarde în sistem“, conchide Bica.

    Şi dezvoltarea Provita depinde, de altfel, de numărul personalului medical recrutat; anul trecut au angajat peste 20 de persoane, iar în 2018 şi-au fixat o ţintă asemănătoare. ”Cred că problema nu mai este aparatura în clipa de faţă, cumva te finanţezi, dar cum faci să ai un om care este alături de tine şi trage în aceeaşi direcţie cu tine? Aici este succesul nostru, faptul că avem oameni deosebiţi lângă noi“, subliniază Palea. ”Ideea a fost de a strânge în jurul meu câţi mai mulţi specialişti de care am nevoie ca să creez terapia durerii multidisciplinară – nu poţi face acest lucru fără specializări precum reumatologie, recuperare. Căutăm oricât de mulţi oameni; specialişti buni la toate nivelurile de complexitate şi de vârstă, fie că vorbim despre asistente şi infirmiere, fie despre medici.“ |n ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii în continuare, Palea spune că acestea nu vizează o extindere naţională. ”Motivul este legat de factorul uman: vrem un act medical perfect raportat la ce se întâmplă în Vest“.

    Spune că, fiind vorba despre o afacere formată dintr-o echipă de medici, nu funcţionează pe ţinte de business: ”Lucrurile se întâmplă oarecum natural. Rezultatele financiare sunt consecinţele actului medical, nu a unui plan de business; nu avem o ţintă de încasări fiindcă nu avem nevoie de compromisuri. Clinica este condusă şi manageriată de medici, viziunea şi vocaţia sunt dintr-o perspectivă medicală şi mai puţin financiară. Mai bine tratezi un pacient pe săptămână decât trei pe zi – un pacient operat bine îţi aduce încă un pacient săptămâna viitoare, unul operat prost te face să pierzi 10 potenţiali.“

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor ZF şi este condusă de reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.

     

  • Premieră medicală în România. Prima intervenţie chirurgicală de înlocuire a unui os necrozat al mâinii cu o proteză din pyrocarbon

    Tânărul a fost diagnosticat cu această afecţiune în urmă cu aproximativ un an şi jumătate, dar s-a prezentat la clinică recent, când necroza se afla deja intr-un stadiu destul de avansat. Anterior, pacientul a fost la mai multe clinici din Anglia, unde i s-a propus varianta unui implant de silicon – un produs de o calitate mai slabă comparativ cu proteza de ultimă generaţie din pyrocarbon, produsă in SUA. 

    Din cauza unei conformaţii anatomice anormale a oaselor antebraţului tânărului, osul semilunar a fost în timp supus unei presiuni suplimentare, ceea ce a determinat schimbarea formei, pierderea vascularizaţiei şi necrozarea. Pacientul a început să prezinte dureri mari zilnice, împreună cu limitarea funcţiei mâinii dominante. Dacă ar fi amânat operaţia, acesta risca să dezvolte artroză şi ar fi necesitat o intervenţie chirurgicala mult mai invazivă, care implica excizia atât a osului semilunar, cât şi a oaselor învecinate şi scurtarea mâinii sau blocarea totală a articulaţiei.

    Operaţia a constat în excizia osului necrozat de la nivelul încheieturii pumnului, pregătirea oaselor învecinate pentru proteză, recoltarea unei grefe de tendon şi fixarea protezei în poziţie anatomică cu ajutorul grefei de tendon şi al unor dispozitive din titan şi gore-tex. Conform reprezentanţilor companiei Enlife Solutions, distribuitorul protezelor din pyrocarbon marca Integra, aceasta este prima comandă de astfel de implant în România.

    Echipa multidisciplinară ortoplastică a fost alcatuită din Dr. Dragos Zamfirescu – doctor in ştiinţe medicale, medic primar chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Dr. Iulian-Daniel Vîlcioiu – medic specialist ortopedie şi traumatologie, doctor in ştiinţe medicale şi Dr. Irina Luca – medic anestezist.

  • De ce un pacient cu abonament aşteaptă şi două săptămâni pentru o consultaţie la un anumit medic, în timp ce un client neabonat dar care plăteşte pe loc este programat imediat?

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
  • Proiect USR semnat de aleşi PSD pentru a împiedica practica plicului de bani: Pacientul poate oferi donaţii doar spitalelor, nu şi medicilor

    “Pacientul poate oferi donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu repectarea legii”, potrivit proiectului de lege depus la Senat, care modifică articolul nr. 34 din Legea drepturilor pacienţilor nr. 46/2003.

    Donaţiile făcute de pacienţi vor fi incluse în situaţia privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, care se afişează luna pe pagina de web creată în acest scop de Ministerul Sănătăţii, prin grija ordonatorilor de credite ai unităţilor sanitare, potrivit iniţiativei legislative.

    Deşi conform actualului articol 34 din Legea drepturilor pacientului, acesta poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii, ÎCCJ a statuat că „fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege”, urmând a fi angajată răspunderea penală a acestuia, susţin iniţiatorii, în expunerea de motive a actului normativ, semnată de deputatul USR Matei Adrian Dobrovie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boala care omoară zeci de mii de români ce poate fi confundată cu o răceală şi de multe ori nu e depistată la timp

    Un român moare în fiecare oră de cancer pulmonar. Diagnosticul rapid şi accesul la tratamentul potrivit le-ar putea mări bolnavilor şansele de supravieţuire de la 11%, procentul dramatic la care se situează acestea în prezent, la 55%. Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele din cauza agresivităţii bolii şi a faptului că este depistat în stadii avansate. Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, şansele de supravieţuire ale unui pacient scad dramatic. Potrivit ultimelor date, în 2015, 10.335 de români au murit din cauza cancerului pulmonar.

    Aceste statistici negre apar, în primul rând, din cauza lipsei de informare a pacientului român. Simptomele cancerului pulmonar sunt greşit interpretate de pacienţi, iar cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate pentru că semnele acestuia nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) şi infecţiile pulmonare sau bronşitele ce reapar frecvent. Şi la nivel mondial, cancerul pulmonar este cel mai frecvent diagnosticat tip de neoplazie.

    „Atât terapiile inovatoare, cât şi tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentaţia clasică, ne pot ajuta acum să ţinem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient. De aceea, insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. O vizită la medic le poate salva viaţa.”, spune Florin Mihălţan, medic pneumolog.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info