Tag: Oxford

  • O arhitectă din România de 28 de ani, studentă la Oxford, se ocupă de modernizarea a peste 500 de clădiri ale universităţii

    Irina Mot, o arhitecta din Romania, in varsta de 28 de ani, dar si masterand bursier la Universitatea Oxford se ocupa de mentenanta si modernizarea a peste 500 de cladiri.

    Irina a facut parte dintr-un proiect inovator, construirea primei case solare din Romania, iar apoi a ajuns la studii in Anglia, la Oxford, unde a obtinut singura bursa integrala oferita pentru masterul pe care si l-a ales, informeaza Viitorul Romaniei.

    “In gimnaziu am participat la olimpiade nationale de fizica si matematica. Am avut noroc de profesori care m-au indrumat si m-au facut sa indragesc aceste doua materii. Sunt anumite persoane care prin simpla lor prezenta iti cresc motivatia si interesul fata de materia pe care o predau”, a povestit Irina pentru sursa citata.

    In anul cinci de facultate, Irina a intrat in proiectul ”Prispa”, care viza construirea unei case alimentata doar cu energie solara.

    Dupa ce si-a finalizat studiile in Romania, a plecat la Oxford, unde a obtinut o bursa integrala: “Voiam sa studiez la aceasta universitate pentru imaginea pe care o are Oxfordul. Era pentru mine si inca este locul in care trebuie sa ajungi daca vrei sa te simti implinit din punct de vedere educational”.

    La Oxford, tanara arhitecta a aplicat la un internship, iar apoi a fost cooptata in departamentul de care se ocupa de mentenanta si intretinerea cladirilor care apartin Universitatii Oxford. Irina si colegii ei se ocupa de peste 500 de cladiri din complexul Oxford.
    ”Imi place la nebunie ce fac, ti se da o responsabilitate foarte mare, care la inceput te ameteste, dar te si mobilizeaza. Am inceput cu cateva proiecte micute, iar acum lucrez la 11 proiecte in paralel”, a mai spus Irina Mot.

    Cititi mai multe pe www.monitorul.com.ro

  • Consumul de fructe proaspete poate reduce riscul bolilor de inimă

    În cel mai mare studiu de acest fel, cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare a peste jumătate de milion de adulţi din China pentru a afla dacă dieta pe care o urmează poate fi asociată cu sănătatea inimii. Subiecţii au fost selectaţi tocmai pentru că un număr semnificativ de chinezi de vârsta a doua nu consumă deloc fructe proaspete, astfel că oamenii de ştiinţă au putut să discearnă mai uşor impactul decât în cazul statelor occidentale.

    În urma cercetătorilor, aceştia au arătat că inclusiv consumul unui singur fruct în fiecare zi a scăzut riscul de a suferi un atac vascular cerebral sau un infarct miocardic cu o treime, pe o perioadă de şapte ani, cât timp s-a desfăşurat studiul, comparativ cu persoanele care nu mâncau fructe niciodată sau foarte rar.

    Statinele au redus de asemenea riscul atacurilor de cord cu o treime, dar multe persoane se plâng de reacţiile adverse ale medicamentelor, precum durerile musculare şi oboseala, potrivit CSID.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Oxford Economics a identificat cele mai mari riscuri pentru economia României: China şi Rezerva Federală a SUA

     Economia României ar urma să avanseze cu 3,8% anul acesta, pentru a încetini treptat la 3,2% anul următor şi la 2,9% în 2018, în timp ce pentru 2019 creşterea PIB este prognozată la 3,2%.

    “În cazul unei încetiniri puternice, situaţia din China se deteriorează, investiţiile fiind afectate pe mai multe canale. Şocul înregistrat de China se extinde către alte ţări, iar creşterea economiei globale coboară la numai 1,7% anul următor. Avansul economic al României încetineşte semnificativ faţă de scenariul de bază, din cauza cererii mai reduse pentru exporturi”, potrivit unui raport al firmei britanice de consultanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cuvântul anului 2015 este un emoticon, potrivit editorilor Dicţionarului Oxford – FOTO

    Editorii Dicţionarului Oxford au citat dezvoltarea explozivă a “culturii emoticonului” în ultimele 12 luni, ca motiv ce a stat în spatele deciziei de a desemna “chipul cu lacrimi de bucurie” drept cuvânt al anului 2015.

    “Trăim timpuri în care scrierea cu alfabetul tradiţional întâmpină mari dificultăţi în a satisface cerinţele comunicării din secolul al XXI-lea, bazate pe viteză şi caracteristici vizuale”, a declarat Casper Grathwohl, preşedintele editurii Oxford University Press. “Nu este surprinzător faptul că un element pictografic precum emoticonul a început să se evidenţieze şi să umple aceste lacune – este flexibil, imediat şi acoperă foarte frumos multe nuanţe. Ca urmare, emoticonul a devenit o formă de comunicare tot mai des folosită, o formă ce depăşeşte barierele lingvistice”, a adăugat Casper Grathwohl.

    “Chip cu lacrimi de bucurie” a fost cel mai utilizat emoticon din lume în acest an, potrivit unui studiu realizat de Oxford University Press şi SwiftKey, o companie specializată în tehnologie pentru telefoanele mobile.

    În 2015, acest emoticon a fost utilizat de patru ori mai mult decât în 2014. În Marea Britanie, “chip cu lacrimi de bucurie” a fost utilizat în 20% din totalul mesajelor care au inclus astfel de simboluri.

    Alte cuvinte şi expresii care au fost incluse pe lista scurtă a ediţiei din 2015 pentru cuvântul anului au fost “ad blocker” (software care blochează reclamele pe paginile internet), “refugiat”, “Brexit” (posibilă ieşire a Marii Britanii din UE), “lumbersexual” (tânăr bărbat din mediul urban care poată barbă şi cămăşi cadrilate) şi “sharing economy” (economie colaborativă). O apariţie bizară în lista scurtă din acest an este “they” (ei).

    “Pronumele «ei» reprezintă unul dintre cele mai comune cuvinte din limba engleză, dar el a apărut recent tot mai mult sub lumina reflectoarelor, graţie unui nou sens al său, care se referă la persoanele fără identităţi de gen binare (persoanele care nu se identifică nici ca femei, nici ca bărbaţi)”, precizează acelaşi comunicat de presă emis de Oxford University Press.

    Emoticonul “chip cu lacrimi de bucurie” continuă tendinţa recentă manifestată de editorii Dicţionarului Oxford de a alege cuvântul anului din rândul termenilor asociaţi cu cultura internetului. În 2012, cuvântul anului a fost “GIF”, iar, în 2013, acel titlu a revenit cuvântului “selfie”.

    În 2014, cuvântul anului a fost “vape” – un termen care se referă la acţiunea de a fuma ţigări electronice.

  • Cuvântul “grexit”, inclus în ediţia online a dicţionarului Oxford

    Termenul “manspreading” a fost creat pentru a descrie un bărbat care stă pe scaun cu picioarele depărtate şi ocupă mai mult decât un loc într-un mijloc de transport în comun. În 2014, autorităţile care reglementează transportul public din New York au lansat o campanie în metroul din metropola americană ce a inclus o serie de afişe speciale, cu scopul de a descuraja această atitudine.

    “Hangry” defineşte o stare de dispoziţie proastă generată de foame, iar “butt-dialing” este un termen popular care se referă la un apel telefonic realizat fără intenţie, atunci când telefonul mobil al apelantului se află în buzunarul din spate al pantalonilor sau în geanta posesorului.

    “Brainfart” înseamnă incapacitatea temporară – şi frustrantă – a unei persoane de a-şi aminti un lucru bine ştiut.

    Acest dicţionar online, alcătuit de creatorii prestigiosului Oxford English Dictionary, au inclus în noua ediţie şi adjectivul “awesomesauce” – ce descrie ceva care este excelent – şi expresia “manic pixie dream girl”, inspirată din universul cinematografic, care descrie un personaj feminin atrăgător şi neobişnuit.

    Alţi termeni incluşi în ediţia online a dicţionarului Oxford sunt “wine o’clock” şi “beer o’clock” (ora potrivită din zi pentru a bea alcool), “fangirl” (o admiratoare înfocată a revistelor de benzi desenate), “ragequit” (ieşire, marcată de furie, dintr-un joc video) şi “YouTuber” (utilizator frecvent al site-ului YouTube).

  • Povestea craiovencei de la Oxford care, alături de alţi specialişti, ar putea revoluţiona medicina

    Monica Enescu este o tânără din Craiova, ce se ocupă în prezent cu finalizarea doctoratului în Imagistică Medicală la Universitatea Oxford. Ea şi-a propus să găsească o soluţie pentru a ajuta bolnavii de cancer, iar pentru a face acest lucru, lucrează în cadrul unui proiect ce are drept centru de interes studiile clinice ale noilor tratamente pentru cancer, care sunt supervizate cu ajutorul imagisticii, potrivit informaţiilor publicate de site-ul Ligii Studenţilor Români în Străinătate. Enescu face parte dintr-o echipă multidisciplinară, în care ocupă rolul inginerului. În cadrul proiectului, rolul ei este de a modela matematic tumorile şi de a propune soluţii software în scopul analizei optime a imaginilor.

    Monica Enescu s-a născut la Craiova, iar în 2004 a început cursurile Colegiului Naţional Fraţi Buzeşti cu specializarea Matematică-Informatică Bilingv Engleză. Şi-a dorit mereu să îi ajute pe oameni, şi-a dorit provocări şi a început să îşi caute vocaţia la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Politehnica din Bucureşti. A urmat şi Facultatea de Sociologie la Universitatea din Bucureşti.

    În noiembrie 2009, s-a angajat la centrul de imagistică medicală al KU Leuven, Belgia unde a lucrat la o cercetare fundamentală pentru prelucrarea imaginilor medicale.

    Este pasionată şi de educaţie şi predă în cadrul cursurilor de Imagistică medicală, Metode numerice, şi C++ ale Universităţii Oxford şi a îndrumat proiecte ale studenţilor din ani mai mici.

     

  • Care a fost cuvântul anului 2014?

    După ce anul trecut a ales cuvântul „selfie” ca fiind reprezentativ, Oxford Dictionary a numit cuvântul anului 2014 :  „vape”,  o abreviere de la „vapor” sau „vaporize”.  Acesta este un verb definit ca „a inspira şi expira vaporii produşi de o ţigară electronică sau un dispozitiv similar”. Oxford spune că folosirea acestui termen s-a dublat în ultimul an, pe seama creşterii vânzărilor de ţigări electronice.

    „În dicţionare a existat un spaţiu gol, căci era nevoie de un termen care să descrie această activitate şi să fie distinct de smoking,” au declarat cei de la Oxford Dictionary. Termenul se aplică şi procesului prin care respirăm vapori dintr-o ţigară electronică, dar şi ţigării în sine.

    Iată şi alţi termeni incluşi pe lista scurtă a Oxford Dictionaries în 2014:

    • bae (substantiv): folosit ca un termen afectiv pentru un partener romantic
    • budtender (substantiv): persoană al cărei serviciu este de a servi clienţii într-un magazin de canabis
    • contactless (adjectiv): referitor la sau implicând tehnologii care permit unui smart card sau telefon mobil, etc. să se conecteze wireless la un cititor electronic pentru a face o plată
    • indyref (substantiv): referendumul independenţei Scoţiei care a avut loc în Scoţia pe 18 septembrie 2014 când votanţilor li s-a cerut să voteze cu da sau nu la întrebarea „Scoţia ar trebui să fie o ţară independentă?”
    • normcore (substantiv): o tendinţă prin care hainele demodate, banale sunt purtate ca un manifest deliberat pentru modă
    • slacktivism (substantiv, informal): acţiuni realizate prin intermediul internetului sprijinind o cauză politică sau socială, dar privite ca cerând puţin timp sau implicare, cum ar fi semnarea unei petiţii online sau înscrierea într-un grup militant pe un site de socializare

    Alte dicţionare au ales alte cuvinte drept definitorii pentru anul care se încheie. Spre exemplu, dicţionarul american Merriam-Webster a ajuns la concluzia că termenul “cultură” a fost cuvântul anului 2014.

     

  • O statuie a lui Eminescu, inclusă într-un top al celor mai inedite reprezentări

    Cei de la Viralnova au realizat o listă cu cele mai impresionante şi ieşite din comun statui. Una dintre ele este o reprezentare a lui Mihai Eminescu din Oneşti.

    Operele de artă prezentate mai jos arată cât de mult s-a schimbat conceptul de artă, aşa cum a fost el înţeles până acum.

    Rechinul (Oxford, Marea Britanie)

    Oficialul necunoscut (Reykjavik, Islanda)

    Om care atârnă  (Praga, Cehia)

    Scenă din al doilea război mondial cu personaje în mărime naturală (Eceabat, Turcia)

    Mihai Eminescu (Oneşti, România)

    Clădire care se scufundă (Melbourne, Australia)

    Păianjenul (Londra, Marea Britanie)

    Călătorul (Marsilia, Franţa)

    Pistolul înnodat (New York, SUA)

    Metamorfoză (Charlotte, SUA)

  • Povestea lui Rupert Murdoch, magnatul care controlează un imperiu media

    Rupert Murdoch a dezvoltat imperiul media pe baza moştenirii de la tatăl său: două ziare din Adelaide, Australia de Sud, şi o staţie de radio dintr-un oraş minier australian. Murdoch a fost elev al şcolii de gramatică din oraşul Geelong, unde a avut prima experienţă în cadrul unei publicaţii, la ziarul şcolii, The Corian.

    A lucrat part-time la ziarul Melbourne Herald şi a fost instruit de tatăl lui de la o vârstă fragedă în direcţia preluării businessului familiei. A studiat mai târziu filosofia, politica şi economia la Colegiul Worcester din cadrul Universităţii Oxford din Anglia. A urmat şi un program masteral, iar apoi s-a angajat ca editor la Daily Express, unde a lucrat timp de doi ani. După moartea tatălui său, când Rupert Murdoch avea doar 21 de ani, s-a întors de la Oxford pentru a prelua afacerea familiei, News Limited, fondată în 1923.

    De la început, Murdoch şi-a direcţionat atenţia înspre achiziţii şi expansiune. A cumpărat Sunday Times din Perth, Australia de Vest (1956), iar în anii următori, ziare regionale din Australia, dar şi tabloidul The Daily Mirror din Sydney. Când avea 32 de ani, a cumpărat prima publicaţie din afara  Australiei, cotidianul The Dominion din Noua Zeelandă. În 1968, a intrat pe piaţa media britanică cu ziarul News of the World, achiziţie urmată, un an mai târziu, de cumpărarea The Sun. În piaţa din Statele Unite ale Americii a intrat în 1973, cu ziarul San Antonio Express-News. Murdoch a fondat apoi tabloidul Star, iar în 1976 a cumpărat The New York Post.  Achiziţiile au continuat în 1981, cu publicaţiile Times şi Sunday Times.

    Următorul pas a fost când, trei ani mai târziu, a preluat 20th Century Fox pentru 250 milioane de dolari, iar apoi posturile care formează nucleul Fox Broadcasting Company. În 1986, Murdoch a introdus producţia electronică a ziarelor din Australia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Gradul mai mare de automatizare a condus la reducerea numărului de angajaţi implicaţi în procesul de tipărire, iar mişcarea a condus la revolta lor, încheiată în urma unei înţelegeri de 60 de milioane de lire. În 1993, a cumpărat cu un miliard de dolari Star TV, o companie din Hong Kong fondată de Richard Li. Şase ani mai târziu s-a extins şi în industria muzicii, cumpărând o parte majoritară de acţiuni ale companiei MichaelGudinski Mushroom Records.

    Ca răspuns al declinului media şi al creşterii influenţei jurnalismului online din perioada anilor 2000, Murdoch şi-a declarat susţinerea modelului microplăţilor în scopul obţinerii de venit din ştirile online. În 2004, a anunţat mutarea sediului central al News Corporation din Adelaide, Australia, în Statele Unite ale Americii. Expansiunea a continuat în online în 2005, când a cumpărat Intermix Media Inc., alcătuită din MySpace, Imagine Games Network şi alte reţele sociale, pentru 580 milioane dolari. Una dintre cele mai cunoscute achiziţii ale lui Murdoch a fost cea din 2007, când, în urma unei oferte de 5 miliarde de dolari, a cumpărat Dow Jones, compania care deţine publicaţiile The Wall Street Journal, Barron’s Magazine, Far Eastern Economic Review, SmartMoney.

    Rupert Murdoch are 83 de ani şi o avere estimată anul trecut la 13,4 miliarde de dolari.  Anul trecut, News Corporation s-a separat în două entităţi: 21st Century Fox, compania axată pe TV şi filme, şi News Corp., responsabilă de ziare şi edituri.

  • Reţelele sociale şi sexele

    În general raportul este de 1,05 bărbaţi la o femeie. Cele mai echilibrate reţele sunt Facebook şi YouTube, cu rapoarte egale cu repartizarea populaţiei planetei (oricum, mai mulţi bărbaţi decât femei).

    Google plus are doar 43% femei, iar Twitter cea mai mare pondere a sexului slab, de 53%. Flickr şi Tumblr sunt şi ele preferatele doamnelor, iar Meetup, o reţea care facilitează constituirea de grupuri pe pasiuni şi interese este populată preponderent de femei, având doar 38% bărbaţi.
    Pe de altă parte, doar 40% din conturile de pe Linkedin aparţin femeilor.