Tag: Oxford

  • BAC 2019. Planurile de viitor ale unui elev de 10: Voi studia la Oxford. Domeniul meu e subdezvoltat în ţară, sunt şanse mici să revin

    Clara-Maria Dima, absolventă a Liceului Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că după ce a fost acceptată să urmeze cursurile Universităţii Ofxord din Marea Britanie, este de părere că şansele să revină în ţară sunt unele destul de mici, singurul său liant în acest sens fiind familia şi prietenii rămaşi acasă. „Singurul motiv pentru care m-aş întoarce ar fi familia şi prietenii care mai rămân, dar în vizită voi veni oricum destul de des. Nici în UK nu sunt hotărâtă să rămân, o să încerc să învăţ cât de bine pot în facultate, după decid exact în ce domeniu din fizică îmi doresc să lucrez şi ce vreau să fac, nu am un plan fix momentan, dar sunt şanse destul de mici să mă întorc şi să rămân în ţară”, spune tânăra.

    Absolventa a menţionat faptul că principala sa motivaţie în sensul obţinerii unor note cât mai mari la probele de Bacalaureat a fost dată de condiţiile impuse în contextul admiterii sale la facultate. „După ce am început să învăţ şi am luat note mari la simulări, mi-am dat seama că pot să obţin notă maximă. Ştiam că se oferă premii în bani pentru cei care obţin trei de 10 şi voiam să strâng pentru primele luni de facultate”, a declarat tânăra.

    Tânăra de 10 a spus că la baza deciziei de a pleca în străinătate în vederea urmării cursurilor universitare se află motivul subdezvoltării părţii de cercetare pe fizică în România. „Dacă aş avea putea să fac ce îmi place aici, nu aş respinge posibilitatea de a mă întoarce, dar nu ştiu dacă se poate ajunge acolo prea curând. La o universitate mai mare precum Oxford, există deja comunităţi mai mari care se ocupă cu ce îmi doresc eu să fac, mai mulţi oameni care să te îndrume sau cu care poţi colabora, mai multe resurse, nu zic că nu sunt oameni excelenţi şi aici, dar mi se pare că interesul acordat e diferit pentru domeniul acesta şi că resursele sunt altele”, a adăugat Clara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cercetătorii de la Oxford lansează un nou avertisment: Roboţii vor lăsă 20 de milioane de oameni fără locuri de muncă

    Roboţii ar putea prelua de la oameni circa 20 de milioane de locuri de muncă cu sarcini repetitive până în 2030, la nivel global, potrivit unui nou studiu realizat la Oxford, citat de CNBC.

    Potrivit unui nou studiu realizat de Oxord Economics, în următorii 11 ani vor fi 14 milioane de roboţi introduşi în activităţile economice doar în China.

    Economiştii au analizat trendurile pe termen lung cu privire la impactul pe care îl are avansul automatizării asupra locurilor de muncă, notând că numărul roboţilor utilizaţi s-a triplat în ultimele două decenii, ajungând la 2,25 milioane roboţi la nivel global – care activează în prezent.

    Deşi cercetătorii sunt de acord că avântul pe care l-au prins roboţii în piaţa muncii vor aduce beneficii în ceea ce priveşte creşterea economică şi productivitatea, ei mai spun că vor exista şi oameni care îşi vor pierde locul de muncă. În acelaşi timp, automatizarea va crea noi locuri de muncă, însă unii oameni care practicau sarcini repetitive, care sunt la doar câţiva ani distanţă de pensionare, nu mai au aceeaşi capacitate de a deprinde lucruri noi pentru a fi reprofesionalizaţi.

    „Ca rezultat al robotizării, zeci de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute, în special în economiile mai sărace care se bazează pe forţă de muncă slab calificată. Practic, va creşte inegalitatea veniturilor”, au descoperit autorii studiului.

    Cu toate acestea, dacă robotizarea va avansa cu 30% mai rapid decât prezic specialiştii, PIB-ul global va creşte cu 5,3% în 2030.

     

     

     

     

     

     

     

  • Motivul pentru care Facebook va deveni un ”cimitir digital” până în anul 2070

    Un nou raport al academicienilor OII (Oxford Internet Institute) – parte a Universităţii Oxford – analizează două scenarii extreme, potrivit Gândul.

    Primul presupune că niciun utilizator nou nu s-a alăturat reţelei în 2018. Al doilea presupune că Facebook va creşte în continuare cu 13% pe an, la nivel global, până când piaţa se va satura.

    Realitatea va fi undeva la mijloc, scrie mirror.co.uk. În primul scenariu, cel puţin 1,4 miliarde membri vor muri înainte de 2100 şi numărul celor morţi îl va depăşi pe cel al viilor în 2070.

    Totuşi, dacă Facebook menţine aceeaşi creştere – numărul celor decedaţi va ajunge la 4,9 miliarde de dolari până la sfârşitul secolului.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cuvântul anului 2018 este “toxic”, potrivit Oxford Dictionaries

    Reprezentanţii companiei care editează unul dintre cele mai cunoscute dicţionare din lume au spus că sensul de bază al cuvântului, “otrăvitor”, s-a lărgit odată cu dezvoltarea mişcării #MeToo, care militează împotriva hărţuirii sexuale, dar şi a sentimentului de instabilitate politică adusă de votul Brexit.

    Astfel, cuvântul “toxic” a fost ales pentru că redă spiritul, atmosfera şi motivele de preocupare din 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întrebările la examenul de admitere la prestigioasa Universitatea Oxford. Le puteţi rezolva?

    De curând, conducerea universităţii a făcut publice unele dintre întrebările la care au trebuit să răspundă în anii anteriori studenţii care candidau pentru obţinerea unui loc la această universitate, iar unele dintre acestea le găsiţi mai jos:

     
    Ce determină ca un roman să aibă o încărcătură politică? Această întrebare este adresată studenţilor care candidează pentru un loc la Facultatea de Limbi Străine, secţia de limba franceză.
     
    Una din 4 cauze ale decesului în Marea Britanie este reprezentată de o anumită formă de cancer, pe când în Filipine procentul este de 1 la 10. Ce factori cauzează această diferenţă? Această întrebare este adresată studenţilor care candidează pentru un loc la Facultatea de Medicină.
     
  • Cum a ajuns faimosul bucătar Jamie Oliver la un pas de faliment si de ce a fost nevoit sa închidă mai multe restaurante

    „Am rămas pur şi simplu fără bani”, îşi aminteşte Jamie Oliver într-un amplu interviu acordat publicaţiei Financial Times, acordat la nouă luni după ce a aflat vestea că lanţul său de restaurante, Jamie’s Italian, se afla în pragul falimentului. „Nu ne aşteptam. Asta nu este normal, în niciun business. Ai întâlniri trimestriale. Faci şedinţe de board. Oamenii care ar trebui să facă managementul acestor lucruri ar trebui chiar să facă managementul acestora.”

    Lanţul de restaurante al chefului, devenit celebru datorită seriei TV Naked Chef, s-a extins agresiv de la o unitate în Oxford, în 2008, la 43 de restaurante până la finalul lui 2016.

    Singura opţiune a lui Oliver pentru salvarea afacerii a fost să îşi pună bancherii să injecteze o investiţie de 75 milioane de lire sterline din propriile economii în restaurantele sale. A urmat o altă investiţie, din sursele proprii, de 5,2 milioane de lire sterline, în următoarele câteva luni. „Am avut două ore la dispoziţie pentru a investi banii şi a salva afacerea, altfel totul s-ar fi scufundat în acea zi sau în următoarea, atât de dramatică a fost situaţia”, povesteşte el în interviul acordat FT. Anul trecut, averea lui Oliver era estimată la 150 de milioane de lire sterline.

    Oliver a fost forţat să închidă 12 restaurante şi să renunţe la sute de angajaţi. A îndurat numeroase critici, în special din cauza deciziei controversate de a-l susţine pe cumnatul său, Paul Hunt, pe care l-a numit director executiv al grupului Jamie Oliver în 2014.

    „Mărturisesc că nu ştiu ce s-a întâmplat. Încercăm să lucrăm la refacerea businessului – dar cred că senior managementul pe care l-am avut încerca să facă managementul furtunii perfecte – cauzate de chirii, costurile alimentelor, Brexitul, creşterea salariului minim. S-au petrecut multe”, descrie el câteva dintre posibilele motive pentru care a ajuns în această situaţie.

    Imperiul lui Jamie Oliver are o istorie de mai bine de două decenii. A început să lucreze ca spălător de vase în pubul părinţilor săi, în Essex, Cricketers, la vârsta de opt ani.

    A dezvoltat foarte repede o pasiune pentru gătit, care nu l-a părăsit în perioada instruirii care a urmat. La vârsta de 16 ani, Oliver a ştiut că vrea să fie bucătar-şef şi a urmat cursurile şcolii Westminster Catering College, iar mai apoi a plecat în Franţa.

    La întoarcerea în Regatul Unit, a lucrat mai întâi pentru cheful italian Antonio Carluccio, iar ulterior la cafeneaua The River Café din Hammersmith, unde, în 1997, a fost descoperit de o echipă de televiziune. La doi ani după primele serii TV The Naked Chef, în care Oliver străbătea Londra pe un scuter şi gătea în diverse locuri, s-a transformat într-un star. Iar banii au urmat celebritatea. 

    În 2002, el a deschis restaurantul Fifteen în Londra şi fundaţia de caritate asociată, The Fifteen Foundation, care continuă să instruiască persoane tinere dezavantajate pentru a deveni bucătari-şef.

    În prezent, Jamie Oliver este cel mai de succes chef din media din toate timpurile. A vândut mai mult de 40 de milioane de cărţi şi a devenit cel mai bun autor de nonficţiune din Regatul Unit.

    Totuşi, campaniile sale de promovare a alimentelor sănătoase i-au adus şi controverse: spre exemplu, Jamie Oliver s-a luptat cu lanţul de restaurante de tip fast-food McDonald’s, reuşind să demonstreze că un anumit tip de carne era nocivă pentru consumatori.

    Procesul nu a fost unul de tip juridic, ci moral, iar bucătarul a reuşit să creeze o presiune necesară pentru ca McDonald’s să elimine o substanţă nocivă pentru oameni în procesul de preparare a hamburgerilor. Conform bucătarului, carnea folosită de McDonald’s era din cel mai ieftin tip de carne.

    Ca urmare a acţiunilor lui Jamie Oliver, reprezentanţii McDonald’s au anunţat că vor schimba reţeta şi vor elimina hidroxidul de amoniu din procesul de preparare a hamburgerilor. O altă iniţiativă a celebrului chef a fost să demonstreze felul în care acelaşi lanţ de restaurante prepară faimoasele Chicken McNuggets. Se pare că acestea sunt gătite din resturile dintr-un pui (grăsimea, pielea şi organele interne), care sunt procesate şi apoi prăjite.

    Cum arată o zi din viaţa chefului celebru? În multe dintre dimineţile sale, Oliver călătoreşte de la casa sa de 9 milioane de lire sterline din Highgate, din nordul Londrei, spre sediul central al grupului său din Holloway pe un scuter, cel albastru, folosit în prima serie Naked Chef. Ajunge deseori la birou la 5:30 şi nu pleacă până la 9 seara. Are aici peste 100 de angajaţi, care testează reţete, gândesc programe pentru TV şi internet, publică reţete şi fac campanii legate de politici de alimentaţie.

    În 2008, când a pus bazele restaurantului Jamie’s Italian, acesta avea multe elemente distinctive. El împreună cu chefii lui şi-au propus să folosească ingrediente de calitate şi alimente organice precum laptele, untul şi uleiul de măsline. A introdus ingrediente în trend, precum burrata, descoperită în călătoriile sale în Italia.

    A reuşit să îi surprindă pe criticii greu de suprins. Spre exemplu, Giles Coren, un cunoscut critic, făcând o recenzie a restaurantului Oxford în The Times, a scris: „Locul acesta este cu mai multe străzi înaintea oricărui lanţ italienesc la care mă pot gândi oriunde în lume.”

    „Am reuşit să fim disruptori importanţi. Am schimbat întregul peisaj al mid-marketului. Povestea noastră în primii şase ani a fost incredibilă. Cultura pe care am construit-o a fost fenomenală. Am avut totul, iar acum ni s-a luat totul.”

    Banii pe care Jamie Oliver i-a scos din buzunarul propriu pentru salvarea lanţului de restaurante au ajuns la un total de 37 de milioane de lire sterline – fonduri de la HSBC şi subsidii de la alte companii din Jamie Oliver Group – printre care Jamie Oliver Holdings, companie responsabilă de publicare şi de programele media. Datoriile declarate ale lanţului de restaurante au ajuns anul trecut la 71,5 milioane de lire sterline.

    Pentru a opri fluxul de lichidităţi în afara grupului, Oliver şi consiliul director al companiei au optat pentru aplicarea unei CVA (company voluntary arrangement – aranjament voluntar al companiei), care a implicat închiderea restaurantelor şi renunţarea la 600 de angajaţi.
    Oliver susţine că nu a avut nicio altă şansă în afara unei restructurări pentru a menţine celelalte 1.600 de locuri de muncă rămase.

    În februarie, a fost forţat să facă o înţelegere care să-i permită să se agaţe de unul dintre cele două restaurante de steakuri Barbecoa. I s-a permis să păstreze deschisă subsidiara din City-ul londonez sub operarea unei noi companii, One New Change, ceea ce însemna că aceasta nu era responsabilă de datoriile mari ale restaurantului. Micii furnizori ai restaurantului erau lăsaţi fără plata datoriilor, publicitatea negativă fiind astfel atrasă din nou asupra sa.

    Reprezentanţii grupului spun însă că au fost plătiţi toţi cei cărora restaurantul le datora bani.

    Will Wright, parte din echipa de restructurare a KPMG, spune că Jamie Oliver, şi alte grupuri de restaurante care trec prin aceleaşi turbulenţe, se confruntă, aşa cum a spus şi celebrul chef, cu „o furtună perfectă”. Wright a fost numit să ajute la echilibrarea businessului Carluccios, lanţul de restaurante fondat în 1999 de fostul mentor al lui Oliver. Pentru a aduce grupul la linia de plutire, KPMG spune că este nevoie de închiderea a 30 de restaurante Carluccios.

    Wright spune, tot în cadrul unui interviu în FT, că este probabil ca segmentul mid-market să aibă în continuare probleme, cel puţin în viitorul imediat; în contextul în care, în urmă cu un deceniu, existau mult mai puţine lanţuri competitoare şi nu existau aplicaţii de livrare la domiciliu.
    Alix Partners, compania de consultanţă care administrează CVA-ul grupului lui Oliver, este mai puţin circumspectă şi descrie eşecul ca fiind consecinţa faptului că „a investit în locaţii noi nepotrivite pentru business.”

    La vremea respectivă, partenerul de business de cursă lungă al lui Oliver era Simon Blagden, CEO al lanţului de restaurante, iar Paul Hunt era şeful întregului grup. Blagden a renunţat la rolul său în octombrie 2017 şi a fost înlocuit de Jon Knight, care se ocupa de administrarea afacerii internaţionale şi este un fost executiv al Marks and Spencer. El este de acord că  „deschideam prea multe restaurante, prea repede, în locurile nepotrivite. Deschideam în locuri care nu erau oraşe universitare şi nu aveau suficienţi turişti.” Knight i-a promis lui Oliver că în aproximativ patru ani va readuce valoarea lanţului său de restaurante – şi îl va readuce pe profit.

    În cazul lui Oliver, cele mai multe întrebări se leagă de managementul grupului – o serie de articole din presă din prima parte a anului au sugerat că toate problemele lanţului de restaurante au fost generate de deciziile de business nefericite ale lui Paul Hunt, CEO-ul grupului.
    Alte critici aduc în lumină atmosfera toxică de la sediul central al grupului lui Oliver, de unde exista un exod al executivilor cheie, inclusiv al lui Blagden, dar şi al directorului financiar Tara O’Neill.

    Oliver i-a luat însă apărarea lui Hunt în social media; el a scris pe Twitter: „Îl cunosc pe Paul de ani buni, atât în calitate de cumnat loial şi tată dedicat, precum şi în rolul de CEO capabil şi puternic pe care l-am mandatat cu remodelarea businessului”.

    Căsătorit cu sora lui Oliver, Anne-Marie, este o figură controversată – are la bază o carieră lungă în City-ul londonez şi are abilităţile caracteristice unui trader. În interviul acordat FT, el spune: „Am vrut să schimb modelul de business, Jamie a vrut să schimbe modelul. Cred că existau 38 de businessuri diferite în care eram implicaţi – de la agenţii de talente la studiouri de design grafic şi restaurante. Trebuia să facem ca businessul să fie despre Jamie din nou”, spune el în interviu.

    Procesul a fost însă dureros pentru toată lumea. „A fost extrem de stresant. Lucram până la 2-3 dimineaţa, dormind pe podeaua biroului când era necesar. Aveam consilieri buni şi trebuia să luăm decizii dure. Erau vremuri disperate.”

    El descrie „răzbunătoare” şi „fără bază” acuzaţiile din presă. „Când oamenii devin redundanţi în posturile lor, în care muncesc din greu, se creează mult stres, furie şi negativism. Tot ce pot să spun este că am plătit mereu mai mult decât standardul în cazul acestor redundanţe.”
    În anii ’90, Hunt era un lider de succes la London International Financial Futures and Options Exchange (Liffe) şi lucra pentru subsidiara londoneză a controversatei companii americane Refuco, care într-un final a eşuat în contextul unor infracţiuni.

    Cumnatul lui Oliver a fost găsit vinovat de „front-running”, o formă de trading care implică cumpărarea de acţiuni de către traderi la preţuri avantajoase pentru ei înaintea unei tranzacţii importante. A fost amendat cu 60.000 de lire sterline şi exclus din Liffe pentru un an. Philip R. Bennet, cel care conducea compania Refco în Statele Unite, a primit o sentinţă de 16 ani pentru fraudă în 2008 şi a pledat vinovat la acuzaţia că a ascuns o datorie de 400 de milioane de dolari. Cazul a generat un imens scandal în Statele Unite şi a înăsprit controalele făcute acestor instituţii financiare.

    Totuşi, Hunt spune că a fost tratat incorect şi găsit vinovat pe baza unui detaliu tehnic. „Nu credeam că încălcăm regulile; consilierii noştri ne-au spus că nu este aşa.”

    Oliver nu pare să fie deranjat de trecutul cumnatului său şi crede în continuarea că numirea lui în funcţie a fost decizia corectă.
    „Aveam nevoie de sinceritate, de claritate şi să rezolv o serie de lucruri, inclusiv numărul prea mare de angajaţi. Jobul meu de zi cu zi este să produc conţinut pentru TV şi cărţi. Nu pot să fac totul”, descrie el munca alături de cumnatul său.

    Ca urmare a restructurării lui Hunt, afacerea lui Oliver s-a redus la patru componente principale – media şi publishing, care în 2017 a generat venituri de 30 de milioane de lire sterline, cu un profit înainte de taxe de 5,4 milioane de lire sterline, licenţe şi endorsement, care au generat profit de 7,3 milioane de lire sterline, la venituri de 10 milioane de lire sterline, lanţul de restaurante şi actele de filantropie.

    Următoarele rezultate financiare ale restaurantelor vor fi publicate luna aceasta şi nimeni din companie nu se aşteaptă la o revenire la profitabilitate.

    „​Tot ce am vrut a fost să fac mâncarea accesibilă tuturor, să demonstrez că poţi să faci greşeli – eu le fac tot timpul – dar nu contează”, spunea el într-un interviu mai vechi din presa internaţională. Ce consecinţe vor mai aduce cele mai recente greşeli de business pe care le-a făcut?

  • FELICITĂRI! România a obţinut 4 medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică din Japonia. 3 dintre medaliaţi vor studia la Oxford

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, în clasamentul neoficial pe medalii al concursului la care au participat elevi din 13 state, România s-a clasificat pe primul loc, la egalitate cu ţara gazdă.

     
    Medaliile de aur au fost cucerite de Costin-Andrei Oncescu, de la Colegiul Naţional “Dinicu Golescu” din Câmpulung, judeţul Argeş, şi de Alex Tatomir, Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” din Brăila.
     
    Laureat cu aur şi la olimpiada de anul trecut, Costin-Andrei Oncescu s-a clasat pe primul loc în ierarhia generală individuală.
     
    Ioan-Tiberiu Muşat şi Ştefan Constantin-Buliga, ambii elevi ai Colegiului Naţional “Tudor Vianu” din Bucureşti, şi-au trecut în palmares medaliile de argint.
  • Theo Istrate, absolvent de Oxford pleacă scârbit din România: „Mi s-a spus că mi-am vândut ţara”

    Theo a studiat ingineria în Anglia de unde s-a întors şi a muncit trei ani ca programator în România. Acum spune că se întoarce la Oxford şi nu plănuieşte să revină în România, unde a fost acuzat că îşi vinde ţara pentru că a învăţat peste hotare, scrie ziarulromanesc.net
    A primit oferta unui “start-up”, la Oxford. Aici va lucra la dezvoltarea unor roboţi off-road pentru munci agricole.

    „Robotul ar trebui să are şi să stropească singur. Îl duci în câmp, nu trebuie să-l programezi să-ţi tragă brazda. Trebuie să-i spui câte brazde vrei, din câţi în câţi metri, şi el să păstreze brazda dreaptă”, explică Theo.

    Tânărul a povestit că a ajutat la unele activităţi de partid ale USR, a stat cu orele la cozile de votare de la alegerile prezidenţiale din 2014, iar în 2016 a făcut campanie la alegerile parlamentare din Vrancea, pentru un fost olimpic internaţional la matematică.

    Din păcate, spune Theo, faptul că era absolvent MIT, considerată cea mai bună Universitate din lume, nu l-a ajutat prea mult pe amicul său.

    „Din păcate, a prins foarte mult la populaţie acest bau-bau care este Soroş”, spune tânărul. El însuşi a fost acuzat că îşi „vinde ţara” şi că nu are dreptul la opinie când vine vorba de viitorul României, pentru că a ales să studieze peste hotare.

    Lui Theo îi este greu şi să înţeleagă autosuficienţa de care s-a lovit adesea în ultimii trei ani în care a locuit în Bucureşti.

    „Lumea la noi nu poate să accepte că cineva este mai bun şi unii sunt foarte mândri, din câte am înţeles de la colegii care au terminat facultatea în ţară. Şi este greu să lucrezi cu astfel de persoane. Primul lucru pe care l-am învăţat la Oxford este că tot timpul este cineva mai bun ca tine”, spune tânărul.

    Theo recunoaşte că nu crede într-o schimbare rapidă a României şi că nici nu are vreun remediu miraculos pentru ca ea să se producă peste noapte. Crede, însă, că oamenii ar trebui să se implice şi, depăşind dezgustul acumulat în ultimele aproape trei decenii, să-şi tragă la răspundere aleşii.

    „Noi ne mulţumim cu foarte puţin, ca popor. Dacă a venit cineva şi a făcut un lucru bun, acela este Dumnezeu pe pământ. Nu! Asta este datoria lui. A venit într-o funcţie publică, de conducere, să facă lucruri, nu un lucru bun în patru ani de zile. În România, este standardul atât de jos încât cred că, în orice oraş există un primar care face un singur lucru bun, el va fi ales pe trei mandate, chiar dacă apoi stă acasă şi doarme. Atât de dezamăgiţi cred că sunt oamenii”, mai spune el.

  • FELICITĂRI! Elevă din România admisă la cele mai bune universităţi din Marea Britanie. „Am mai multe oportunităţi în străinătate”

    Eleva este medaliată cu argint de către Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR), dar mai deţine încă trei medalii de argint şi una de bronz, precum şi premiul Universităţii de Vest din Timişoara pentru cea mai originală rezolvare a unei probleme de matematică la faza naţională a olimpiadei de matematică, informează ziarulromanesc.net

    „Deşi mi-ar plăcea să mă întorc în ţară, consider că am mai multe oportunităţi în străinătate, mai ales în privinţa domeniului ales. Însă cred că aceasta este o decizie pe care trebuie să o iau după finalizarea facultăţii, când voi putea observa atât avantajele, cât şi dezavantajele construirii unei cariere în afară ţării”, a spus tânăra.

    Anda Tenie este singura elevă din judeţul Mureş care, alături de alţi 20 de elevi români, a fost admisă şi a urmat cursurile şcolii de vară „Oxford for Romania Summer School”.

    Potrivit Andei, participarea la această şcoală de vară a fost o “bucurie imensă” şi s-a simţit onorată şi norocoasă să cunoască oameni minunaţi care excelează în domenii diferite şi pe care îi uneşte pasiunea şi perseverenţa.

  • Un român, selectat la Oxford International Art Fair 2018/ Bogdan Mihai Radu: Simpla expunere a lucrării mele ca reprezentativă pentru această ediţie o consider un succes

    Dintre sutele de lucrări trimise de 150 de artişti şi galerii participante, trei au fost alese pentru caruselul de imagini de pe pagina principală a site-ului festivalului (www.oxfordinternationalartfair.com), una aparţinându-i artistului român. Ceilalţi doi favoriţi sunt Yanfei Wang (S.U.A.) şi August Vilella (Spania).

    „Sunt realmente emoţionat, o dată pentru că e prima mea participare la un târg internaţional de artă şi apoi pentru că această alegere, din partea organizatorilor, de a-mi expune una dintre lucrări – cumva ca preferată, alături de altele două – m-a surprins şi m-a bucurat enorm. Desigur, nu pot să nu recunosc că aştept cu mare nerăbdare premiile de la sfârşitul evenimentului (care, da, este unul competiţional), dar simpla expunere a lucrării mele ca reprezentativă pentru această ediţie o consider un succes încurajator.” a declarat artistul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro