Tag: ovidiu

  • Deputatul PSD Leonardo Badea, aviz favorabil pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ASF

    „Este un mandat foarte scurt, de un an şi câteva luni, dar este o provocare.(…) Am luat-o ca pe o provocare importantă, să încercăm să creştem nivelul de încredere în ASF şi gradul de protecţie al consumatorului de produse şi servicii financiare. Este o provocare, în care intru cu mare încredere şi responsabilitate. Nu vin pentru o funcţie, ci pentru un proiect (…)”, a declarat deputatul PSD Leonardo Badea, la finalul audierii în Comisiile reunite de Buget şi Economie din Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată acum prima soţie a lui HAGI

    Nunta cu Lena Celnicu a fost unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în 1990, după Revoluţie. Mariajul celor doi nu a durat mult, după câteva luni de la căsătorie, aceştia au decis să se despartă.

    În 1995, Gică Hagi, considerat cel mai mare fotbalist român, s-a recăsătorit cu Marilena Vlahbei, cu care are doi copii. Leni, fosta soţie a lui Hagi, şi-a refăcut şi ea viaţa, căsătorindu-se în 2004 cu Ovidiu.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Cum arată acum prima soţie a lui HAGI

    Nunta cu Lena Celnicu a fost unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în 1990, după Revoluţie. Mariajul celor doi nu a durat mult, după câteva luni de la căsătorie, aceştia au decis să se despartă.

    În 1995, Gică Hagi, considerat cel mai mare fotbalist român, s-a recăsătorit cu Marilena Vlahbei, cu care are doi copii. Leni, fosta soţie a lui Hagi, şi-a refăcut şi ea viaţa, căsătorindu-se în 2004 cu Ovidiu.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Cum arată acum prima soţie a lui HAGI

    Nunta cu Lena Celnicu a fost unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în 1990, după Revoluţie. Mariajul celor doi nu a durat mult, după câteva luni de la căsătorie, aceştia au decis să se despartă.

    În 1995, Gică Hagi, considerat cel mai mare fotbalist român, s-a recăsătorit cu Marilena Vlahbei, cu care are doi copii. Leni, fosta soţie a lui Hagi, şi-a refăcut şi ea viaţa, căsătorindu-se în 2004 cu Ovidiu.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • A pornit afacerea în 1990, iar acum grupul de companii pe care-l conduce are afaceri de 430 de milioane de euro

    În prezent, compania pe care a fondat-o rulează afaceri de 1,76 miliarde de lei, conform datelor publicate pe Ministerul Finanţelor Publice. Totodată, grupul Farmexim, din care face parte şi reţeaua de farmacii Help Net, a înregistrat un profit de aproximativ 19 milioane de lei anul trecut.

    La finalul lui 2015, una dintre reţelele de farmacii din top zece de pe plan local, Help Net a preluat 19 unităţi ale lanţului Centrofarm de la omul de afaceri Alain Bonte, o tranzacţie de anvergură pe piaţa farma. Reţeaua de farmacii a fost fondată în 1998 şi în prezent are 200 de farmacii, iar numărul clienţilor activi este de 2,2 milioane de persoane.

    Antreprenorul Ovidiu Buluc a absolvit Facultatea de comerţ exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, domeniu în care a şi profesat începând cu 1968. Din 1980 şi până când a pus bazele Farmexim, Buluc a fost şef de serviciu al Uzinexport (fosta Maşinexport, înfiinţată în 1960).

    Antreprenorul controlează acum un grup de companii cu afaceri anuale de 430 de milioane de euro şi care în ultima perioadă a început să facă mişcări importante pe piaţa farma. În urmă cu aproximativ două săptămâni, Consiliul Concurenţei a publicat un document prin care se anunţa preluarea a 19 farmacii Centrofarm (deţinute de omul de afaceri Alain Bonte) de către Help Net (reţeaua de farmacii a lui Ovidiu Buluc), majoritatea fiind amplasate în centre comerciale. Aceasta este prima tranzacţie de o asemenea anvergură din ultimii patru ani (ultima „mutare“ de acest gen fiind realizată de A&D Pharma, care în august 2012 a preluat prin intermediul Sensiblu 90 de farmacii City Pharma (deţinute de grupul românesc Relad).

  • Cum arată acum prima soţie a lui HAGI

    Nunta cu Lena Celnicu a fost unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în 1990, după Revoluţie. Mariajul celor doi nu a durat mult, după câteva luni de la căsătorie, aceştia au decis să se despartă.

    În 1995, Gică Hagi, considerat cel mai mare fotbalist român, s-a recăsătorit cu Marilena Vlahbei, cu care are doi copii. Leni, fosta soţie a lui Hagi, şi-a refăcut şi ea viaţa, căsătorindu-se în 2004 cu Ovidiu.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • IGPR: Trei autostrăzi, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene, închise din cauza viscolului

    Trei autostrăzi, respectiv A2 Bucureşti – Constanţa, A3 Bucureşti – Ploieşti, A4 Ovidiu – Agigea, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene sunt, la ora transmiterii ştirii, închise din cauza ninsorii şi a viscolului, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

    Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a anunţat că, drept urmare a ninsorii şi viscolului din ultimele ore, circulaţia rutieră este închisă pe trei autostrăzi, pe 44 de tronsoane de pe 25 de drumuri naţionale şi pe 103 drumuri judeţene (104 tronsoane).

    Pe alte cinci drumuri naţionale a fost impusă restricţie pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone.

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, în judeţul Constanţa sunt închise DN 22 tronsonul Ovidiu-Mihai Viteazu; DN 3 tronsonul Murfatlar – Ostrov; DN 3C tronsonul Constanţa – Ovidiu;
    DN 38 tronsonul Agigea – Negru Vodă (punct de trecere a frontierei către Republica Bulgaria); DN 2A tronsonul Hârşova – Mihail Kogalniceanu; DN 22A tronsonul Hârşova – limita jud. TL;

    În judeţul Tulcea, nu se circulă pe DN 22 tronsonul Baia – limita jud. CT şi tronsonul Smârdan – Garvăn; DN 22A tronsonul Cataloi – limita jud. CT, DN 22D tronsonul Măcin – Horia; DN 22E Garvăn – IC Brătianu; DN 22F tronsonul Izvoarele – Nalbant.

    În judeţul Călăraşu, sunt închise DN 3 tronsonul limita jud. IF – Chiciu; DN 3A tronsonul Lehliu Gară – limita jud. IL; DN 3B tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 21 tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 31 tronsonul Olteniţa – Cuza Vodă, iar în judeţul Ialomiţa sunt închise DN 1D limita jud. PH – Urziceni; DN 3A tronsonul limita jud. CL – Feteşti. DN 3B tronsonul limita jud. CL – Gura Ialomiţei; DN 21 tronsonul limita jud. BR – limita jud. CL. DN 21A tronsonul limita jud. BR – Ţăndărei; DN 2A tronsonul Malu – limita jud. CT. DN 2C tronsonul Tovărăşia – Slobozia.

    În judeţul Brăila, sunt închise DN 21 tronsonul Brăila – limita jud. BZ; DN 21A Bărăganul – limita jud. IL; DN 22 tronsonul Brăila – Grădiştea; DN 2B tronsonul limita jud. BZ – Brăila, tronsonul Brăila – Şendreni. (E87), DN 23 tronsonul Brăila – limita jud. VN, iar în judeţul Galaţi nu se circulă pe DN 24D tronsonul Tuluceşti – limita jud. VS.

    În judeţul Buzău, sunt închise DN 2B tronsonul Buzău – limita jud. BR; DN 2C tronsonul Costeşti – Padina şi DN 22 tronsonul Râmnicu Sărat – limita jud. BR, iar în Vrancea nu se circulă pe DN 23 tronsonul Năneşti – Măicăneşti – limita jud. BR; DN 23A tronsonul Gologanu – Ciorăşti; DN 23B tronsonul Măicăneşti – Ciorăşti şi DN 2N tronsonul Bogza – Dumbrăveni.

    Totodată, în judeţul Ilfov nu se circulă pe DN 3 tronsonul DNCB – limita jud. CL, iar în judeţul Giurgiu este închis DN 41 tronsonul Băneasa – limita jud. CL.

    În judeţul Prahova, este închis DN 1D tronsonul Albeşti Paleologu – limita jud. IL.

  • Directorul general SRR, Ovidiu Miculescu, urmărit penal pentru abuz în serviciu

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au început urmărirea penală faţă de mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), printre care şi preşedintele director general SRR, Ovidiu Miculescu, dar şi Ducu Bertzi.

    “Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi faţă de: Miculescu Ovidiu, Bertzi Alexandru, Moise Adrian Valentin, Rădulescu Adelina, Savu Ileana şi Florea Ana (alături de Demeter Andras Istvan, Fugaru Mirela-Ioana, Voicu Mihai, Olaru Stejărel-Nicolae şi Moşneag Doina), membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. şi conflict de interese, prev. de art. 301 C.pen”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, remis miercuri MEDIAFAX.

    Procurorii spun că, în perioada iulie 2011 – ianuarie 2014, aceştia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceştia au obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei.

    Radio România a transmis, marţi, un comunicat prin care afirmă: „Consiliul de Administraţie nu are nicio legătură, în mod direct sau indirect, cu vreo firmă de turism care a încheiat contract cu Societatea Română de Radiodifuziune”, „contrar informaţiilor publicate în presă”.

    De asemenea a specificat faptul că cercetarea în curs se referă la mandatul Consiliului de Administraţie anterior, nu la cel actual.

  • Spitalul butic, o nouă nişă

    Ovidiu Palea vorbeşte repede şi sunt avertizată că foloseşte un limbaj colorat, altminteri folositor jurnaliştilor care scriu poveşti. Colorat, aveam să constat, în sensul metaforelor folosite. Iar debitul mare de cuvinte este rezultatul ritmului de viaţă foarte alert; medicul, specializat în anestezie şi terapia durerii, obişnuieşte nu numai să consulte, să facă intervenţii (la coloană, umăr sau genunchi), dar se ocupă şi de management, de dezvoltarea afacerii şi răspunde, personal, tuturor întrebărilor de pe forumul afacerii. Obişnuieşte să comunice mai degrabă prin SMS-uri, nu-i răspunde nici soţiei la telefon, pentru că îşi petrece cea mai mare parte din zi în consultaţii şi intervenţii.

    ProVita, care reuneşte acum două clinici şi un spital care aşteaptă o singură autorizaţie pentru a începe să funcţioneze, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, în funcţie de momentul în care spitalul va începe să funcţioneze, încasările s-ar putea ridica la 3-4 milioane de euro. Pe piaţa serviciilor medicale private, estimată la 600 de milioane de euro anual, 25 de spitale private au fost deschise cu investiţii de peste 300 de milioane de euro; 11 dintre ele sunt în Bucureşti.

    Această piaţă este unul dintre puţinele domenii care au înregistrat plusuri chiar şi în perioada de criză, iar acum cele 3.000 de paturi din domeniul privat reprezintă 2% din totalul numărului de paturi de spital din ţară. La 45 de ani, medicul Ovidiu Palea intră pe o nişă nouă, deschizând, spune el, un spital butic: „Nu din punctul de vedere al costurilor, ci din punctul de vedere al actului medical. Adică în loc să mănânci o şaorma la colţul străzii, poţi să o comanzi la un restaurant în cu totul alte condiţii“. Una din practicile pe care medicul şi le-a însuşit în anii în care s-a specializat şi a profesat în SUA este de a-i da pacientului dreptul şi responsabilitatea de a alege şi de a-şi asuma riscurile. „Pacientul îşi asumă alegerea unui tratament, iar dacă ceva iese prost, îl ducem până la capăt, pentru că pot exista complicaţii – infecţii, hemoragii, pareze.

    Pacienţii întreabă:
    – Păi pot paraliza?
    – Da, poţi.
    – Ai avut cazuri?
    – Da, am avut.

    Nu pot spune că nu am avut complicaţii la operaţii, pentru că ar fi o minciună. Dar atunci când avem complicaţii nu lăsăm pacienţii în drum. Am avut pacient cu pareză dar a urmat un proces de recuperare şi acum este foarte bine. N-a rămas nimeni de la noi netratat până la capăt şi să-l trimitem în altă parte.“ Medicul este încredinţat că pacienţii trebuie informaţi de riscuri, dar ei nici nu vor să audă de ele; „pacienţii ciupesc informaţii şi apoi spun că nu au aflat despre riscuri, iar noi le arătăm raportul medical, de pe hârtie, pe care îl aveau deja. Mulţi nici nu se uită pe el.

    – Cum, pot să mor?
    – Da, poţi să mori.
    – De la o infiltraţie?
    – Da, de la o infiltraţie. Este puţin probabil, dar este posibil. Este diferenţa dintre posibil şi probabil.

    Pacienţii trebuie să înţeleagă şi să-şi asume riscurile“. Aceasta este doar una dintre filosofiile medicului, care are o abordare total diferită de sistemul cu care sunt obişnuiţi pacienţii români, pentru că în sistemul de stat majoritatea doctorilor stau prea puţin de vorbă cu pacienţii. Palea are consultaţii programate pentru câte o oră şi de multe ori întârzie, pentru că într-o oră pacientul nu a priceput totul şi trebuie să o ia de la capăt cu explicaţiile; iar dacă pacientul următor este supărat că a întârziat, îi spune că stă cu el şi două ore, dacă e nevoie. „La doctor nu se pot respecta programările ca la masaj.“

    SPRE SUA ŞI ÎNAPOI

    „Nu-mi place să mă prepar, pentru că toată viaţa am urât când mă scoteau în faţa clasei să spun o poezie şi mă pierdeam în faţa clasei“, începe discuţia directorul general al ProVita, cu referire la pregătirea prealabilă pentru interviu. Iar apoi povesteşte cum a ajuns să clădească un spital. A terminat în 1995 facultatea de medicină şi spune că face parte din generaţia care a plecat masiv peste hotare „pentru că nu aveam nimic în faţă, nici în ce priveşte profesia, nici ca finanţe“. A mers la examene la Budapesta, apoi a mers la interviu în SUA, intrând în acelaşi sistem de evaluare cu absolvenţi americani; a urmat apoi un program de matching naţional – spitalele caută medici cu specializările care îi interesează, iar medicii aleg oferte.

    La început era interesat de chirurgie şi a acceptat oferta unui spital afiliat cu Johns Hopkins (spital care vreme de 21 de ani consecutivi a fost desemnat cel mai bun din SUA); a făcut trei ani de rezidenţiat cu specializarea anestezie, după care a ales să se specializeze în terapie intensivă şi cu o supraspecializare, „anticipând că vreau să mă întorc în România, pentru că românii cer cinci ani de specializare, americanii nu“. Avea să se întoarcă în 2003. „Eu nu m-am întors pentru asta“, spune el făcând semn către pereţii spitalului nou-nouţ. „Nu m-am întors ca să fac o afacere în medicină; am plecat gândindu-mă că o să mă întorc“. Au apărut, în viaţa sa şi a soţiei sale, trei copii, născuţi în SUA, şi când s-au apropiat de vârsta de şcolari a trebuit să ia o decizie, pentru că dacă începeau şcoala acolo ar fi fost mult mai greu să se întoarcă.

    Povesteşte că doar un an şi jumătate îi despărţeau de momentul în care ar fi primit cetăţenia americană, dar în acelaşi interval doi dintre copii ar fi început şcoala şi şi-au dat seama că nu s-ar mai fi întors niciodată în ţară. „Multă vreme m-am gândit la motivele pentru care ne-am întors, pentru că nu mi-a fost clar, şi mi-am dat seama că mi-am dorit ca şi copiii noştri să aibă copilăria noastră, cu viaţă emoţională; am zis că este important pentru ei să aibă ceva mai normal decât acolo. Din punct de vedere profesional America este extraordinară, ca pregătire în orice domeniu, dar la capitolul emoţional nu e pe lungimea mea de undă. Sună stupid pentru că mulţi pleacă pentru copii.“ Crede că sunt şcoli foarte bune şi aici – un procent mic raportat la numărul populaţiei.

  • Afacerile necurate de la ieşirea din ţară: profit de 2,5 milioane de euro în doar 5 săptămâni, cu ajutorul regilor Vămii

    Caracatiţa din Vamă a reuşit o nouă performanţă, în afacerea cu motorină. În doar cinci săptămâni, prejudiciul adus statului a fost de 2.5 milioane de euro, bani proveniţi din afaceri cu motorină, scriu cei de la Vocea Transilvaniei. La mai bine de şapte ani de la săvârşirea faptelor, procurorii DNA Oradea a trimis “gruparea” în judecată, printre inculpaţi numărând-se fostul şef al Vămilor, orădeanul Radu Mărginean, dar şi Călin Vesa, directorul executiv al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj. Ambii sunt cercetaţi pentru  săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată.

    Pe lângă Călin Vesa şi Radu Mărginean au mai fost deferiţi justiţiei Ovidiu Vidican, şef Serviciu la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, Corneliu Sotoc, fost director al Vămii Oradea, Gheorghe Seleş, fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere din ANV, Aurelian Baciu, fost şef birou la Vama Oradea, Ovidiu Costea şi Gheorghe Buna, foşti comisari de Gardă Financiară. Toţi sunt acuzaţi că au protejat o societate comercială din Săcueni controlată de Bereczki Jozsef şi Pap Robert, care, potrivi unor surse, ar fi interpuşi ai lui celebrului afacerist orădean Attila Racz, capul celei mai întinse reţele de contrabandă cu combustibil din România, condamnat la 7 ani de închisoare în procesul în care a fost acuzat că a coordonat o grupare ce a fraudat statul cu 87 milioane lei prin tranzacţii ilicite cu carburanţi.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro