BusinessMagazin

Tag: OTP Bank

  • Simona Saru, manager departament suport vânzări IMM / OTP Bank, vrea să calce pe urmele tatălui său şi să devină antreprenor

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Implementez strategia de vânzări pe segmentul de clienţi IMM şi coordonez şi ofer susţinerea necesară forţei de vânzări în procesul de atragere a clienţilor şi de menţinere şi dezvoltare a portofoliului existent. Obiectivul nostru este de a oferi o experienţă completă clienţilor IMM şi de a fi partenerii lor în dezvoltarea permanentă a afacerilor pe care mulţi dintre ei le-au creat de la zero. Pentru a ne atinge obiectivul este necesar să avem o echipă unită, pregătită şi care să aibă acces rapid la toate instrumentele necesare activităţii, iar aici rolul echipei de suport vanzări IMM este extrem de important.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Manager al departamentului pentru managementul produselor IMM, consilier microîntreprinderi. Aceste poziţii m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în prezent, prin prisma experienţei acumulate.

    Rolul propus pentru anul 2030: Antreprenor.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Deşi sunt mulţi cei pe care îi admir din businessul românesc, sunt totuşi două persoane care m-au inspirat foarte mult în cariera mea. În primul rând, tata, pentru că a avut curajul să renunţe la o carieră cunoscută pentru a-şi urma visul de a deveni antreprenor, dar şi pentru că depune neîncetat eforturi enorme ca afacerea lui să reuşească, fiind neobosit în a căuta să înveţe lucruri noi şi oportunităţi de a îmbunătăţi afacerea pe care o conduce. De la el am invăţat că nu trebuie să îmi fie frică să visez şi să nu renunţ niciodată la ceea ce îmi doresc, căci dacă îmi doresc cu adevărat, voi găsi o soluţie. A doua persoană pe care o admir este Roxana Hidan, CEO retail al OTP Bank, pentru că, în cei 10 ani în care a condus Direcţia IMM, m-a împins mereu să-mi depăşesc limitele şi pentru că are puterea de a le insufla oamenilor dorinţa de performanţă.

  • Roxana Hidan, deputy CEO OTP Bank România: „Văd drept realizări acele momente în care preiau responsabilităţile pe care toţi ceilalţi le ocolesc”

    „Dacă trebuie să folosim acest termen, văd drept realizări acele momente în care preiau responsabilităţile pe care toţi ceilalţi le ocolesc. Dorinţa mea continuă de a accepta noi provocări m-a determinat să mă implic în proiecte care veneau cu riscuri mari, dar a căror îndeplinire cu succes aducea după sine satisfacţii pe măsură şi mari şanse de a obţine recunoaşterea profesională necesară oricărei cariere de succes”, spune Roxana Hidan. Pentru anul în curs ea şi-a propus să continue să înveţe. Povestea profesională a Roxanei Hidan are ca subiect principal bankingul, după cum susţine chiar ea. „În jurul acestei idei construiesc tot ce ţine de cariera mea. Este lumea în care mă regăsesc profesional, locul unde fac lucrurile să se mişte, unde sunt inspirată, unde inspir, unde nu simt că este muncă, ci pasiune.” Calităţile care îi conturează succesul profesional spune că sunt: un stil de leadership „decisiv”, determinarea, caracterul puternic, dorinţa de acţiune şi modul direct de a-şi exprima opiniile, chiar şi atunci când acestea sunt contra curentului. În opinia sa, nu există un echilibrul perfect între viaţa personală şi cea profesională. „Fiecare persoană are nevoi diferite, chiar şi nevoile acelei persoane variază în timp. Gramatica vieţii mele personale este destul de diferită de cea a vieţii mele profesionale. Sunt mult mai puţin meticuloasă, spre deloc, în planificarea vieţii personale.”

  • Măsurile luat de OTP Bank România în contextul creat de coronavirus

    Pentru clienţii persoane fizice:
    • Pentru toţi clienţii persoane fizice care deţin credite de nevoi personale, cu sau fară ipotecă, sau credite ipotecare, inclusiv Prima Casă, acordate anterior datei de 20.03.2020, OTP Bank România oferă posibilitatea plăţii ratelor la scadenţă sau oricând ulterior până la data de 29 mai 2020, fără trecerea la restanţă şi aplicarea de penalităţi de întârziere. Astfel, încurajând distanţarea socială şi evitarea deplasărilor care nu sunt strict necesare, OTP Bank oferă această soluţie clienţilor care nu pot asigura la data scadenţelor lunare sumele necesare pentru rambursarea ratelor în  perioada 24.03 – 29.05.2020.
    • Clienţii care nu pot asigura în contul curent sumele necesare achitării celor 2 sau 3 rate scadente în aceasta perioadă, folosind operaţiuni de la distanţă, ca de exemplu: încasarea salariului în contul OTP Bank, depunerea ratelor la ATM-urile OTP de tip cash-in, transfer bancar dintr-un cont deschis la o alta bancă, opţiunea „Magnetul de bani” disponibilă prin serviciul OTPdirekt, etc., nu vor acumula penalităţi şi nu vor înregistra zile de întârziere pentru respectivele sume.
    • Clienţii aflaţi în imposibilitatea achitării integrale a ratelor acumulate în această perioadă, sunt rugaţi să se adreseze din timp băncii pentru a găsi împreună cea mai bună soluţie individuală fără niciun fel de costuri suplimentare. În caz contrar, punerea în întarziere se va face începând cu prima scadenţă lunară ulterioară datei de 29.05.2020 pentru toate sumele acumulate şi neachitate până în acel moment. 
    • În funcţie de evoluţia situaţiei generale, termenul menţionat mai sus (29.05.2020) ar putea fi extins.
    Pentru clienţii persoane juridice, IMM-uri şi Corporaţii: 
    • Există soluţii pregătite pentru situaţiile speciale în care, din motive obiective, nu se pot prelungi facilităţile revolving conform prevederilor contractuale, unul dintre motive fiind imposibilitatea deplasării reprezentanţilor clienţilor la bancă, în vederea semnării documentaţiei contractuale. 
    • Suntem conştienţi că anumite segmente de activitate sunt puternic afectate şi în consecinţă suntem pregătiţi  cu acele soluţii care să permită partenerilor noştri să depăşească această perioadă. În cazul persoanelor juridice, soluţia optimă este de a aplica măsuri personalizate, astfel că ne dorim să analizăm punctual nevoia fiecărui client. 
    “Băncile, mai mult ca oricând, trebuie să acţioneze cu responsabilitate faţă de economia locală şi cu înţelegere faţă de clienţii lor. În acest context sensibil pentru noi toţi, vrem să fim alături de clienţii noştri şi să colaborăm cu ei pentru a depăşi, împreună, mai uşor, o perioadă de grea încercare. Vom fi deschişi şi alături de ei, având în minte importanţa continuităţii afacerilor în România.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.  
    Potrivit reprezentanţilor băncii, OTP Bank România rămâne alături de toţi clienţii săi şi este determinată să asigure continuitatea activităţilor bancare, prin toate canalele disponibile. În actualul context, recomandăm clienţilor noştri  să folosească preponderent serviciile bancare la distanţă, respectiv cele telefonice, online (Internet Banking şi Mobile Banking) şi pe e-mail, care le vor permite acestora accesul cu angajaţii băncii. 
    În această perioadă, responsabilitatea OTP Bank este de a proteja clienţii şi angajatii băncii. În acest sens, salariaţii noştri vor avea un program de muncă flexibil sau vor lucra de la distanţă, tocmai pentru ca activitatea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. 
     

  • OTP Bank România anunţă un profit de 79 milioane lei pentru primele nouă luni din 2019, în creştere cu 14%

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat un profit ajustat după impozitare de 79 milioane lei pentru primele nouă luni din 2019, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial.

    Subsidiara locală a grupului ungar a înregistrat în T3 2019 un profit de 26 milioane lei, cu 28% mai puţin decât în T2 2019.

    Banca justifică rezultatul susţinând că a fost afectat de costurile de risc mai mari, care au crescut din cauza deprecierii recunoscute de OTP Factoring pentru filialele sale ca urmare a capitalului propriu negativ înregistrat de acestea.

    OTB Bank România, a noua cea mai mare bancă din România după active, a înregistrat un profit operaţional în creştere cu 18% în primele nouă luni din 2019, ca urmare a creşterii cu 24% a veniturilor totale şi a creşterii cheltuielilor operaţionale cu 28%.

    Marja netă a dobânzii din primele nouă luni a scăzut uşor, în timp ce activele totale au crescut semnificativ de la un an la altul, transmite banca.

    În trimestrul al treilea, activitatea comercială s-a intensificat în mod deosebit datorită: creşterii de 68% a creditelor de tip imobiliar şi de 25% a creditelor de nevoi personale.

    În luna august 2019, grupul ungar OTP, cel mai mare grup bancar maghiar, a adus 320 mi­l. lei (67,6 mil. euro) la capi­talul sub­si­diarei din România, reprezentând cea mai mare injecţie de capital de pe piaţa locală din august. Această majorare de capital vine după ce în decembrie 2018 OTP Bank a anunţat o altă creştere a capitalului cu aproa­pe 28 mil. euro de la acţionarii un­guri, obiectivul menţionat atunci fiind „susţinerea planurilor de creştere ale băncii“.

    La finele anului 2018, OTP Bank era pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde de lei. Ţinta asumată de Gyula Fater, noul CEO, în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii şi de a ajunge la o cotă de piaţă de 5%.

     

  • Cel mai „periculos” job de birou: Din sistemul bancar au dispărut mii de angajaţi şi sute de sucursale

    Restructurarea sistemului bancar este în derulare în România, astfel că băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350.
     
    Între primul trimestru al anului trecut şi primul trimestru al anului curent, 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de Banca Naţională la solicitarea ZF. Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de 2017 atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, cât şi în privinţa reţelei teritoriale a băncilor. Comparativ, în 2017 un număr de 202 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 352 de salariaţi au plecat din sistem. Iar pe parcursul anului 2016, restructurarea a vizat 149 de sucursale şi agenţii bancare şi 532 de salariaţi.
     
    Gyula Fatér, care are peste 27 de ani de experienţă internaţională în managementul bancar, perioadă în care a condus start-up-uri şi bănci de top din Europa Centrală şi de Est, observă, referindu-se la regiunea în care ne aflăm, că intermedierea financiară şi gradul de bancarizare în societăţile fost comuniste evoluează într-un ritm inegal. Astfel, într-un 2019 asaltat de open banking şi ghişee care încap într-un ecran de Android sau iOS, mulţi români au nevoie de contact uman. 
     
    Pe de altă parte, datele BNR arată că una din patru comune din România nu are un bancomat. În mediul rural există 1.045 de 
    ATM-uri, instalate în 695 de comune. Oamenii din celelalte 2.166 de comune nu au acces la bancomat în localitatea lor. Mulţi dintre aceşti oameni au nevoie de contactul cu un bancher pentru a putea avea încredere să îşi plaseze banii în conturi sau pentru a apela la alte produse şi servicii.
     
    Mai mult, nivelul intermedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 26% în prezent, ceea ce arată că o parte din România are încă nevoie de sucursale bancare şi de contact uman, poate „mai mult ca niciodată” în unele locuri, după cum spune şeful OTP Bank. 
     
    „Putem spune că vom deschide mai multe sucursale. Nu spun că ne dublăm numărul de sucursale, dar vom face mai multe schimbări, precum modificarea dimensiunii sucursalelor. Vom angaja experţi şi consultanţi în sucursalele unde avem loc şi selectiv vom mai deschide sucursale bancare. Nu cred că au nevoie de mai puţină grijă şi atenţie decât aveau înainte”, spune Fatér.
     
    CEO-ul spune că banca ţine pasul cu trendurile digitale, totuşi, şi chiar anunţă în premieră că şi banca ungară se pregăteşte pentru lansarea serviciului Apple Pay.  „Lucrăm şi noi la Apple Pay şi facem toate aceste investiţii care ţin de digitalizare, lucrăm la aplicaţia de mobile, lucrăm la soluţii complet digitale, dar noi spunem că este o abordare greşită să închidem acum sucursale. Pentru a fi mai exact, cred că trecem exact prin ce s-a întâmplat în SUA în 1969. Când au apărut primele ATM-uri, companiile de consultanţă spuneau că în cinci ani nu vor mai exista casieri. Suntem 50 de ani mai târziu şi încă există casieri”, explică el.
     
    Mai mult decât atât, bancherul susţine că subsidiara locală este conectată la laboratorul de soluţii de la Budapesta, care explorează prin programe companii start-up şi tehnologii de tip big data, customer experience sau open banking.
     
    „Vreau să subliniez că este importantă digitalizarea, dar ce văd în pieţe ca România, Ungaria şi alte ţări, chiar şi în Polonia, este că ei pun accent doar pe digitalizare; anumiţi jucători, majoritatea de fapt, uită de relaţia personală cu clientul”, observă bancherul. 
     
    Ca parte din strategia pe care a adus-o în bancă şi pe care vrea să o implementeze în perioada următoare, CEO-ul spune că nu poate indica cu exactitate câte sucursale vor deschide, dar o vor face. „Nu pot spune o cifră exactă pentru că nu avem una exactă. Ce pot spune este că nu vom închide sucursale, şi faţă de competitorii noştri noi spunem că oamenii din sucursale nu trebuie înlocuiţi de maşini, noi vrem să facem opusul. Dacă găsim locaţii bune pentru sucursale, vom deschide”, spune el. 
     
    Iar strategia lui Fatér pentru bancă reprezintă momentan un plan gândit pe cinci ani, care trebuie să aducă o cotă dublă de piaţă pentru subsidiara locală a celui mai mare grup bancar cu capital maghiar. În cadrul acestui plan, el vrea să angajeze oameni, dar în principal experţi. 
     
    „Avem o echipă în transformare, căutăm experţi, dar şi oameni în sucursale. Vom angaja mai mulţi oameni în sucursale. Toate diviziile pe care le avem acum sunt într-un plan complex care include atât digitalul, cât şi noile sucursale. Elaborăm un plan pentru a ne creşte amprenta la sol şi brand awareness-ul. Dacă vrei să îţi dublezi cota de piaţă, nu te poţi concentra pe un singur lucru”, explică Gyula Fatér. 
     
    OTP Bank România era la finele anului 2018 pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde lei. Ţinta asumată de noul CEO în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii. „Vrem să creştem constant peste nivelul pieţei. Până anul trecut a funcţionat, dar trebuie să continuăm. Pe partea de active şi pe partea de clienţi vrem să menţinem ritmul de creştere şi să le dublăm în următorii cinci ani. Ţintim o cotă de piaţă de 5%“, spune Fater.
     
    OTP Bank România a reuşit să înregistreze o creştere semnificativă a profitului în primul semestru (S1) din 2019, depăşind ţinta de profit pentru anul acesta, de 50 milioane de lei, şi îşi propune să reinvestească câştigurile, potrivit planului pe cinci ani. 
     
    „Deja am realizat în S1 nivelul pe care îl ţinteam pentru tot anul. Programaserăm să atingem un profit de 50 de milioane lei şi am depăşit în jumătate de an ţinta. Pentru noi este foarte important să avem profit pe care să îl reinvestim în bancă. Nu va fi distribuit pentru dividende, ci ne va ajuta să ne îmbunătăţim serviciile mai departe“, adaugă bancherul. 
     
    În ceea ce priveşte pârghiile de care se va folosi noul executiv pentru a creşte dimensiunea băncii în sistemul bancar românesc, acesta propune o abordare bazată pe finanţarea microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, aceeaşi abordare care a contribuit la rezultatul din S1/2019. Pe lângă creşterea organică a băncii, Fater afirmă că rămâne deschis şi la oportunităţile de achiziţii.
     
    „Ţintim să ne dublăm cota de piaţă în cinci ani, în principal prin creştere organică. În trecut am încercat să facem achiziţii şi suntem siguri că era achiziţiilor şi fuziunilor din România nu este gata. Sunt prea multe bănci şi îţi trebuie neapărat o cotă de piaţă semnificativă ca să fii profitabil“, crede CEO-ul OTP Bank România.
     
    Potrivit datelor financiare furnizate de OTP Bank România, creditarea a crescut cu 17% de la an la an, susţinută de imobiliare, IMM-uri şi o dinamică pozitivă pe segmentul corporate, iar executivul vrea să mizeze în continuare pe aceste segmente pentru a susţine creşterea.
     
    „Am crescut atât prin vânzări către persoane fizice, cât şi pe partea de IMM-uri. Creditarea ipotecară a fost excepţional de bună. La fel, aş mai spune că pe segmentul de IMM-uri creditarea a mers foarte bine. Acum vrem să ne concentrăm pe partea micro din IMM-uri, pe antreprenori mici. Nu este uşor. Toată lumea se concentrează pe linia de sus a segmentului. Dacă există o companie mare este mai uşor să mergi după ea decât după 20 de companii medii. Dar noi alegem ultima alternativă, să mergem în schimb după 200 de companii mici. Bineînţeles că antreprenorii mici au nevoie de mai multă grijă şi de aceea costă mai mult, dar noi vrem să mergem după acest segment.“
     
    Legat de ceilalţi jucători din piaţă, şeful OTP Bank susţine că peisajul bancar din România trebuie să se schimbe, deoarece mare parte din piaţă este controlată încă de primii jucători, iar într-un mediu unde marjele de profit sunt din ce în ce mai mici, o bancă cu o cotă de piaţă de sub 1% nu poate face profit semnificativ.
     
    „O cotă de piaţă de 1% nu este destul. Jucătorii mai mici din piaţă trebuie să iasă din poziţiile lor. Băncile de talie medie trebuie să îşi mărească dimensiunea, nu neapărat cota de piaţă, ci dimensiunea. Sunt din ce în ce mai multe reglementări în piaţă. Vedem în fiecare an 2-3 reglementări noi europene care necesită mai multă atenţie, mai multe investiţii şi care se traduc în oameni noi, şi în noi aplicaţii de urmărit. Deci este nevoie de mai multe active şi de o dimensiune mai mare.“
     
    De când au intrat în România cei de la OTP au fost interesaţi de mai multe achiziţii, uitându-se chiar şi la jucători precum BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac sau Banca Carpatica, însă fără prea mult succes. Singurele achiziţii reuşite au fost în anii 2000, la intrarea în piaţă, achiziţia Robank şi în 2014 tranzacţia prin care a preluat subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank. Grupul ungar a încercat anul trecut să cumpere Banca Românească, de la grupul elen National Bank of Greece, dar tranzacţia a fost respinsă de BNR, banca românească cu capital elen ajungând în cele din urmă pe mâna EximBank – instituţie bancară controlată de statul român.
     
    „Sistemul bancar din România este condus încă de cei mai mari jucători. Nu am comentarii specifice referitoare la subiectul achiziţiei Banca Românească. Nu cred că va schimba semnificativ peisajul bancar românesc. Cel mai important este ca oricine deţine orice jucător din piaţă să se supună aceloraşi reguli. Dacă toată lumea joacă după aceleaşi reguli, cu aceeaşi supervizare, este greu să spui cine este un proprietar bun sau nu. Noi am închis capitolul Banca Românească“, explică şeful OTP Bank România.
     
    Pe plan internaţional, grupul OTP continuă achiziţiile, drept urmare, fostul şef al OTP Bank România László Diósi, care a condus banca mai mult de un deceniu, a fost numit de cel mai mare grup bancar din Ungaria la conducerea Mobiasbanca, o nouă subsidiară a ungurilor achiziţionată de la francezii de la Société Générale. Numirea lui László Diósi ca CEO şi preşedinte al Comitetului de Direcţie a fost realizată în luna iulie, potrivit datelor oficiale ale Mobiasbanca.
     
    Cine este Gyula Fatér:
     
    Între 1992 şi 2000, Gyula Fatér a fost CEO al Europool Investment Fund Management, iar în anul 2000 s-a alăturat Budapest Bank Group în calitate de CEO al Budapest Fund Management, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2014. Între 2006 şi 2009, el a fost responsabil de supravegherea regională a opt ţări, ca manager de capital şi investiţii, iar din 2009 a asigurat şi managementul produselor de retail la Budapest Bank. În ultimii patru ani, Gyula Fatér a fost head of consumer în cadrul aceleiaşi bănci. În urmă cu opt luni a fost adus de grupul OTP pentru a conduce subsidiar

  • Digitalizarea nu e încă un trend în banking

    “Competitorii îşi reduc numărul de sucursale datorită digitalizării. Noi nu facem asta. Nu spun că nu vrem să ne digitalizăm, pentru că nu mai poţi fi o bancă fără digitalizare, dar eu văd că există o perspectivă care spune că nu am mai avea nevoie de sucursale şi că vom putea lăsa maşinile să interacţioneze cu clienţii. Eu mă îndoiesc de aceasta”, spune Gyula Fatér, noul CEO al OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai puternic grup bancar din Ungaria, într-un interviu acordat Business Magazin şi Ziarul Financiar, primul de când a preluat funcţia.
     
    Venit în OTP Bank România în urmă cu aproximativ opt luni şi anunţat oficial în poziţia executivă în luna iunie, Fatér crede, referin-du-se la digitalizare, că „poate în 10-20 de ani acesta va fi trendul”.  „Eu cred că piaţa înţelege greşit capacitatea oamenilor de a se adapta la digitalizare. Poate că peste 10 ani situaţia se va schimba, dar în următorii cinci ani credem că oamenii au nevoie de şi mai mult contact uman”, spune CEO-ul.
     
    Restructurarea sistemului bancar este în derulare în România, astfel că băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350. Între primul trimestru al anului trecut şi primul trimestru al anului curent, 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de Banca Naţională la solicitarea ZF. Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de 2017 atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, cât şi în privinţa reţelei teritoriale a băncilor. Comparativ, în 2017 un număr de 202 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 352 de salariaţi au plecat din sistem. Iar pe parcursul anului 2016, restructurarea a vizat 149 de sucursale şi agenţii bancare şi 532 de salariaţi.
     
    Gyula Fatér, care are peste 27 de ani de experienţă internaţională în managementul bancar, perioadă în care a condus start-up-uri şi bănci de top din Europa Centrală şi de Est, observă, referindu-se la regiunea în care ne aflăm, că intermedierea financiară şi gradul de bancarizare în societăţile fost comuniste evoluează într-un ritm inegal. Astfel, într-un 2019 asaltat de open banking şi ghişee care încap într-un ecran de Android sau iOS, mulţi români au nevoie de contact uman. 
     
    Pe de altă parte, datele BNR arată că una din patru comune din România nu are un bancomat. În mediul rural există 1.045 de 
    ATM-uri, instalate în 695 de comune. Oamenii din celelalte 2.166 de comune nu au acces la bancomat în localitatea lor. Mulţi dintre aceşti oameni au nevoie de contactul cu un bancher pentru a putea avea încredere să îşi plaseze banii în conturi sau pentru a apela la alte produse şi servicii.
     
    Mai mult, nivelul intermedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 26% în prezent, ceea ce arată că o parte din România are încă nevoie de sucursale bancare şi de contact uman, poate „mai mult ca niciodată” în unele locuri, după cum spune şeful OTP Bank. 
     
    „Putem spune că vom deschide mai multe sucursale. Nu spun că ne dublăm numărul de sucursale, dar vom face mai multe schimbări, precum modificarea dimensiunii sucursalelor. Vom angaja experţi şi consultanţi în sucursalele unde avem loc şi selectiv vom mai deschide sucursale bancare. Nu cred că au nevoie de mai puţină grijă şi atenţie decât aveau înainte”, spune Fatér.
     
    CEO-ul spune că banca ţine pasul cu trendurile digitale, totuşi, şi chiar anunţă în premieră că şi banca ungară se pregăteşte pentru lansarea serviciului Apple Pay.  „Lucrăm şi noi la Apple Pay şi facem toate aceste investiţii care ţin de digitalizare, lucrăm la aplicaţia de mobile, lucrăm la soluţii complet digitale, dar noi spunem că este o abordare greşită să închidem acum sucursale. Pentru a fi mai exact, cred că trecem exact prin ce s-a întâmplat în SUA în 1969. Când au apărut primele ATM-uri, companiile de consultanţă spuneau că în cinci ani nu vor mai exista casieri. Suntem 50 de ani mai târziu şi încă există casieri”, explică el.
     
    Mai mult decât atât, bancherul susţine că subsidiara locală este conectată la laboratorul de soluţii de la Budapesta, care explorează prin programe companii start-up şi tehnologii de tip big data, customer experience sau open banking.
     
    „Vreau să subliniez că este importantă digitalizarea, dar ce văd în pieţe ca România, Ungaria şi alte ţări, chiar şi în Polonia, este că ei pun accent doar pe digitalizare; anumiţi jucători, majoritatea de fapt, uită de relaţia personală cu clientul”, observă bancherul. 
     
    Ca parte din strategia pe care a adus-o în bancă şi pe care vrea să o implementeze în perioada următoare, CEO-ul spune că nu poate indica cu exactitate câte sucursale vor deschide, dar o vor face. „Nu pot spune o cifră exactă pentru că nu avem una exactă. Ce pot spune este că nu vom închide sucursale, şi faţă de competitorii noştri noi spunem că oamenii din sucursale nu trebuie înlocuiţi de maşini, noi vrem să facem opusul. Dacă găsim locaţii bune pentru sucursale, vom deschide”, spune el. 
     
    Iar strategia lui Fatér pentru bancă reprezintă momentan un plan gândit pe cinci ani, care trebuie să aducă o cotă dublă de piaţă pentru subsidiara locală a celui mai mare grup bancar cu capital maghiar. În cadrul acestui plan, el vrea să angajeze oameni, dar în principal experţi. 
     
    „Avem o echipă în transformare, căutăm experţi, dar şi oameni în sucursale. Vom angaja mai mulţi oameni în sucursale. Toate diviziile pe care le avem acum sunt într-un plan complex care include atât digitalul, cât şi noile sucursale. Elaborăm un plan pentru a ne creşte amprenta la sol şi brand awareness-ul. Dacă vrei să îţi dublezi cota de piaţă, nu te poţi concentra pe un singur lucru”, explică Gyula Fatér. 
     
    OTP Bank România era la finele anului 2018 pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde lei. Ţinta asumată de noul CEO în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii. „Vrem să creştem constant peste nivelul pieţei. Până anul trecut a funcţionat, dar trebuie să continuăm. Pe partea de active şi pe partea de clienţi vrem să menţinem ritmul de creştere şi să le dublăm în următorii cinci ani. Ţintim o cotă de piaţă de 5%“, spune Fater.
     
    OTP Bank România a reuşit să înregistreze o creştere semnificativă a profitului în primul semestru (S1) din 2019, depăşind ţinta de profit pentru anul acesta, de 50 milioane de lei, şi îşi propune să reinvestească câştigurile, potrivit planului pe cinci ani. 
     
    „Deja am realizat în S1 nivelul pe care îl ţinteam pentru tot anul. Programaserăm să atingem un profit de 50 de milioane lei şi am depăşit în jumătate de an ţinta. Pentru noi este foarte important să avem profit pe care să îl reinvestim în bancă. Nu va fi distribuit pentru dividende, ci ne va ajuta să ne îmbunătăţim serviciile mai departe“, adaugă bancherul. 
     
    În ceea ce priveşte pârghiile de care se va folosi noul executiv pentru a creşte dimensiunea băncii în sistemul bancar românesc, acesta propune o abordare bazată pe finanţarea microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, aceeaşi abordare care a contribuit la rezultatul din S1/2019. Pe lângă creşterea organică a băncii, Fater afirmă că rămâne deschis şi la oportunităţile de achiziţii.
     
    „Ţintim să ne dublăm cota de piaţă în cinci ani, în principal prin creştere organică. În trecut am încercat să facem achiziţii şi suntem siguri că era achiziţiilor şi fuziunilor din România nu este gata. Sunt prea multe bănci şi îţi trebuie neapărat o cotă de piaţă semnificativă ca să fii profitabil“, crede CEO-ul OTP Bank România.
     
    Potrivit datelor financiare furnizate de OTP Bank România, creditarea a crescut cu 17% de la an la an, susţinută de imobiliare, IMM-uri şi o dinamică pozitivă pe segmentul corporate, iar executivul vrea să mizeze în continuare pe aceste segmente pentru a susţine creşterea.
     
    „Am crescut atât prin vânzări către persoane fizice, cât şi pe partea de IMM-uri. Creditarea ipotecară a fost excepţional de bună. La fel, aş mai spune că pe segmentul de IMM-uri creditarea a mers foarte bine. Acum vrem să ne concentrăm pe partea micro din IMM-uri, pe antreprenori mici. Nu este uşor. Toată lumea se concentrează pe linia de sus a segmentului. Dacă există o companie mare este mai uşor să mergi după ea decât după 20 de companii medii. Dar noi alegem ultima alternativă, să mergem în schimb după 200 de companii mici. Bineînţeles că antreprenorii mici au nevoie de mai multă grijă şi de aceea costă mai mult, dar noi vrem să mergem după acest segment.“
     
    Legat de ceilalţi jucători din piaţă, şeful OTP Bank susţine că peisajul bancar din România trebuie să se schimbe, deoarece mare parte din piaţă este controlată încă de primii jucători, iar într-un mediu unde marjele de profit sunt din ce în ce mai mici, o bancă cu o cotă de piaţă de sub 1% nu poate face profit semnificativ.
     
    „O cotă de piaţă de 1% nu este destul. Jucătorii mai mici din piaţă trebuie să iasă din poziţiile lor. Băncile de talie medie trebuie să îşi mărească dimensiunea, nu neapărat cota de piaţă, ci dimensiunea. Sunt din ce în ce mai multe reglementări în piaţă. Vedem în fiecare an 2-3 reglementări noi europene care necesită mai multă atenţie, mai multe investiţii şi care se traduc în oameni noi, şi în noi aplicaţii de urmărit. Deci este nevoie de mai multe active şi de o dimensiune mai mare.“
     
    De când au intrat în România cei de la OTP au fost interesaţi de mai multe achiziţii, uitându-se chiar şi la jucători precum BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac sau Banca Carpatica, însă fără prea mult succes. Singurele achiziţii reuşite au fost în anii 2000, la intrarea în piaţă, achiziţia Robank şi în 2014 tranzacţia prin care a preluat subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank. Grupul ungar a încercat anul trecut să cumpere Banca Românească, de la grupul elen National Bank of Greece, dar tranzacţia a fost respinsă de BNR, banca românească cu capital elen ajungând în cele din urmă pe mâna EximBank – instituţie bancară controlată de statul român.
     
    „Sistemul bancar din România este condus încă de cei mai mari jucători. Nu am comentarii specifice referitoare la subiectul achiziţiei Banca Românească. Nu cred că va schimba semnificativ peisajul bancar românesc. Cel mai important este ca oricine deţine orice jucător din piaţă să se supună aceloraşi reguli. Dacă toată lumea joacă după aceleaşi reguli, cu aceeaşi supervizare, este greu să spui cine este un proprietar bun sau nu. Noi am închis capitolul Banca Românească“, explică şeful OTP Bank România.
     
    Pe plan internaţional, grupul OTP continuă achiziţiile, drept urmare, fostul şef al OTP Bank România László Diósi, care a condus banca mai mult de un deceniu, a fost numit de cel mai mare grup bancar din Ungaria la conducerea Mobiasbanca, o nouă subsidiară a ungurilor achiziţionată de la francezii de la Société Générale. Numirea lui László Diósi ca CEO şi preşedinte al Comitetului de Direcţie a fost realizată în luna iulie, potrivit datelor oficiale ale Mobiasbanca.
     
    Cine este Gyula Fatér:
     
    Între 1992 şi 2000, Gyula Fatér a fost CEO al Europool Investment Fund Management, iar în anul 2000 s-a alăturat Budapest Bank Group în calitate de CEO al Budapest Fund Management, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2014. Între 2006 şi 2009, el a fost responsabil de supravegherea regională a opt ţări, ca manager de capital şi investiţii, iar din 2009 a asigurat şi managementul produselor de retail la Budapest Bank. În ultimii patru ani, Gyula Fatér a fost head of consumer în cadrul aceleiaşi bănci. În urmă cu opt luni a fost adus de grupul OTP pentru a conduce subsidiar

  • George Copos, proprietarul Ana Tower: Nu discutăm, nu negociem cu prietenii noştri de la OTP Bank

    George Copos, proprietarul clădirii Ana Tower, care va fi livrată la finalul acestui an, spune că nu discută, nu negociază cu grupul bancar OTP pentru a veni acolo. „Nu discutăm, nu negociem cu prietenii noştri unguri de la OTP“, a precizat el pentru ZF.

    ZF a scris joi că grupul bancar OTP se uită la clădirea Ana Tower de lângă Romexpo pentru a închiria birouri. OTP nu a oferit niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Analistul premiat pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România estimează o creştere economică de 3,5% pentru 2019

    Csaba Bálint, analist macroeconomic OTP Bank, a fost premiat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Economics pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România, potrivit unui anunţ oficial al băncii.

    „2018 ne-a purtat printr-o serie de surprize atât de ordin legislativ, cât şi macroeconomic, şi ne-a determinat să fim mereu în priză şi să evaluăm constant efectele locale pentru tendinţele observate la nivel internaţional. În contextul în care politicile monetare, macroeconomice şi modificările legislative au determinat opinia publică, consumatorul, să se informeze mai mult şi să se educe din punct de vedere economic şi financiar, consider că analizele macroeconomice reprezintă un reper important şi trebuie să reprezinte cât mai bine realităţile pieţei locale”, a declarat Csaba Bálint, Analist Macroeconomic OTP Bank România.

    Pentru anul 2019, analistul OTP Bank estimează o creştere a PIB-ului de 3,5%, similar cu anii anteriori, în care consumul gospodăriilor ar putea fi din nou principalul motor de creştere.

    Referitor la ratele de referinţă BNR, Balint consideră că ar putea rămâne la acelaşi nivel în anul 2019, însă pe termen mediu ar putea fi necesară o creştere modestă a ratei dobânzii pentru a menţine inflaţia bine ancorată de ţintă.

    „Politicile fiscale pro-ciclice şi neortodoxe, precum şi deficitul de cont curent relativ ridicat şi în creştere, semnalează acumularea de vulnerabilităţi. Prin urmare, este de aşteptat ca BNR să rămână în continuare deosebit de vigilentă”, crede analistul.

    În acest context, el consider că ritmul de creştere economică va continua să se diminueze în continuare în toate economiile cheie ale lumii, fără a intra într-o adevărată recesiune în acest an.

    Programul Forecast Accuracy Awards, dezvoltat de Consensus Economics, recunoaşte realizările unui grup restrâns de experţi economişti în prognoza, care au realizat cele mai exacte estimări cu privire la evoluţia produsului intern brut şi a inflaţiei în ţara în care activează, în anul 2018.

    În procesul de evaluare a analizelor macroeconomice pentru Forecast Accuracy Awards, Consensus Economics ia în considerare prognozele furnizate de analişti în decurs de 24 de luni. Pentru evaluarea exactităţii pentru anul 2018, au fost luate în considerare proiecţiiile colectate în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018.

     

     

  • Resursele umane, faţă în faţă cu milenialii

    Cariera Dianei Mişa în banking a început cu un telefon: „După ce m-au sunat de la Raiffeisen Bank, m-am gândit ce aş putea face în banking. Aveam un buget consistent, eram brand manager la Ursus, cel mai tare brand din portofoliul lor chiar şi atunci. Ce să fac în banking? Atunci m-am întâlnit cu o austriacă şi m-a convins povestindu-mi că au strategie de mass-market, că există buget de publicitate şi mi-a dat şi o cifră. M-a atras ideea de a face primele campanii de retail în banking şi de a construi ceva de la zero”, îşi aminteşte Diana Mişa.

    Astfel, în anul 2002, a trecut de la Ursus SAB la austriecii de la Raiffeisen Bank, pentru care a construit primele campanii de retail în banking. A preluat apoi funcţia de director de marketing la OTP Bank, pentru ca în 2016 să preia rolul de director de HR în cadrul aceleiaşi instituţii. De doi ani, pe lângă funcţia de executive coach în directoratul diviziei de marketing şi comunicare, ea trebuie să găsească personal din ce în ce mai calificat. Dacă băncile sunt „sângele economiei”, aşa cum le numesc bancherii din toată lumea, directorii de HR sunt inginerii de la firul ierbii care trebuie să găsească şuruburile potrivite. Dar cum te descurci atunci când şuruburile nu rămân la locul lor?

    „Cred că stăm bine pe cultura organizaţională. Lăsând la o parte competiţiile interne, remuneraţiile şi motivaţiile extrinseci, cred că de fapt cel mai important influenţator în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator este cultura organizaţională. Ce văd angajaţii în jur”, apreciază ea. „Cel mai mare procentaj de fluctuaţie îl găsim la angajaţii care au între 1 şi 3 ani de când sunt aici şi care au vârste între 25 şi 35 de ani. O bună parte dintre ei sunt mileniali. Cred că o provocare este să facilităm o conversaţie între generaţii. La noi, vârsta medie este de 37 de ani în toată banca, suntem o bancă tânără. Chiar şi la noi există nişte diferenţe de mentalitate, de comportament, de înţelegere a celor două grupuri.”

    Diana Mişa atrage atenţia asupra situaţiilor în care un angajat mai tânăr, cu mai puţină experienţă, preia o poziţie de conducere în care începe să fie responsabil de activitatea colegilor săi. „Tinerii din generaţia millennials au început să preia poziţii manageriale. Este foarte interesant de observat că atunci când trec pe partea cealaltă lucrurile se complică şi trebuie să devină responsabili. Ei se descurcă, dar cu ajutorul seniorilor. Avem un program numit OTP New Leaders şi care a fost creat ca să susţinem colegii care sunt promovaţi pentru prima dată în poziţii manageriale. Are mai multe componente printre care alcătuirea de perechi între ei şi seniorii din organizaţie. Este interesant cum seniorii sunt foarte inspiraţi şi energizaţi de această relaţie şi se face un transfer foarte bun de energie contra experienţă şi cunoştinţe”, explică ea.

    Chiar şi aşa, aproape o cincime din angajaţi trebuie înlocuiţi tot timpul, iar în mediul bancar, unde reglementările şi schimbările trendurilor de consum forţează spre digitalizare, băncile trebuie să găsească angajaţi din ce în ce mai competenţi; sistemul educaţional nu pregăteşte la cele mai bune standarde.

    „Pe facultatea de finanţe-bănci ne bazăm toţi, toate instituţiile financiare şi toate companiile din Big 4 (cele mai mari companii de audit şi consultanţă). Cred că în zona de competenţe digitale ar mai fi de lucru la curricula din învăţământul universitar.” Competenţe digitale nu înseamnă să ştie toţi să scrie cod, explică Mişa, dar „vorbim chiar şi de abilităţi de folosire a Excelului. Au abilităţi foarte limitate. Nici nu este măcar o competenţă digitală. Nu mai zic de un PowerPoint”, apreciază ea.

    La începtul acestui an, OTP Bank spunea că nu ia în calcul concedieri în rândul angajaţilor ca potenţială măsură de reducere a costurilor pe fondul OUG 114/2018, care include şi taxa pe activele băncilor, aşa-numita „taxă pe lăcomie“. „La noi în OTP nu există încă discuţii legate de reducerea personalului. În ultimii doi ani, noi am crescut în mod constant numărul de angajaţi şi salariul mediu pe orice nivel, de la angajaţii din staff şi până la nivel managerial. Deci nu avem încă astfel de discuţii sau planuri. Cred că este prematur pentru noi să luăm în considerare o reducere de personal“, a declarat pentru ZF şi Business Magazin directorul de resurse umane din cadrul OTP Bank România.

    OTP Bank era la finalul anului 2017 pe locul 11 în topul băncilor după active din România, cu o valoare a acestora de peste 9,1 mld. lei. Ungurii de la OTP au terminat anul 2017 cu 1.254 de angajaţi, în ultimii ani banca având o politică activă de recrutare. „Aveam 1.364 de angajaţi în decembrie 2018, adică o creştere de 9% anul trecut şi de 14% faţă de decembrie 2016. A crescut cu 5% în 2017 şi cu 6% în 2018“, a adăugat Mişa. La începutul lui 2018, OTP România a condus o iniţiativă de angajare în contextul în care banca a avut nevoie de oameni cu abilităţi IT şi calificări digitale, pe fondul trendului actual din sectorul bancar.

    „Media noastră de angajare este undeva la 400-500 de oameni, dar sunt şi multe înlocuiri pentru că sunt oameni care decid să plece; sunt aproximativ 100 de poziţii noi. Sunt multe poziţii în zona de IT pe care le-am anunţat, pentru că digitalizăm foarte multe procese în bancă. Cred că se dublează componenţa echipelor din cele două mari direcţii de IT, una de dezvoltare de software şi alta de hardware“, spunea Diana Mişa la începutul anului.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, a adus în luna decembrie a anului 2018 130 mil. lei (27,9 mil. euro) la capitalul subsidiarei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

  • Ungurii de la OTP au reuşit. Încă o tranzacţie bancară în Europa

    Grupul bancar ungar OTP a depus oferta câştigătoare în licitaţia pentru a treia cea mai mare bancă din Slovenia, Abanka – instituţie deţinută de stat, cu o ofertă de circa 300 milioane euro, potrivit ziarului local Dnevnik, citat de Reuters.

    Publicaţia scrie că OTP a fost interesată şi de achiziţia SKB Bank – unitatea slovenă a grupului francez Societe Generale – susţinând că OTP a efectuat deja procesul de due diligence.

    Guvernul din Slovenia vrea să vândă cu totul Abanka până la mijlocul lui 2019 pentru a se conforma condiţiilor impuse de Comisia Europeană în 2013, când a permis statul să ajute banca.

    Fondul Suveran al Sloveniei este instituţia care se ocupă de privatizarea Abanka.