BusinessMagazin

Tag: OTP Bank

  • Ce rezultate financiare a înregistrat OTP Bank România în anul precedent

    OTP Group a anunţat rezultatele financiare pentru anul 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat în 2023 un profit net consolidat de 262 milioane RON, de şapte ori mai mare decât cel din 2022. 

    Profitul operaţional înregistrat în 2023 a ajuns la valoarea de 270 milioane RON, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, ca urmare a creşterii cu 13% a veniturilor totale, în timp ce veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 8%, influenţate de comisioane mai mari din operaţiunile cu carduri. Cheltuielile operaţionale au crescut cu 8% y-o-y, determinate în principal de creşterile salariale şi de alte cheltuieli impactate de inflaţia ridicată, care s-a situat peste două cifre până în august. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătăţit la 69,4% în 2023 (-2,8 puncte procentuale faţă de anul trecut). De asemenea, baza de clienţi activi a crescut cu 15% y-o-y, ceea ce reflectă încrederea şi loialitatea clienţilor.

    „Sunt mândru să spun că OTP Bank România nu numai ca a abordat provocările cu rezilienţă, dar pe parcursul procesului de vânzare şi-a respectat angajamentul ferm pentru excelenţă, asigurând cu succes continuitatea operaţiunilor locale. 2023 este un an important pentru noi, în care am obţinut un profit record, un rezultat al dedicării şi al competenţei echipei noastre. Mai mult, am avut o creştere remarcabilă, de 15%, a bazei de clienţi activi, ceea ce reflectă încrederea şi mulţumirea pe care le avem din partea lor. Aceste rezultate subliniază orientarea noastră permanentă pentru furnizarea de servicii financiare de calitate şi consolidarea relaţiilor cu clienţii.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

    Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4%, la un total de 698 milioane RON, cu o dinamică anuală care a beneficiat de volume stabile de credite şi repreţuirea volumelor de credite aflate în stoc,  într-un context cu rate de dobânzi mai mari. Cu toate acestea, indicatorii venituri nete din dobânzi şi alte venituri au avut o dinamică influenţată de modificarea contabilizării rezultatului tranzacţiilor  swap, deşi această reclasificare nu a afectat profitul.

    Costul total al riscului a fost de +38 milioane lei, fiind influenţat pozitiv de costul de risc de credit din al doilea trimestru al anului rezultat din vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de factoring.

    Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% y-o-y la finalul anului 2023, în timp ce volumele q-o-q au fost stabile. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de 12% în zona creditelor ipotecare, cauzată de creşterea generală a ratelor de dobandă, şi unei scăderi de 4% a creditelor de consum, care au fost doar parţial compensate de creşterea cu 3% pentru creditele corporative şi de o creştere de 9% a volumelor de leasing. Ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor spre sfârşitul anului, vânzările de credite ipotecare s-au triplat q-o-q în trimestrul patru.

    Volumul depozitelor a crescut cu 16% în 2023. Cea mai mare contribuţie a provenit din depozitele atrase de la persoane fizice, care au crescut cu 17%, în timp ce depozitele atrase de la persoane juridice au crescut cu 13%. Îmbunătăţirile şi optimizările din anii precedenţi au direcţionat raportul credite nete/depozite sub 100% până la sfârşitul anului (-19 puncte procentuale faţă de anul trecut); ca urmare, volumul datoriilor faţă de instituţiile de credit a scăzut cu 41% comparativ cu anul trecut.

    Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins 19,8 miliarde RON, un nivel stabil faţă de anul precedent.  

    Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23.88% (+138 bps de la an la an),  influenţată de creşterea fondurilor proprii.

    În 2023, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de  1,009 miliarde HUF (13,044 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de  991 miliarde HUF (12,810 milioane RON).

    Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (303 miliarde HUF/ 3,918 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (202 miliarde HUF/ 2,612 milioane RON), Slovenia (129 miliarde HUF/ 1,665 milioane RON), Rusia (96 miliarde HUF/ 1,237 milioane RON), Serbia (68 miliarde HUF/ 880 milioane RON), Croaţia (54 miliarde HUF/  698 milioane RON), Ucraina (45 miliarde HUF/ 584 milioane RON), Muntenegru (22 miliarde HUF/  282 milioane RON), Albania (15 miliarde HUF/ 194 milioane RON), subsidiara din Moldova (15 miliarde HUF/  190 milioane RON) şi subsidiara din Uzbekistan (-22 miliarde HUF / -283 milioane RON).

    OTP Group a anunţat rezultatele financiare pentru anul 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat în 2023 un profit net consolidat de 262 milioane RON, de şapte ori mai mare decât cel din 2022. 

    Profitul operaţional înregistrat în 2023 a ajuns la valoarea de 270 milioane RON, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, ca urmare a creşterii cu 13% a veniturilor totale, în timp ce veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 8%, influenţate de comisioane mai mari din operaţiunile cu carduri. Cheltuielile operaţionale au crescut cu 8% y-o-y, determinate în principal de creşterile salariale şi de alte cheltuieli impactate de inflaţia ridicată, care s-a situat peste două cifre până în august. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătăţit la 69,4% în 2023 (-2,8 puncte procentuale faţă de anul trecut). De asemenea, baza de clienţi activi a crescut cu 15% y-o-y, ceea ce reflectă încrederea şi loialitatea clienţilor.

    „Sunt mândru să spun că OTP Bank România nu numai ca a abordat provocările cu rezilienţă, dar pe parcursul procesului de vânzare şi-a respectat angajamentul ferm pentru excelenţă, asigurând cu succes continuitatea operaţiunilor locale. 2023 este un an important pentru noi, în care am obţinut un profit record, un rezultat al dedicării şi al competenţei echipei noastre. Mai mult, am avut o creştere remarcabilă, de 15%, a bazei de clienţi activi, ceea ce reflectă încrederea şi mulţumirea pe care le avem din partea lor. Aceste rezultate subliniază orientarea noastră permanentă pentru furnizarea de servicii financiare de calitate şi consolidarea relaţiilor cu clienţii.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

    Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4%, la un total de 698 milioane RON, cu o dinamică anuală care a beneficiat de volume stabile de credite şi repreţuirea volumelor de credite aflate în stoc,  într-un context cu rate de dobânzi mai mari. Cu toate acestea, indicatorii venituri nete din dobânzi şi alte venituri au avut o dinamică influenţată de modificarea contabilizării rezultatului tranzacţiilor  swap, deşi această reclasificare nu a afectat profitul.

    Costul total al riscului a fost de +38 milioane lei, fiind influenţat pozitiv de costul de risc de credit din al doilea trimestru al anului rezultat din vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de factoring.

    Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% y-o-y la finalul anului 2023, în timp ce volumele q-o-q au fost stabile. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de 12% în zona creditelor ipotecare, cauzată de creşterea generală a ratelor de dobandă, şi unei scăderi de 4% a creditelor de consum, care au fost doar parţial compensate de creşterea cu 3% pentru creditele corporative şi de o creştere de 9% a volumelor de leasing. Ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor spre sfârşitul anului, vânzările de credite ipotecare s-au triplat q-o-q în trimestrul patru.

    Volumul depozitelor a crescut cu 16% în 2023. Cea mai mare contribuţie a provenit din depozitele atrase de la persoane fizice, care au crescut cu 17%, în timp ce depozitele atrase de la persoane juridice au crescut cu 13%. Îmbunătăţirile şi optimizările din anii precedenţi au direcţionat raportul credite nete/depozite sub 100% până la sfârşitul anului (-19 puncte procentuale faţă de anul trecut); ca urmare, volumul datoriilor faţă de instituţiile de credit a scăzut cu 41% comparativ cu anul trecut.

    Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins 19,8 miliarde RON, un nivel stabil faţă de anul precedent.  

    Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23.88% (+138 bps de la an la an),  influenţată de creşterea fondurilor proprii.

    În 2023, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de  1,009 miliarde HUF (13,044 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de  991 miliarde HUF (12,810 milioane RON).

    Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (303 miliarde HUF/ 3,918 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (202 miliarde HUF/ 2,612 milioane RON), Slovenia (129 miliarde HUF/ 1,665 milioane RON), Rusia (96 miliarde HUF/ 1,237 milioane RON), Serbia (68 miliarde HUF/ 880 milioane RON), Croaţia (54 miliarde HUF/  698 milioane RON), Ucraina (45 miliarde HUF/ 584 milioane RON), Muntenegru (22 miliarde HUF/  282 milioane RON), Albania (15 miliarde HUF/ 194 milioane RON), subsidiara din Moldova (15 miliarde HUF/  190 milioane RON) şi subsidiara din Uzbekistan (-22 miliarde HUF / -283 milioane RON).

  • Ce rată vei plăti dacă iei mâine un credit ipotecar de 60.000 de euro pe 30 de ani. Cum arată în realitate dobânzile la credite

    ♦ În cazul ofertelor băncilor pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă, conform simulărilor AVBS Credit pentru exemplul unui credit ipotecar de 300.000 lei, pe 30 de ani, cu dobânzi fixe pe 3-5 ani, dobânzile oferite acum de bănci sunt între 5,59% şi 5,94%, rezultând rate lunare între 1.700 lei şi 1.800 lei ♦ Pe de altă parte, ofertele standard ale băncilor la creditele ipotecare cu dobândă variabilă se orientau în februarie 2024 către dobânzi cuprinse între 8% şi peste 9%, aceasta fiind alcătuită din marja fixă a băncii şi indicele de referinţă IRCC, aflat acum la 5,97% ♦ Valentin Anghel, fondatorul AVBS Credit: Anul acesta băncile se bat în oferte din ce în ce mai bune. Băncile ofertează clienţii cu dobânzi fixe, mai mici decât IRCC-ul.

    Ofertele standard ale băncilor mari la creditele ipotecare cu dobândă variabilă se orientau în februarie 2024 către un nivel al dobânzii cuprins între 8% şi peste 9%, aceasta fiind alcătuită din marja fixă a băncii şi indicele de referinţă IRCC, aflat în prezent la 5,97%. Conform unei simulări efectuate de AVBS Credit la solicitarea ZF, rata pentru un credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, în cazul în care clientul optează pentru dobândă variabilă este cuprinsă între 2.200 lei şi 2.440 lei, diferenţa fiind făcută în final de marja băncilor.

    Marja fixă a băncilor reprezintă costul perceput de instituţia de credit pentru acordarea finanţării. Băncile pot începe cu o marjă de 2% şi se pot duce şi peste 3%. La această marjă fixă se adaugă indicele de referinţă IRCC, care acum este 5,97%.

    Cele mai bune oferte la ipotecarele cu dobânzi variabile, conform simulărilor brokerului AVBS Credit pentru cazul solicitat de ZF, se regăsesc la ING Bank, unde rata lunară pentru un credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani este de 2.214 lei, cu o dobândă totală de 8,06% din care marja băncii este de 2,09%. În top urmează UniCredit cu o rată lunară de 2.216 lei, la o dobândă totală de 8,07%, din care marja băncii este de 2,1%.

    Aceeaşi ofertă o are şi Intesa Sanpaolo Bank, respectiv o rată lunară de 2.216 lei, la o dobândă totală de 8,07%, din care 2,1% este marja fixă. În cazul BRD şi Garanti BBVA, rata lunară este de 2.247 lei, cu o dobândă totală de 8,22%, din care marja băncilor este de 2,25%. În cazul OTP Bank, rata ajunge la 2.260 lei, la o dobândă totală de 8,28% din care 2,31% este marja fixă a băncii, în timp ce la Alpha Bank, rata este de 2.322 lei, la o dobândă totală de 8,57% din care 2,6% este marja fixă a băncii.

    Creditul ipotecar din exemplul men­ţionat ar duce în cazul Credit Europe Bank la o rată lunară de 2.354 lei, la o dobândă totală de 8,72%, din care 2,75% este marja fixă a băncii, în timp ce în cazul EximBank rata este de 2.407 lei, la o dobândă totală de 8,97% din care 3% este marja fixă a băncii.

     La Banca Transilvania, rata ajunge la 2.440 lei, la o dobândă totală de 9,12% din care 3,15% este marja băncii.

    Aceste simulări sunt strict orientative. În cazul în care un client apelează la o bancă pentru o ofertă de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe nivelul dobânzii variază în funcţie de analiza individuală a băncii privind atât persoana, cât şi imobilul, iar în final fiecare ofertă va reflecta o situaţie specifică a fiecărui client.

    În ceea ce priveşte ofertele băncilor la creditele ipotecare cu rată fixă pentru o perioadă de 3 sau 5 ani din cei 30 de ani de creditare, situaţia arată puţin diferit. Astfel, conform simulărilor AVBS Credit pentru acelaşi exemplu ZF al unui credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu dobânzi fixe pe 3-5 ani, acum dobânzile oferite de bănci sunt între 5,59% şi 5,94%, rezultând rate lunare cuprinse între 1.700 lei şi 1.800 lei. Pe de altă parte, ofertele de ipotecare cu dobândă fixă sunt fie pe 3 ani, fie pe 5 ani, iar unele bănci impun şi achiziţionarea unei asigurări de viaţă, dat fiind perioada lungă de creditare şi suma semnificativă pe care clientul o contractează.

    Din perspectiva celor mai bune oferte de credite ipotecare cu dobândă fixă pentru acelaşi exemplu, simulările brokerului de credite arată că acestea sunt la ING Bank unde dobânda este de 5,59%, însemnând o rată lunară de 1.720 lei. Această ofertă de dobândă fixă este pe o perioadă de 5 ani la care se ataşează şi o asigurare de viaţă, ulterior dobânda devenind variabilă.

    UniCredit Bank şi BRD vin cu dobânzi fixe de 5,75% pentru exemplul ZF, însemnând o rată lunară de 1.751 lei, perioada de dobândă fixă fiind pe 3 ani, la care se cere şi asigurare de viaţă. În cazul BCR, nivelul dobânzii fixe este de 5,79% pe o periodă de 5 ani cu asigurare de viaţă obligatorie, însemnând o rată lunară de 1.758 lei, iar la OTP Bank şi Intesa Sanpaolo Bank rata şi nivelul dobânzii sunt asemănătoare, dar perioada de dobândă fixă este pe 3 ani şi nu se impune asigurare de viaţă, conform simulărilor brokerului.

    Oferta Băncii Transilvania de ipotecare cu dobândă fixă este de 5,85% pe o perioadă de 3 ani, fără asigurare de viaţă, însemnând o rată de 1.770 lei, în timp ce la Alpha Bank dobânda fixă de 5,89% este pe o perioadă de 5 ani, însemnând o rată de 1.777 lei. În ceea ce priveşte UniCredit, deşi are o ofertă cu dobândă fixă pe o perioadă de 3 ani, banca vine cu o ofertă de dobândă fixă şi pe 5 ani, dar nivelul dobânzii este mai mare, respectiv 5,90%, însemnând o rată de 1.779 lei. Garanti BBVA oferă o dobâdă fixă de 5,94% pe o perioadă de 3 ani, însemnând o rată de 1.787 lei, arată simulările brokerului

    Dacă anul trecut piaţa creditelor ipotecare a fost oarecum similară cu cea din anul 2022, anul acesta băncile au început să se întreacă în oferte care par bune, cu dobânzi mai mici, dar această reducere a dobânzilor nu este datorată unei scăderi a indicelui de referinţă IRCC, ci se datorează ofertelor de dobânzi fixe, unde băncile sunt dispuse să vină cu niveluri mai mici decât IRCC-ul, a spus Valentin Anghel, fondator AVBS Credit, companie de brokeraj pe zona de creditare, pentru ZF.

    „Anul 2023 pe piaţa creditelor ipotecare a fost oarecum similară cu cea din 2022. Anul acesta băncile se <bat> în oferte din ce în ce mai bune, însă scăderea dobânzilor nu are legătură cu scăderea IRCC-ului, ci asta se datorează faptului că băncile ofertează clienţii cu dobânzi fixe, mai mici decât IRCC-ul. Dobânzile fixe sunt în primii ani de creditare. Cele mai bune oferte cu dobânzi fixe sunt pe o perioadă de 3 sau 5 ani“, a explicat Valentin Anghel.

    Aceste simulări sunt strict orientative. Dacă un client apelează la o bancă pentru o ofertă de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe nivelul dobânzii variază în funcţie de analiza individuală a băncii privind atât persoana, cât şi imobilul, iar în final fiecare ofertă va reflecta o situaţie specifică a fiecărui client.

     

  • Achiziţia OTP Bank de către Banca Transilvania nu este doar o simplă tranzacţie, ci încă un pas dintr-un plan strategic discret de peste un deceniu de a creşte ponderea capitalului românesc, privat şi de stat, în sistemul bancar şi reducerea expunerii faţă de capitalul străin

    Vineri, 9 februarie 2024, Banca Transilvania a anunţat oficial că a semnat tranzacţia de achiziţie a OTP Bank România (banca plus operaţiunile de leasing şi de asset management) pentru 347,5 milioane de euro.

    Este a patra achiziţie bancară pe care o face Banca Transilvania în ultimul deceniu, după Volksbank, Bancpost şi Idea Bank.

    Preluarea OTP Bank va duce Banca Transilvania spre o cotă de piaţă de 23-24%, consolidându-şi astfel poziţia de lider în sistemul bancar românesc.

    Foarte multă lume nu ştie, dar principalul acţionar al Băncii Transilvania este Pilonul II de Pensii, unde peste 8 milioane de români au banii de pensie, respectiv contribuţia de 3,75% din salariul brut care se duce într-unul din cele sapte fonduri Pilon II de pensii.

    Achiziţia OTP are două semnificaţii:

    Prima – Banca Transilvania, o bancă românească fondată la Cluj şi condusă în continuare de la Cluj, cumpără operaţiunile din România ale unei bănci ungare – OTP, care este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din regiune. OTP, care a intrat în România acum 20 de ani şi care pe parcurs a cumpărat două bănci – RoBank şi Millennium Bank, ar fi vrut să crească în continuare pe piaţă, dar nu mai putea să o facă prin creştere organică. Iar acest lucru s-ar putea pune pe seama poziţie Băncii Naţionale, care acum câţiva ani a respins direct achiziţia Băncii Româneşti, deţinută de National Bank of Greece, de către OTP. După numai un an, Banca Românească a fost achiziţionată de către EximBank, o bancă controlată de stat prin Ministerul Finanţelor. OTP a mai fost în discuţii să cumpere Garanti Bank, dar negocierile, care ajunseseră la faza unei oferte financiare, s-au oprit prin retragerea de la masă a OTP.

    Deşi au fost mai mulţi interesaţi de OTP – Erste/BCR, UniCredit, Raiffeisen – care a ajuns în faza finală cu Banca Transilvania, în final grupul ungar a vândut banca din România către Banca Transilvania la preţul pieţei, respectiv la un multiplu de 0,75 faţă de activele nete. Ca o comparaţie, UniCredit a cumpărat Alpha Bank România la un multiplu de 1,3, conform evaluărilor din piaţă.

    Cum a reuşit Banca Transilvania şi BNR să-i convingă pe cei de la OTP că banca din Cluj este cea mai bună soluţie pentru ei, istoria ne va spune.

    A doua semnificaţie este legată de creşterea ponderii capitalului românesc în sistemul bancar, o operaţiune care se face pas cu pas de mai mulţi ani şi fără să se bată public monedă pe acest lucru.

    În 2008, înainte să vină criza, ponderea capitalului românesc în sistemul bancar – bănci private cu capital românesc şi băncile de stat – era de numai 11,6%, în timp ce băncile cu capital majoritar străin, inclusiv sucursalele, aveau o pondere în sistemul bancar românesc de 88,2%.

    La finalul lui 2022, ultimele date agregate furnizate de BNR arată că în sistemul bancar capitalul românesc a crescut la 31,89%, în timp ce capitalul majoritar străin a scăzut la 68,11%, de la 88,2%.

    Această schimbare a avut ca motor susţinerea Băncii Transilvania în aceste achiziţii, care au permis să crească de la o cotă de piaţă de de 5,4% în 2008 (locul 7 în sistem), la 19,4% la final de 2022, susţinerea CEC Bank de a creşte organic într-un mod accelerat, banca controlată de stat reuşind să crească de la o cotă de piaţă de 4,3% în 2008 la 8,8% la final de 2022 şi, dacă mai punem creşterea de anul trecut, vom vedea CEC Bank cu o cotă de piaţă de peste 9%, cel mai probabil urcând pe locul patru, în faţa ING Bank. În 2008, CEC Bank era pe locul 9. Eximbank a reuşit să crească şi organic dar şi prin achiziţia Băncii Româneşti de la o cotă de piaţă de 0,9% în 2008, la o cotă de piaţă de 3,27% în 2022 (locul 8 în piaţă).

    Această creştere a capitalului românesc, atât privat cât şi de stat, poate fi pusă pe seama unui plan strategic care, repet, nu a fost făcut public într-un mod zgomotos, dar a fost şi este executat în fiecare an.

    Pentru a vedea cum s-a ajuns aici, trebuie să dăm puţin timpul înapoi.

    Anii ’90 au fost dezastruoşi pentru economia românească care ieşise din comunism şi o luase pe calea unui capitalism la voia întâmplării. Economia românească nu avea bani, nu avea valută, nu avea capital, în schimb avea inflaţie, deprecierea ucigătoare a cursului valutar leu/dolar, avea tensiuni sociale majore şi nici nu reuşise să se urce în trenul Uniunii Europene şi al NATO, tren în care se urcaseră fostele state comuniste.

    În acest context, economia României pierduse 30% din valoare, multe fabrici comuniste nu-şi mai găseau nici piaţă şi nici viitor, iar noii capitalişti făceau bani preluând contractele statului sau devalizând tot ce se putea devaliza, începând cu băncile de stat, companiile de stat, instituţiile de stat şi bugetul de stat.

    Sistemul bancar românesc începuse în trombă, cu patru bănci mari de stat, dar imediat fusese încălecat de factorul politic şi de noii capitalişti. Băncile private care apăruseră fuseseră mai degrabă înfiinţate pentru a lua depozite de la români şi a da credite acţionarilor şi prietenilor lor.

    În numai câţiva ani, băncile româneşti – fie cele de stat, care dominau piaţa, fie cele private care apăruseră -, confruntate şi cu situaţia economică dificilă, au fost trimise la colţ pline de credite neperformante, pline de scandaluri, de devalizări, pline de influenţe politice (Câtă lume îşi mai aduce aminte de Bancorex, cea mai mare bancă a României în anii ’90?).

    Este adevărat că nici supravegherea bancară din partea BNR nu fusese în cea mai bună formă, pe hârtie exista, în realitate nu prea.

    Dar, odată cu schimbările politice – venirea regimului Constantinescu, începerea unui proces amplu de privatizare, apariţia investitorilor străini, perspectiva intrării României în Uniunea Europeană şi NATO -, lucrurile au început să se schimbe şi în sistemul bancar.

    Bancorex, plină de credite neperformante şi scandaluri, a fost lichiditată (nume de cod Sunset) iar partea bună a fost dată BCR, o bancă de stat pe care un preşedinte reuşise să o ţină în picioare, Băncii Agricole i se găsise pe ultima sută de metri un cumpărător – Raiffeisen, BRD se privatizase cu grupul francez Societe Generale, iar Bancpost fusese preluată de o bancă portugheză şi fondul de investiţii al gigantului american General Electric. Creditele neperformante de la Bancorex şi Banca Agricolă fuseseră preluate de către stat.

    Supravegherea bancară din partea Băncii Naţionale se schimbase în totalitate şi începea să-şi facă simţită prezenţa în piaţă.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a făcut tot posibilul să deschidă piaţa bancară către băncile străine, să privatizeze băncile de stat, mai ales pentru a susţine intrarea noastră în UE şi NATO.

    Băncile private care erau curate au rămas în picioare, Banca Transilvania fiind una dintre ele, iar celelalte bănci private care fuseseră devalizate de către propriii acţionari începeau să fie date deoparte – închise şi lichiditate.

    Băncile străine care apăruseră în piaţă la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 au adus banii de care suferea economia şi sistemul bancar, au adus knowledge, au adus încredere, ceea ce a însemnat enorm pentru economia românească, care încerca să se refacă după deceniul ’90 dezastruos.

    Economia a început să crească prin intrarea investiorilor străini, care a atras şi capitalul românesc, aşa cum era el atunci.

    Băncile străine au început să-şi facă simţită prezenţa şi pe piaţa de retail prin credite către persoane fizice.

    Din 2000 economia României a accelerat vizibil, iar pentru sistemul bancar punctul de glorie a fost 2005, atunci când grupul austriac Erste a cumpărat pentru o sumă imensă – 3,75 miliarde de euro – 60% din BCR, cea mai mare bancă locală, care avea o cotă de piaţă de 25%. Toată banca a fost evaluată astfel  la 6 miliarde de euro, adică un multiplu de 6 ori a activelor nete, un multiplu foarte mare, care nu a mai fost atins niciodată. Aşa, pentru istorie, Erste nu şi-a recuperat niciodată banii plătiţi pentru BCR.

    Anii 2000 au fost ani excepţionali pentru sistemul bancar, intrarea noastră în NATO (2004) şi Uniunea Europeană (2007) aducând miliarde şi miliarde de euro în sistemul bancar românesc pentru a se da credite populaţiei româneşti şi companiilor din România, care niciodată nu ajunseseră în situaţia în care băncile să se roage de ei să ia credite. Toată lumea credea că această creştere exponenţială economică, bancară, de business şi nu în ultimul rând de salarii va fi nelimitată.

    BNR a încercat prin măsuri mai puţin ortodoxe să încetinească ritmul de creştere a creditării (30-40% pe an), aprecierea monedei naţionale care scăzuse de la 4 lei pentru un euro la 3 lei pentru un euro, dar a avut prea puţin succes.

    În 2008, creditele acordate de bănci companiilor şi persoanelor fizice erau mai mari cu 40% faţă de depozitele atrase, diferenţa fiind acoperită prin linii de finanţare “fără număr, fără număr” de la băncile-mamă. Plus că 70% din credite fuseseră date în euro, franci elveţieni şi dolari, faţă de numai 30% în lei.

    De nicăieri, a apărut însă criza din 2008, cea mai mare criză financiară din ultimul secol, iar toată această euforie financiară a dispărut şi din România.

    Toate liniile de finanţare externe au dispărut peste noapte, miliardele de euro plecau înapoi la băncile-mamă, cursul valutar intrase în vrie şi toată lumea se întreba când va ajunge la 5 lei pentru un euro. BNR făcea eforturi disperate pentru a ţine sub control piaţa valutară şi monetară, dar şi pentru a ţine sistemul bancar românesc sub control, care se confrunta cu ieşiri mari de linii de finanţare. Pe lângă asta, apăruseră zvonurile privind prăbuşirea unei bănci – Banca Transilvania -, lumea făcând o corelaţie cu ce se întâmpla în afară, unde mari bănci americane şi europene cădeau în fiecare zi pe burse, iar statele făceau eforturi majore pentru a le ţine în viaţă.

    În toamna lui 2008 Banca Naţională a dat peste noapte un împrumut de urgenţă Băncii Transilvania, care se confrunta cu un deficit de lichiditate, iar în acelaşi timp asigura celelalte bănci din piaţă, toate străine, că nu-i nicio problemă cu banca din Cluj şi pot face operaţiuni cu ea în continuare.

    Pentru a opri hemoragia valutară şi căderea economică care se întâmpla în fiecare zi, guvernul de atunci a fost nevoit să ia un împrumut de urgenţă de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană ca să acopere deficitul de finanţare valutară, să asigure stabilitatea cursului valutar şi să finanţeze bugetul, care se confrunta cu o scădere de venituri pentru că economia nu mai mergea.

    Pe lângă acest lucru, a mai fost nevoie de acordul de la Viena, în care băncile străine s-au angajat să nu mai retragă finanţările în valută din România.

    Sistemul bancar românesc era expus pe valută, iar dacă cursul valutar creştea şi dispăreau liniile de finanţare în valută, colapsa.

    Între 2009 şi 2012 au fost trei ani economici cumpliţi. Băncile străine nu prea mai voiau să finanţeze economia pentru că nu mai aveau linii de finanţare externe, crescuse riscul, iar sediile centrale de la Viena, Paris, Atena, Amsterdam, Londra nu mai voiau expunere pe România, ci dimpotrivă.

    Căderea economică a dus la apariţia creditelor neperformante, iar sistemul bancar românesc s-a confruntat cu această problemă majoră. BNR a presat băncile să recunoască creditele neperformante, iar în 2014, pe vârf, creditele neperformante ajunseseră la aproape 25% din portofoliul de credite.

    După criza din toamna lui 2008, Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania şi principalul acţionar individual, a încercat să găsească o bancă străină care să-i aducă o stabilitate mai mare. A avut discuţii cu Société Générale, care deţinea în România BRD, a discutat cu National Bank of Greece, a discutat cu mai multe bănci străine, dar nu a ieşit nimic. Doar a reuşit să convingă Bank of Cyprus să preia 10% din acţiuni, cu posibilitatea de a-şi majora cota. Însă BNR nu a fost de acord.

    Economia s-a mai stabilizat, dar sistemul bancar suferea în continuare. Băncile străine intraseră într-un proces de reducere a expunerilor – deleveraging.

    Pe acest fond, Banca Trasilvania a început să preia o parte dintre clienţi, companiile mici şi mijlocii româneşti, care nu mai puteau să ia credite de la băncile străine.

    A fost o politică asumată, fără a şti unde va duce. Economia s-a mai îmbunătăţit, au început să crească salariile, piaţa imobiliară şi-a stopat căderea, iar programul Prima Casă a început să readucă clienţii în bănci, mai ales că preţurile apartamentelor erau la jumătate faţă de 2008.

    În 2014 pe piaţă a apărut însă o oportunitate pe care o ai o dată în viaţă: grupul austriac Volksbank a scos la vânzare banca din România, care în 2008 ajunsese pe locul 3 în piaţă, dar prin venirea crizei şi prăbuşirea pieţei imobiliare ajunsese să fie plină de credite neperformante. Băncile străine cărora li s-a oferit Volksbank au zis pas, iar printr-un concurs de împrejurări oferta a ajuns şi la Banca Transilvania, care într-o lună a luat decizia să o cumpere. A fost o tranzacţie unică pentru banca din Cluj, care pur şi simplu i-a schimbat viitorul. Preluarea cu succes a Volksbank, în urma căreia a câştigat 350 de milioane de euro, a propulsat-o în top 3 în piaţă. BNR a fost de acord cu această achiziţie şi chiar a încurajat-o, pentru a mai acoperi din golul de finanţare care exista pe piaţa bancară.

    În numai câţiva ani, pe piaţă a apărut la vânzare şi Bancpost, o altă bancă din top 10 pe care acţionarul majoritar, grupul elen Eurobank, trebuia să o vândă ca parte a unei înţelegeri europene din criza grecească din 2010. Având experienţa Voksbank şi beneficiind în continuare de susţinerea BNR, Banca Transilvania a cumpărat Bancpost, reuşind astfel să ajungă pe primul loc în piaţă, depăşind BCR, aflat în portofoliul Erste.

    BCR a fost cea mai lovită bancă de criza din 2008/2009, înregistrând cel mai mare portofoliu de credite neperformante, multe credite venind şi din istoria băncii. Erste nu a mai riscat cu BCR aşa cum a riscat în momentul achiziţiei, în 2005, aşa că a tras frâna de mână. Treptat, BCR a pierdut din cota de piaţă, ceea ce a permis Băncii Transilvania să-i ia locul.

    La fel s-a întâmplat şi cu BRD, francezii confruntându-se cu multe probleme la Bucureşti, nu au mai vrut să-şi mărească expunerea.

    Raiffeisen şi UniCredit au mai crescut faţă de 2008, dar nu suficient.

    ING a avut creşterea cea mai spectaculoasă, de la o cotă de piaţă de 3,5% în 2008 ajungând la 9% în 2022.

    Această creştere a Băncii Transilvania, dar şi a celorlalte bănci româneşti – CEC Bank şi Eximbak -, a avut în spate o schimbare fundamentală a pieţei bancare locale: depozitele au devenit mai mari decât creditele (spre exemplu, acum depozitele sunt mai mari decât creditele cu 30%), deci nu mai este nevoie de finanţare externă, scăderea spectaculoasă a dobânzilor la lei a făcut ca 70% din credite să fie date în lei şi numai 30% în valută, ceea ce a făcut să dispară riscul valutar, economia a crescut spectaculos (spre exemplu, între 2008 şi 2022 economia a crescut de aproape trei ori), creşterea salariilor de 3-4 ori a dus la creşterea depozitelor bancare, creşterea spectaculoasă a companiilor mici şi mijlocii româneşti care şi-au găsit finanţare în special la băncile româneşti, stabilitatea cursului valutar leu/euro din ultimul deceniu.

    Intrarea în Uniunea Europeană ne-a adus 80 de miliarde de euro, bani care se regăsesc şi în sistemul bancar.

    Pe lângă acest lucru, specific pentru Banca Transilvania a fost apariţia banilor din Pilonul II de Pensii, bani care au ajuns şi în capitalul băncii, Pilonul II de Pensii devenind principalul acţionar, cu peste 30% din acţiuni.

    Pentru a nu se mai confrunta cu situaţia din 2008, când au dispărut peste noapte finanţările în valută, BNR a susţinut această creştere a capitalului românesc în sistemul bancar, o creştere care te ajută şi în perioadele de criză, când pieţele financiare se blochează.

    Când a venit COVID-ul, băncile româneşti au cumpărat emisiunile de titluri de stat ale Ministerului Finanţelor deoarece băncile străine făcuseră câţiva paşi înapoi.

    Când a venit criza cu apariţia războiului din Ucraina, băncile româneşti au cumpărat titlurile de stat şi au alimentat cu euro casele de schimb valutar.

    Este mai uşor să suni în birourile de la Bucureşti decât în birourile de la Viena, Paris, Amsterdam, Milano, sau Londra.

    Aşa, ca nişte date statistice, Banca Transilvania a crescut din 2008 încoace de 8,4 ori la nivel de active, CEC Bank a crescut de 5,3 ori, iar Eximbank a crescut de 8,3 ori. BCR a crescut din 2008 până la jumătatea anului trecut cu numai 65%, iar BRD cu numai 51%. Activele sistemului bancar în toată această perioadă au crescut cu 150%.

    Aceasta este o poză pe 15 ani a sistemului bancar din România. Certitudinea este că Banca Transilvania a fost încurajată prin toate mijloacele şi susţinută să devină lider, să-şi mărească cota, iar capitalul bancar românesc, cel privat şi de stat prin CEC şi Eximbank, să câştige teren.

    Ce va fi în continuare vom vedea, dar aşa, ca nişte ţinte, îmi amintesc că Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, mi-a spus după achiziţia Bancpost că banca trebuie să ajungă la o cotă de 30% pentru a face faţă tuturor vremurilor, pentru a finanţa economia românească şi când e perioadă de boom economic şi când sunt crize.

    Şi nu ştiu cine mi-a spus, dar capitalul românesc în sistemul bancar, privat şi de stat, trebuie să ajungă la 50%.

  • O mare bancă din România este pe puncutul de a fi cumpărată. Ce brand va dispărea de pe piaţă

    OTP Bank Nyrt, cel mai mare creditor din Ungaria, este pe cale să vândă unitatea sa din România către Banca Transilvania SA în primul trimestru al anului, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile, raportează Bloomberg.

    Un acord ar putea fi anunţat în curând, au declarat două surse, în timp ce o a treia a spus că acordul va fi anunţat înainte de sfârşitul primului trimestru. Persoanele au cerut să fie păstrate sub rezerva anonimatului, întrucât calitatea informaţiilor oferite rămâne confidenţială.

    OTP şi Banca Transilvania, cel mai mare creditor din România, s-au apropiat de un acord după ce directorii lor executivi s-au întâlnit săptămâna trecută, potrivit persoanelor menţionate. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare de la sfârşitul anului trecut, când Banca Transilvania a apărut ca ultimul ofertant rămas în discuţiile pentru achiziţionarea unităţii. Firma de brokeraj Concorde, cu sediul la Budapesta, a evaluat afacerea la 350 de milioane de euro (381 de milioane de dolari).

    Reprezentanţii OTP şi ai Băncii Transilvania au refuzat să comenteze.

    OTP, care a devenit una dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală şi de Est după o serie de achiziţii, a decis să îşi vândă activitatea din România ca parte a unei strategii de cesionare a unităţilor cu o cotă de piaţă mai mică.

    Afacerea în cauză reprezintă cea mai recentă tranzacţie bancară în curs de realizare în România, care se află pe un val de achiziţii, deoarece creditorii din Europa de Vest încearcă să se extindă în regiune pentru a profita de creşterea economică a ţării. 

    În octombrie, UniCredit SpA a convenit să cumpere unitatea locală a Alpha Bank, împreună cu o participaţie în cadrul creditorului grec. Intesa Sanpaolo SpA este, de asemenea, în curs de achiziţionare a First Bank din România de la proprietarul său cu capital privat.

  • Exclusiv ZF Corporate. Primele zece fonduri locale deschise de acţiuni, randamente de 23% până la 30% la finele lui noiembrie. OTP AM şi BRD AM, de două ori în top

    ♦ Dinamici cuprinse între 57% şi 77% într-o perioadă de trei ani ♦ Activele, creşteri de 22% până la 108% de la începutul anului

    Cele mai performante fonduri deschise locale de acţiuni le-au livrat investitorilor randamente cuprinse între 23,1% şi 29,8% în perioada cuprinsă între 30 noiembrie 2022 şi 30 noiembrie 2023, arată cele mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România.

    În afară de Erste Asset Management, se regăsesc în clasament toţi ceilalţi manageri de investiţii de pe piaţa locală din top cinci în funcţie de active. Pe de altă parte, BRD AM şi OTP AM apar de două ori în topul fondurilor de acţiuni.

    Totodată, şase fonduri depăşesc dinamica de la finele lunii noiembrie a indicelui BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale, în creştere cu 25,3% în precedente 12 luni. Toate fondurile au înregistrat însă randamente peste inflaţia din ultima lună a toamnei –  6,7%, în coborâre de la 8,1% în octombrie şi 8,8% în septembrie.  

    Prima poziţie este deţinută de BT Maxim, administrat de BT Asset Management. Activele s-au majorat cu 31,8% din data de 31 decembrie 2022, de la 192,4 milioane la 253,6 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la AAF. Fondul este urmat de Raiffeisen Romania Dividend, cu un avans de 28,9%, la active de 289 de milioane de lei, în creştere cu 62,2% de la începutul anului.

    ETF BET Patria-TradeVille – primul ETF (exchange traded fund/fond tranzacţionat la bursă) de la BVB – afişează o evoluţie de 27% în ultimul an şi o creştere de 77,1% pe un orizont de 36 de luni, cel mai ridicat din acest interval. De asemenea, fondul administrat de Patria AM înregistrează cea mai mare creştere a activelor, respectiv un plus de 108,3%, la 150,2 milioane de lei.

    Imediat în afara podiumului se află Certinvest BET Index, cu o apreciere de 26,5% la 30 noiembrie şi o majorare de 53% a activelor.

    „A fost un an foarte bun pentru toată lumea. Cred că aproape toate fondurile din piaţă au randamente pozitive, de la câteva procente la 25-30%. A fost mult mai bun decât ne aşteptam şi se pare că şi începutul de an va fi unul promiţător. Va trebui să vedem ce se întâmplă de la mijlocul anului viitor”, a spus Alexandru Voicu, CEO al Certinvest, în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi, făcând referire la potenţialele scăderi ale ratelor dobânzilor, care ar putea fi realizate de marile bănci centrale din S2/2024.

    Pe poziţia a cincea se află Goldman Sachs Romania Equity, fondul cu cele mai mari active din listă, circa 1,2 miliarde de lei, plus 22%. Randamentul ajunge în acest caz la 26,4%.

    OTP Expert, gestionat de OTP AM, avea o creştere de 26,2%, pe active de 27,2 milioane de lei, plus 55%. Două fonduri ale BRD AM urmează apoi cu randamente de 25,3% şi 23,9%, fiind vorba despre BRD Acţiuni Clasa A şi BRD Acţiuni Clasa E. Activele s-au majorat aici cu 50,5%, respectiv 24%.

    Topul este completat de Certinvest XT Index, în urcare cu 23,5%, pe active de 1,7 milioane de lei, şi OTP AvantisRO – Clasa L, pe plus cu 23,1%. Activele fondului au urcat cu 38% la 72,4 milioane.

    „Fondurile deschise locale au înregistrat în luna noiembrie intrări nete de 297 de milioane de lei (60 de milioane de euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria «alte fonduri» (104,1 milioane de lei), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (99,6 milioane de lei), cele de acţiuni (59,4 milioane) şi cele diversificate (34,6 milioane), în vreme ce fondurile de randament absolut (-0,5 milioane) au avut ieşiri nete”, spune AAF.

     

  • Exclusiv ZF Corporate. Primele zece fonduri locale deschise de acţiuni, randamente de 23% până la 30% la finele lui noiembrie. OTP AM şi BRD AM, de două ori în top

    ♦ Dinamici cuprinse între 57% şi 77% într-o perioadă de trei ani ♦ Activele, creşteri de 22% până la 108% de la începutul anului

    Cele mai performante fonduri deschise locale de acţiuni le-au livrat investitorilor randamente cuprinse între 23,1% şi 29,8% în perioada cuprinsă între 30 noiembrie 2022 şi 30 noiembrie 2023, arată cele mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România.

    În afară de Erste Asset Management, se regăsesc în clasament toţi ceilalţi manageri de investiţii de pe piaţa locală din top cinci în funcţie de active. Pe de altă parte, BRD AM şi OTP AM apar de două ori în topul fondurilor de acţiuni.

    Totodată, şase fonduri depăşesc dinamica de la finele lunii noiembrie a indicelui BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale, în creştere cu 25,3% în precedente 12 luni. Toate fondurile au înregistrat însă randamente peste inflaţia din ultima lună a toamnei –  6,7%, în coborâre de la 8,1% în octombrie şi 8,8% în septembrie.  

    Prima poziţie este deţinută de BT Maxim, administrat de BT Asset Management. Activele s-au majorat cu 31,8% din data de 31 decembrie 2022, de la 192,4 milioane la 253,6 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la AAF. Fondul este urmat de Raiffeisen Romania Dividend, cu un avans de 28,9%, la active de 289 de milioane de lei, în creştere cu 62,2% de la începutul anului.

    ETF BET Patria-TradeVille – primul ETF (exchange traded fund/fond tranzacţionat la bursă) de la BVB – afişează o evoluţie de 27% în ultimul an şi o creştere de 77,1% pe un orizont de 36 de luni, cel mai ridicat din acest interval. De asemenea, fondul administrat de Patria AM înregistrează cea mai mare creştere a activelor, respectiv un plus de 108,3%, la 150,2 milioane de lei.

    Imediat în afara podiumului se află Certinvest BET Index, cu o apreciere de 26,5% la 30 noiembrie şi o majorare de 53% a activelor.

    „A fost un an foarte bun pentru toată lumea. Cred că aproape toate fondurile din piaţă au randamente pozitive, de la câteva procente la 25-30%. A fost mult mai bun decât ne aşteptam şi se pare că şi începutul de an va fi unul promiţător. Va trebui să vedem ce se întâmplă de la mijlocul anului viitor”, a spus Alexandru Voicu, CEO al Certinvest, în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi, făcând referire la potenţialele scăderi ale ratelor dobânzilor, care ar putea fi realizate de marile bănci centrale din S2/2024.

    Pe poziţia a cincea se află Goldman Sachs Romania Equity, fondul cu cele mai mari active din listă, circa 1,2 miliarde de lei, plus 22%. Randamentul ajunge în acest caz la 26,4%.

    OTP Expert, gestionat de OTP AM, avea o creştere de 26,2%, pe active de 27,2 milioane de lei, plus 55%. Două fonduri ale BRD AM urmează apoi cu randamente de 25,3% şi 23,9%, fiind vorba despre BRD Acţiuni Clasa A şi BRD Acţiuni Clasa E. Activele s-au majorat aici cu 50,5%, respectiv 24%.

    Topul este completat de Certinvest XT Index, în urcare cu 23,5%, pe active de 1,7 milioane de lei, şi OTP AvantisRO – Clasa L, pe plus cu 23,1%. Activele fondului au urcat cu 38% la 72,4 milioane.

    „Fondurile deschise locale au înregistrat în luna noiembrie intrări nete de 297 de milioane de lei (60 de milioane de euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria «alte fonduri» (104,1 milioane de lei), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (99,6 milioane de lei), cele de acţiuni (59,4 milioane) şi cele diversificate (34,6 milioane), în vreme ce fondurile de randament absolut (-0,5 milioane) au avut ieşiri nete”, spune AAF.

     

  • Un salariu tot mai digital

    Într-o piaţă bancară tot mai digitalizată, apar modificări în ce priveşte pretenţiile şi aşteptările clienţilor, dar şi în felul în care băncile îşi contruiesc ofertele. Pentru plata salariilor, de pildă, clienţii doresc pachete complete, cu costuri reduse sau chiar zero, punctează Traian Negoiţă, Director Alternative Sales Channels, OTP Bank Romania. În ultimii ani, piaţa s-a axat pe o creştere a portofoliilor de clienţi, în special a celor care încasează venituri recurente. Componente importante pentru angajaţi sunt acum platformele digitale, cardurile digitale şi portofelul electronic.

    Facil, sigur şi trendy. Cam aşa se pot rezuma pretenţiile clienţilor în ceea ce priveşte utilizarea cardurilor de salarii. „Dar există şi segmente care continuă să prefere informarea prin SMS, pentru că astfel controlează uşor şi instant plăţile realizate prin intermediul cardurilor de salariu”, declară Traian Negoiţă, care s-a alăturat echipei OTP Bank România din 2020, iar din 2022 are rolul de director canale alternative de vânzări. Acum coordonează echipele de vânzări prin intermediul parteneriatelor şi convenţiilor salariale – achiziţie clienţi persoane fizice.

    Despre momentul în care s-a alăturat OTP, Traian Negoiţă spune că a fost cel mai dificil din cariera sa. „Am acceptat provocarea OTP Bank România de a dezvolta un nou departament în cadrul băncii, cu rolul de a susţine eforturile programului Apollo de creştere organică, prin achiziţia de clienţi noi persoane fizice”, spune el. Provocarea în acest caz a fost construcţia de la zero a unui întreg departament, exact în perioada de început a pandemiei.

    Un obiectiv dificil, pentru că reunea implicaţii interne, având în vedere crearea de la distanţă a noului departament, cu un contact limitat cu colegii din cadrul băncii şi fără nicio interacţiune directă, dar şi implicaţii externe. „Pe plan extern provocarea a fost realizarea interviurilor pentru construcţia echipelor doar prin aplicaţii digitale, discutând cu profesionişti din industrie pe care urmăream să îi recrutăm şi explicând detalii despre un proiect de viitor, într-un context incert la acel moment”, îşi aminteşte Negoiţă. Dar, adaugă tot el, a avut suportul întregii echipe interne, iar provocarea dată de pandemie s-a transformat rapid în oportunitate pentru că potenţialii candidaţi au avut timpul necesar să participe la interviuri calitative.

    „Pentru noi, cele două-trei luni de lockdown au oferit intervalul ideal pentru a finaliza toţi paşii necesari, astfel încât la reluarea normală a activităţilor am putut să fim în piaţă din primul moment, alături de companii, de clienţi, cu o echipă nouă şi plină de energie”.

    În perioada pandemiei, povesteşte el, a observat o importantă schimbare de optică din partea angajatorilor, care au devenit mult mai preocupaţi de beneficiile acordate angajaţilor, deopotrivă companii mici, multinaţionale sau chiar instituţii publice. „Cu toţii au început să îşi asculte angajaţii cu o atenţie mai mare pentru că forţa de muncă specializată este din ce în ce mai greu de identificat, ceea ce îi determină să includă, pe lângă venitul lunar, oferte dedicate de produse bancare. Noi personalizăm aceste oferte în funcţie de specific şi oferim consultanţă prin intermediul sucursalelor de la nivel naţional şi a echipelor dedicate de specialişti”, adaugă reprezentantul OTP.

    Noul departament s-a bucurat din plin de vânt în vele. Şi asta pentru că, explică Traian Negoiţă, există o tendinţă clară de migrare către mediul digital, atât din partea băncilor, care dezvoltă continuu astfel de instrumente şi fluxuri de deschidere cont online, cât şi din partea clienţilor, care doresc să acceseze şi să folosească aceste produse şi servicii cât mai repede şi comod. „În întregul sistem bancar local ofertele de pachete de banking digital reprezintă de obicei cea mai bună opţiune din portofoliul oricărei bănci. Ţintesc în special acei clienţi care pot să parcurgă facil paşii necesari pentru deschiderea relaţiei şi devin şi o modalitate foarte bună de atragere de noi clienţi, care deja au experienţa bankingului digital.”

    Pachetele de cont curent pentru clienţii cu încasare de venit oferite de OTP Bank România includ o serie de beneficii la costuri zero, spune reprezentantul băncii, care dă exemplu OTP Lejer, un pachet care cuprinde toate instrumentele necesare pentru banking, începând de la cont curent, card de debit, serviciul de internet banking OTPdirekt şi până la alertele SMS pentru activitatea din cont. În plus, prin intermediul agenţiilor din reţea sunt disponibile şi servicii opţionale, precum deschiderea de alte conturi curente, în lei sau valută. Toate cu costuri zero pentru clienţii care încasează minim 1.200 lei în fiecare lună în acest cont şi realizează o tranzacţie cu cardul sau online.

    Există însă şi provocări când vine vorba de preluarea în portofoliu a unei companii cu sute de angajaţi. „Când vorbim de numere şi analizăm proiectele din punct de vedere cantitativ, apar provocări care ţin în primul rând de partea logistică, pentru că întregul proces trebuie să aibă loc rapid şi fără efort din partea angajaţilor şi a angajatorului”, punctează Traian Negoiţă. Pentru a gestiona un astfel de volum, OTP Bank a construit treptat fluxuri şi procese de deschidere a conturilor prin consiliere la sediul companiilor respective. Fluxurile sunt gestionate de echipe dedicate de consultanţi prin intermediul platformei online, „prin care căutăm să alfabetizăm digital cât mai mulţi clienţi, dar şi prin variante clasice de deschidere a unui cont pe suport de hârtie, acolo unde este cazul”.

    Despre particularităţi ale clienţilor, reprezentantul băncii spune că fiecare domeniu are specificităţile sale. „Este şi normal când discutăm despre companii care lucrează în două-trei schimburi, de companii care au angajaţi în mai multe puncte de lucru din ţară sau, după cum ne-o arată noua realitate, companii ai căror angajaţi lucrează de acasă. Un lucru foarte interesant apărut în ultimii ani este chiar provocarea de a interacţiona cu foarte mulţi angajaţi din afara Uniunii Europene, situaţie în care apar barierele de limbă şi cultură. Indiferent de companie, foarte importanţi încă de la momentul negocierii unei convenţii salariale sunt paşii agreaţi cu angajatorul, astfel încât tot procesul ulterior să se desfăşoare fluid şi fără probleme”, mai spune Traian Negoiţă.

    Despre felul în care s-a schimbat în ultimii doi ani felul în care salariaţii care beneficiază de astfel de convenţii fac banking şi cum folosesc instrumentele digitale sau canalele pe care le au la dispoziţie, reprezentantul instituţiei financiare spune că schimbarea este foarte mare şi „trebuie să mulţumim catalizatorului reprezentat de pandemie, care a mutat şi a familiarizat din necesitate o mare parte a clienţilor în mediul digital. Clienţii sunt din ce în ce mai activi la achiziţiile de produse şi servicii pe internet şi vedem că şi tiparul achiziţiilor lor se transformă pentru că acum aceste tranzacţii pot fi realizate în orice oră a zilei. La fel, vedem o efervescenţă şi în utilizarea aplicaţiilor şi instrumentelor digitale, precum plata cu telefonul mobil sau prin intermediul ceasurilor digitale, unde există o rată de creştere foarte bună”, conchide Traian Negoiţă.   

     

    5 întrebări despre viitor

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

     Pot spune că nu doar 2030 este un an reper. Urmărind intensitatea ultimilor ani cred că fiecare an care trece are importanţa lui, aşa că îmi propun să am întotdeauna alături de mine colegi motivaţi şi profesionişti, iar împreună să putem construi noi servicii pentru clienţii din banking,

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    Cu siguranţă adaptabilitatea şi comunicarea sunt două calităţi indiscutabil necesare în acest context. În primul rând, fiecare dintre noi trebuie să accepte că aceste noi instrumente se dezvoltă în jurul nostru, iar noi nu trebuie sa fim doar spectatori, ci trebuie să le îmbrăţişăm, să înţelegem aceste noi tehnologii şi să le utilizăm, cu atât mai mult pentru că sunt create special pentru a ajuta atât angajatul, cât şi clientul. Legat de comunicare, trebuie să lucrăm permanent cu cei din jur. Să discutăm despre provocări, idei noi şi paşi de transformare, şi mai ales despre implicaţiile umane, dar şi tehnice în acest context. Echipele, colegii, vor să discute, să comunice, prin urmare rolul unui lider este să le ofere acest cadru. Un lider trebuie să fie facilitatorul, suportul echipei pe care o coordonează.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Engagementul celor din echipă. Cu toţii, mai ales în contextul ultimilor ani, am devenit mai atenţi la propriile nevoi. Aş putea spune că este într-o anumită măsură şi o formă de egoism care a ieşit la suprafaţă. Astfel, şi în cadrul echipelor, indiferent că sunt mici sau mari, apartenenţa la angajator sau echipă poate fi foarte uşor alterată dacă apar variabile care creează un disconfort.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri cu avansul tehnologiei?

    Văd o oportunitate în transformarea acestul avans tehnologic într-un suport de bază în activitatea profesională. Ca urmare, mulţi dintre noi vor reuşi să îşi revizuiască mai bine balanţa serviciu / timp personal. Vedem deja şi în România, în multe oraşe, dezvoltarea unor comportamente naturale şi sănătoase legate de acest echilibru. Oamenii fac mai mult sport, grădinăritul trece de la necesitate la hobby şi modalitate de relaxare, mulţi călătoresc, iar alţii efectiv profită de o carte bună. Acesta trebuie să fie unul dintre rolurile tehnologiei, să ajute la creşterea gradului de confort, fie că analizăm acest aspect în zona de banking sau în zona personală. Este, până la urmă, motivul pentru care continuăm să inventăm, să dezvoltăm, iar noi suntem dispuşi să plătim din ce în ce mai mult pentru acest confort, care se traduce în mai mult timp.

    5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Considerând tendinţele şi evoluţia tehnologică, vreau să cred că în mediul privat vom reuşi până în 2030, în multe sectoare de activitate, să avem implementată şi funcţională săptămâna de lucru de patru zile. În acest nou context liderii vor trebui să fie din ce în ce mai prezenţi în echipele pe care le coordonează, să stimuleze angajamentul lor, pentru că doar în acest fel vor putea să îşi valideze rolul.  

  • Vânzarea uneia dintre cele mai cunoscute bănci din România intră in linie dreaptă. Cine sunt cumpărătorii

    Vânzarea OTP Bank România merge înainte, iar în aceste zile, la Bucureşti au loc ”management presentations” între OTP şi cele trei bănci care sunt la masa discuţiilor. 

    Pe lângă Banca Transilvania şi Exim – Banca Românească, în joc intră şi Raiffeisen Bank, conform unor surse bancare. UniCredit, care s-a arătat extrem de interesată la început, a renunţat. 

    După aceste discuţii, la începutul lunii septembrie ar trebui depuse ofertele financiare finale, au menţionat sursele citate. 

    Vânzarea OTP Bank este tranzacţia anului în bankingul din România şi cine va reuşi să o cumpere îşi va adăuga o cotă de piaţă de aproape 3%, cu active de aproape 4 mld. euro. 

    OTP Bank România era la finalul anului trecut pe poziţia a 10-a, într-o piaţă bancară unde primele 10 bănci controlează peste 80% din totalitatea activelor bancare. 

    OTP Ungaria a decis să vândă banca din România şi să iasă de pe piaţă, susţinând că nu mai putea creşte prin noi achiziţii. 

    OTP, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est, a intrat pe piaţa românească la începutul anilor 2000, prin achiziţia RoBank, după care, după criza din 2008, a cumpărat Millennium Bank. 

    OTP a mai încercat să mai cumpere şi alte bănci, dar a eşuat. Cea mai vizibilă tranzacţie a fost cea prin care s-a înţeles cu grecii care deţineau Banca Românească, dar tranzacţia a fost respinsă în final de Banca Naţională. 

    Aşa se face că, în final, Banca Românească a fost achiziţionată de banca de stat Exim Bank, care acum licitează pentru achiziţia OTP.   

    Banca Transilvania este numărul unu în piaţă, poziţie dobândită în ultimii ani prin achiziţia Volksbank România şi a Bancpost. 

    Acum doi ani, banca din Cluj a cumpărat şi Idea Bank, dar o ţin ca o bancă separată, intenţia fiind ca Idea să fie o bancă digitală. 

    Raiffeisen Bank a avut un start foarte bun la începutul anilor 2000 după achiziţia Băncii Agricole, una dintre cele trei bănci mari de stat, dar după criză, austriecii au ridicat piciorul de pe pedala de acceleraţie, deşi au fost, ca şi interes, în toate tranzacţiile bancare de pe piaţă. 

    Prin achiziţia OTP, Raiffeisen ar vrea să facă un salt în piaţă şi să reajungă pe locul 4. Totuşi, Raiffeisen este dată înapoi de prezenţa în Rusia, acolo unde este cea mai mare bancă străină. Austriecii sunt presaţi să plece din Rusia din cauza războiului declanşat de Putin în Ucraina şi a blocajului economic institutit de Occident la adresa Rusiei. Pe piaţă sunt şi zvonuri că Raiffeisen ar fi presată să vândă şi operaţiunile din România, dar aceste zvonuri nu au fost confirmate până acum. 

    Valoarea OTP Bank România, care este o bancă destul de bună, se situează între 350-400 mil. euro, la care se adaugă rambursarea împrumuturilor către Budapesta, care în ultimii ani, a susţinut prin linii de finanţare de câteva sute de milioane de euro, creşterea organică din România. 

  • BCR, Banca Transilvania şi OTP Bank conduc în topul celor mai digitalizate bănci din România. În topul global, BCR ocupă locul al treilea. Iulia Malioukis, Horváth: În ultimii ani, sistemul bancar românesc a făcut salturi semnificative în direcţia transformării digitale

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România în funcţie de active, controlată de grupul austriac Erste, ocupă locul al treilea în topul internaţional al celor mai competitive bănci din perspectiva digitalizării, cu 6,81 de puncte (10 este punctaj maxim), potrivit raprtului bancar FinnoScore, care a analizat 234 de bănci comerciale din 24 de ţări din Europa şi America de Nord.

    Analiza FinnoScore este realizată, începând din 2015, de Finnconsult, parteneri ai companiei de consultanţă în management Horváth, care activează şi în România.

    Băncile prezente în analiza FinnoScore au fost evaluate din punct de vedere al nivelului de digitalizare, în funcţie de peste 300 de criterii, împărţite în 12 categorii, printre care: website-ul, vânzările online, comunicarea multicanal, funcţionalitatea aplicaţiei mobile şi a internet banking-ului, marketing-ul online, prezenţa în social media, inovaţia şi sustenabilitatea, transparenţa preţurilor, programele de loializare, modalităţile de atragere de noi clienţi sau gradul de implementare al unui proces complet (end-to-end) de online onboarding, prin care clienţii îşi pot crea şi utiliza un cont bancar exclusiv online etc. 

    În topul băncilor din România, pe primul loc se află BCR, cu un punctaj de 6,81, poziţie datorată în special aplicaţiei mobile George, atractivităţii crescute pentru clienţi noi, dar şi scorului bun la online banking şi onboarding. Aceasta este urmată de Banca Transilvania (6,15) care a obţinut un scor maxim la atractivitatea pentru clienţi noi, cu mult peste orice altă bancă din România, iar pe locul al treilea se afla OTP Bank (6,09) care a înregistrat un scor foarte bun în zona de online onboarding şi online banking.

    Potrivit datelor FinnoScore, următoarele locuri sunt ocupate de (4) CEC Bank (5,96); (5) ING Bank (5,25); (6) Raiffeisen Bank (4,77); (7) BRD (4,76); (8) Unicredit Bank (4,38); (9) Libra Internet Bank (4,13); şi (10) Alpha Bank (4,00).

    În afară de Libra Internet Bank, toate celelalte instituţii bancare se află şi în topul primelor zece bănci din România din perspectiva activelor.

    La nivel global, în top 3 internaţional FinnoScore se regăsesc trei bănci din grupul Erste: (1) PKO Bank Polski (Polonia); (2) Erste Bank (Austria) şi (3) BCR (România) urmate de (4) Slovenska sporitelna (Slovacia); (5) TB Canada Trust (Canada); (6) Hamburger Sparkasse (Germania); (7) Sparda-Bank Baden-Württemberg; (8) Truist (SUA); (9) Deutsche Bank (Germania); şi (10) ING (Polonia). 

    Raportul FinnoScore 2023 consemnează faptul că TB Canada Trust a făcut cel mai mare salt de la un an la altul (de pe locul 35 pe 5), iar băncile din Polonia, Slovacia, Cehia şi România rămân liderii industriei cu 11 bănci est-europene care intră în top 30, în timp ce Elveţia (considerată „ţara băncilor”) are o primă reprezentantă în top de-abia pe locul al 32-lea.

    „Această analiză comparativă, globală, realizată în multe ţări, vine să reconfirme faptul că o serie de bănci din România pot concura cu orice bancă de peste hotare din perspectiva digitalizării. Topul FinnoScore se suprapune aproape complet cu cel al primelor zece bănci din România. În ultimii ani, sistemul bancar românesc a făcut salturi semnificative în direcţia transformării digitale şi observăm că băncile au facilitat din ce în ce mai mult accesul clienţilor la serviciile lor”, spune Iulia Malioukis, Principal, Horváth România.

    Alte elementele cheie relevate de analiza FinnoScore din acest an prezintă faptul că 79% dintre băncile analizate şi-au pus la punct un sistem de online boarding, care presupune autentificarea exclusiv prin internet, fără a mai ajunge la un ghişeu, iar peste 50% dintre bănci au implementat iniţiative de sustenabilitate.

     

     

  • Este OFICIAL! OTP România este scoasă la vânzare

    OTP i-a anunţat oficial pe directorii băncii că OTP Bank România este scoasă la vânzare: Procesul ar dura câteva luni, iar dacă licitaţia se va încheia cu succes, tranzacţia se va închide într-un an. Vânzarea OTP Bank a atras interesul Unicredit, BCR/Erste, Banca Transilvania, Alpha Bank, Eximbank, iar la Viena se discută şi interesul Raiffeisen

    OTP Bank a confirmat oficial, printr-un anunţ făcut către directorii băncii, că OTP Bank România este scoasă la vânzare, proces care ar putea să dureze câteva luni, iar în cazul succcesului licitaţiei, tranzacţia ar urma să se închidă într-un an, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

    ZF a scris în urmă cu două săptămâni că OTP tatonează piaţa pentru vânzarea băncii din România.

    Motivaţia oferită pentru scoaterea la vânzare a băncii a fost ”lipsa pe piaţa din România a potenţialului de creştere prin achiziţii”.De asemenea, vânzarea OTP Bank ţine şi de actualul context geopolitic.

    Banca este evaluată între 300 şi 400 milioane euro, la care s-ar adăuga rambursarea liniilor de finanţare către Budapesta.

    Grupul ungar OTP şi-a dorit foarte mult să crească în România, a efectuat până acum, în două decenii, două achiziţii, RoBank şi Millenium Bank, a investit mult în creştere organică, dar varianta de creştere în continuare prin noi achiziţii este puţin probabilă.

    Procesul de vânzare este derulat de OTP Budapesta, iar managementului de la Bucureşti i s-a cerut să îşi continue activitatea ca şi până acum, pentru a-şi deservi clienţii.

    Conform surselor ZF, până în prezent, pentru OTP Bank România şi-au exprimat interesul, într-un fel sau altul – Unicredit, BCR/Erste Bank, Banca Transilvania, Eximbank, posibil Alpha Bank, iar la Viena se discută intens în ultimele zile o posibilă intrare în procesul de licitaţie şi a grupului Raiffeisen.

    După ce s-a retras din tranzacţia cu First Bank, Unicredit încearcă să crească mai mult în România printr-o achiziţie care să-i apere poziţia ameninţată de creşterea CEC Bank.

    BCR/Erste încearcă să recupereze terenul pierdut în ultimul deceniu, mai ales pe zona companiilor mici şi mijlocii, acolo unde OTP are o poziţie bună.

    Banca Transilvania vrea să îşi consolideze şi mai mult poziţia de lider al pieţei printr-o nouă achiziţie, după succesul cu Volksbank şi Bancpost, iar OTP se pliază pe strategia băncii pe segmentul de companii mici şi mijlocii româneşti.

    Eximbank ar fi interesată să crească în continuare, mai ales după preluarea Băncii Româneşti, dar aici decizia aparţine statului, având în vedere că Ministerul de Finanţe este acţionarul principal.

    Alpha Bank este interesată de tot ce apare la vânzare pe piaţă, pentru a recupera terenul pierdut după criza din Grecia de acum un deceniu.

    Raiffeisen Bank  a pierdut teren în ultimii ani, iar de pe locul 4 a ajuns pe locul 6/7. În ultimele zile s-a discutat destul de intens la Viena posibilitatea de a intra în procesul de licitaţie pentru OTP Bank.

    OTP Bank România are o cotă de piaţă de aproape 2% , înregistrând în ultimii 3-4 ani o creştere organică destul de susţinută.

    a finalul lui 2022, OTP Bank România a avut active de aproape 20 mld. lei, adică puţin peste 4 mld. euro, fiind pe locul 10, într-o piaţă extrem de fragmentată, unde primele 10 bănci deţin peste 80% din active. Anul trecut, OTP Bank România a avut venituri din dobânzi de 672 mil. lei, un profit operaţional de 217 mil. lei, şi un profit net de 34 mil. Lei.

    Grupul ungar a încercat în 2018 să cumpere Banca Românească, dar tranzacţia a fost în final respinsă de BNR. Apoi Banca Românească a fost achiziţionată de Eximbank. OTP a încercat apoi să cumpere Garanti Bank, a fost interesată de Bancpost , dar procesele nu au continuat.