Acest anunţ a fost făcut în urma unei reuniuni speciale a OSCE la Viena. O astfel de misiune va încerca în special să “garanteze protecţia drepturilor minorităţilor” şi “să vegheze la respectarea integrităţii teritoriale”, a pledat ambasadorul american Daniel Baer în faţa colegilor săi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Secretarul general al OSCE Lamberto Zannier şi preşedintele în exerciţiu al OSCE – ministrul ucrainean de Externe Leonid Kojara – urmau să susţină discursuri joi dimineaţa în deschiderea reuniunii, prevăzute cu mai mult timp înainte şi menţinute în pofida crizei.
“OSCE rămâne disponibilă, ca şi mine, personal, să contribuie la consolidarea dialogului între cele două părţi în actuala situaţie”, a declarat Zannier miercuri. El a subliniat importanţa unui “dialog paşnic” şi “respectării drepturilor fundamentale ca libertatea de întrunire, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea presei”, potrivit OSCE.
Aproximativ 30 de delegaţii urmează să participe la reuniune, inclusiv ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei germane Guido Westerwelle şi reprezentanţi ai mai multor state UE.
John Kerry, şeful diplomaţiei americane, şi-a anulat participarea la reuniunea OSCE. Însă Franţa urmează să fie reprezentată de către Thierry Repentin, ministrul pentru Afaceri Europene.
Westerwelle s-a alăturat miercuri manifestanţilor care susţin integrarea în UE şi care au primit susţinerea celor trei foşti preşedinţi ucraineni şi secretarului de Stat american.
Ministrul german s-a întâlnit miercuri seara cu lideri ai opoziţiei, inclusiv cu cei doi fraţi Kliciko, campioni mondiali la box care s-au antrenat în Germania.
Însoţit de fraţii Kliciko, şeful diplomaţiei germane s-a dus în Piaţa Independenţei, un simbol al “revoluţiei portocalii” prooccidentale din 2004, unde a făcut o baie de mulţime, potrivit unui jurnalist AFP.
Premierul ucrainean Mikola Azarov a avertizat opoziţia cu privire la o “ecaladare” a mobilizării, provocate de suspendarea, săptămâna trecută, a procesului integrării în UE, în favoarea cooperării cu Rusia.
Însă cei trei foşti preşedinţi care s-au succedat la conducerea Ucrainei de la proclamarea independenţei în 1991 – Leonid Kravciuk, Leonid Kucima, mentorul politic al actualului şef al statului Viktor Ianukovici, şi Viktor Iuşcenko – şi-au exprimat susţinerea faţă de mişcarea de contestare printr-o scrisoare deschisă, declarându-se “solidari cu acţiunile paşnice ale sutelor de mii de ucraineni”.
Către el au mers toate avertizările, estimările de fraudă cu procente precise cu tot, reclamaţiile la Bruxelles ori Washington (anterioare referendumului) şi apoi investigaţiile asupra legalităţii votului (după referendum); către el au mers acum şi declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, care a ieşit la rampă în această săptămână, prima din campania electorală, cu avertismentul că România “nu e un stat de drept” şi “este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat ruşinea de a avea observatori OSCE” (ruşine inexistentă, altminteri, pentru SUA, Franţa sau Olanda, ţări cu alegeri monitorizate de OSCE, ca şi România în 2009).
Ca să fie şi mai clar, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a profeţit că dacă preşedintele Traian Băsescu ar fi suspendat încă o dată după alegeri, pe motiv că nu numeşte premierul dorit de prezumtivii câştigători (USL), UE va suspenda dreptul de vot al României, iar SUA va suspenda parteneriatul strategic. De toate aceste ameninţări pe ton ridicat profită PDL (ARD), care are astfel ocazia să nu mai pară o tabără dinainte înfrântă în alegeri şi chiar să se laude, prin şeful de campanie Adriean Videanu, că “PDL are marea şansă ca în viitorul Parlament să fie partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”.
În ce priveşte riscul suspendării, premierul Victor Ponta s-a arătat total împăciuitor într-un interviu pentru Le Figaro, unde a spus că o nouă tentativă de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu nu intră în calculele USL. Acasă, la Bucureşti, Ponta a făcut un nou pas spre coabitarea paşnică între palate, acceptând ca preşedintele să nu-l delege la Consiliul European din 22-23 noiembrie unde se va decide bugetul UE pentru următorii şapte ani, în ciuda faptului că de buget, în teorie, se ocupă Guvernul şi nu Preşedinţia. Nu că Ponta ar fi jertfit ceva acceptând să meargă Băsescu la Bruxelles, dacă ne gândim la experienţa şi abilitatea de care e nevoie la negocieri pentru ca România să-şi asigure viitoarele alocări de fonduri, în contextul actualei crize fiscale a UE, unde tăierile de fonduri agricole şi de coeziune preconizate acum dezavantajează ţările nemembre ale zonei euro.
Tema loviturii de stat, adăugată la scandalul în sine al suspendării, deja s-a întors însă nu doar contra USL, ci contra României, atât prin amânarea aderării la Schengen şi continuarea monitorizării prin MCV, dar şi prin afirmaţii ca ale şefului Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (PPE), care cere observatori OSCE la alegerile parlamentare din 9 decembrie, pe motiv de suspiciuni de fraudă masivă şi situaţie “extrem de critică” a democraţiei în România. Poate tocmai de aceea, sau şi de aceea, preşedintele Băsescu a ţinut să dea personal un semnal că lucrurile s-au întors la normal, prin scrisoarea de mulţumire adresată “liderilor europeni şi aliaţilor transatlantici care s-au pronunţat în favoarea României în timpul crizei politice”, unde precizează că “instituţiile statului român democratic au ieşit întărite din această criză”.
De partea cealaltă, responsabilitatea referendumului eşuat întârzie să fie asumată: fruntaşul PNL Ludovic Orban a preferat să arunce vina pe PSD, cu acuzaţia fantezistă că PSD e de vină pentru acceptarea pragului de prezenţă de 50%+1 la referendum. Dincolo de astfel de fumigene, la fel de stupide ca şi demonstraţiile solitare ale lui Ioan Ghişe împotriva invalidării referendumului ori asigurările lui Relu Fenechiu că vor continua demersurile pentru scoaterea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, până la alegerile parlamentare nu se va mai întâmpla nimic în USL sau din partea USL, fiindcă nu e nici în avantajul electoral al PSD, cu atât mai puţin al aliatului său mai mic PNL ca USL să se rupă.
Aceasta nu înseamnă însă că spargerea USL nu rămâne un obiectiv al taberei pro-Băsescu, fie prin invitaţii adresate de Mihai-Răzvan Ungureanu membrilor PNL sătui de Crin Antonescu de a se înscrie în Alianţa România Dreaptă, fie prin alimentarea disensiunilor din USL, de genul afirmaţiilor lui Cezar Preda sau Mihail Neamţu că Ioan Rus, cel care a refuzat ajustarea listelor electorale în acord cu pretenţiile peneliştilor furioşi, ar fi un bun prim-ministru/lider al PSD, eventual într-o alianţă post-electorală cu PDL.
Unul dintre dosarele problematice de la summitul din Astana,
capitala Kazahstanului, este integritatea teritoriala a Georgiei,
ceea ce a iritat delegatia rusa prezenta la reuniune. Rusia
avertizase ca se va opune oricarui document care recunoaste
integritatea teritoriala a Georgiei, in conditiile in care Moscova
a recunoscut independenta a doua regiuni separatiste georgiene in
urma razboiului din august 2008.
Reprezentantul Rusiei – care sustine regimul din Transnistria si
care este in centrul conflictului din Georgia – a apreciat la
randul sau ca “a facut totul” pentru a fi obtinut un consens
privind un plan de actiune, dar considera ca acest esec este
datorat “abordarii ideologice” (a se citi retinerilor fata de
politica externa a Rusiei) din partea anumitor state.
Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa – OSCE – a declarat ca Rusia impune restrictii fara precedent la adresa misiunii de observatori pentru alegerile parlamentare de luna viitoare. OSCE a confirmat ca a primit o invitatie din partea Moscovei, dar a precizat ca prerogativele observatorilor au fost limitate. Moscova a invitat doar 70 de observatori la alegerile de anul acesta, fata de 400, cati au participat la scrutinul din 2003. Presedintele in functie, Vladimir Putin, conduce lista de candidati ai partidului Rusia Unita, sondajele creditandu-l in acest moment cu peste 65% din intentiile de vot.