BusinessMagazin

Tag: orase

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • NOI PROTESTE, anunţate pentru astăzi în Bucureşti şi în marile oraşe: Manifestanţii vor schimbarea clasei politice

    Marţi seară, după cele trei zile de doliu naţional şi după un marş al tăcerii în memoria victimelor dinCclubul Colectiv, peste 25.000 de persoane au ieşit în stradă pentru a-şi exprima revolta. Mesajul de pe Facebook pentru chemarea oamenilor în stradă era: “Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători” şi “Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”.

    În urma protestelor, miercuri dimineaţă, premierul Victor Ponta a anunţat că îşi depune mandatul, precizând că speră că demisia Guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi adăugând că este nevoie de soluţii raţionale. Ulterior, şi primarul sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedona, anunţa că demisionează din funcţie, spunând că-şi asumă vina morală pentru tragedia din Clubul Colectiv.

    În acest context, bucureştenii au ieşit din nou în stradă, miercuri, în Piaţa Universităţii, în număr şi mai mare – 30.000 -, ei manifestând împotriva corupţiei din sistem şi cerând dreptate şi alţi lideri politici.

    Manifestări similare au fost organizate în mai multe oraşe din ţară, la care au participat zeci de mii de oameni.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi dimineaţă, că, pentru prima dată, va chema vineri la consultările pentru formarea Guvernului societatea civilă şi reprezentanţi ai manifestaţilor, precizând că a auzit vocea străzii şi că va ţine cont de solicitările protestatarilor. “V-am văzut, v-am auzit. Voi ţine cont de solicitările voastre”, a spus preşedintele.

    BUCUREŞTI

    Bucureştenii sunt chemaţi şi joi, pe reţelele de socializare, la un nou protest în Piaţa Universităţii, care este programat să se desfăşoare începând cu ora 18.00.

    Miercuri seară, aproape 30.000 de oameni au protestat în centrul Capitalei, timp de aproape şase ore, ei manifestând împotriva corupţiei din sistem şi cerând dreptate şi alţi lideri politici.

    CLUJ

    La Cluj-Napoca sunt programate, joi, de la ora 19.00, două mitinguri de protest în Piaţa Unirii, unul organizat de Gruparea ”Anonymus” şi celălalt de tineri care susţin schimbarea clasei politice şi care au ieşit în stradă şi miercuri.

    Acţiunea Grupării ”Anonymus”, anunţată pe Facebook, este organizată, simultan, în mai multe oraşe din lume, cu scopul promovării conceptelor de solidaritate umană, egalitate şi unitate. În apelul postat pe reţelele de socializare se arată: ”Suntem Anonymus. Suntem legiunea. Nu iertăm. Nu uităm. Cluj-Napoca, România, aşteaptă-ne”.

    De asemenea, pe Facebook, este anunţat şi mitingul de protest al tinerilor care au ieşit în stradă şi miercuri seară.

    Peste 3.000 de oameni mărşăluit, miercuri seară, mai bine de trei ore, pe străzile din Cluj-Napoca, scandând lozinci la adresa Guvernului, Parlamentului, partidelor politice, dar şi a Bisericii Ortodoxe.

    CONSTANŢA

    Şi constănţenii sunt chemaţi din nou la proteste, joi seară, după ce miercuri au mărşăluit pe principalele bulevarde arătându-şi solidaritatea cu victimele din clubul Colectiv, dar cerând totodată şi schimbarea clasei politice.

    Acţiunea este anunţată tot pe Facebook, manifestanţii fiind aşteptaţi de la ora 18.30, în faţa Prefecturii Constanţa.

    “Tragedia s-a produs din cauza indolenţei, iresponsabilităţii şi corupţiei. Nu e nici prima, nici ultima oară când nepăsarea şi abuzul de putere fac victime. Răbdarea noastră a ajuns la capăt. Tristeţea şi revolta nu ne mai lasă să închidem ochii. În momentele de groaznică durere, o parte dintre voi au răspuns prin solidaritate. Celor care au ajutat victimele tragediei vineri seară, celor care muncesc zi şi noapte să salveze vieţi şi să aline suferinţa, celor care au donat sânge sau lucruri şi servicii, celor care au informat cu obiectivitate, lor le datorăm recunoştinţă, ei ne redau încrederea. Gândurile noastre merg în continuare către victime, familiile şi apropiaţii acestora. Să îi ajutăm cum putem chiar dacă ajutorul nu va repara răul făcut. Societatea noastră are o şansă dacă nu vom uita solidaritatea şi compasiunea şi le vom practica de fiecare dată când avem ocazia. Celor care şi-au neglijat responsabilităţile legale, instituţionale şi morale, lor trebuie să le cerem socoteală! Altfel vor avea ei grijă să ne întoarcă la tăcere”, se arată pe pagina de Facebook.

    Ei au mai multe solicitări, printre care, revizuirea planurilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, astfel încât toate cluburile şi restaurantele din ţară să fie verificate dacă au infrastructura necesară în caz de incendiu, 10 la sută din PIB pentru sănătate, dar şi construirea de noi spitale.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, 1.000 de persoane îşi anunţaseră participarea la protest prin intermediul paginii de Facebook.

    Miercuri seară, aproximativ 4.000 de constănţeni au participat la un protest care a pornit din faţa Prefecturii şi a continuat pe principalele bulevarde ale oraşului, încheindu-se târziu în noapte.

    GALAŢI

    Şi tinerii din municipiul Galaţi s-au mobilizat, joi, pe Facebook, pentru a protesta pentru a doua zi consecutiv. Astfel, a fost iniţiată de către comunitatea ”Galaţiul nostru” acţiunea de protest: ”Tăcerea ucide! Vino în stradă”. Aceasta este programată să se desfăşoare începând cu ora 19.00.

    Tinerii se vor aduna din nou în apropierea Casei de Cultură a Sindicatelor, de unde intenţionează să pornească în marş spre sediul Prefecturii. ”V-a plăcut prima noastră ieşire? Mai ieşim o dată!”, anunţă iniţiatorii protestului.

    Un alt eveniment anunţat pe Facebook este ”Galaţiul susţine Moise Guran premier”, fiind programat să aibă loc tot de la ora 19.00, în centrul oraşului.

    ”Scopul acestui eveniment este de a strânge cât mai multe voturi pentru a-l motiva pe Moise Guran să facă pasul acesta să devină premierul României. Protestul fiecăruia dintre noi a fost sau va fi în zadar dacă schimbăm actuala clasă politică cu o alta. Vrem la conducerea acestei ţări ce nu am avut niciodată, oameni curaţi”, se arată pe pagina evenimentului.

    Peste 3.000 de persoane au mărşăluit miercuri seara pe străzile municipiului Galaţi, pentru a aduce un omagiu victimelor incendiului din Clubul Colectiv, dar şi pentru a protesta faţă de clasa politică şi corupţie.

    IAŞI

    Tinerii din Iaşi care au protestat miercuri seară în centrul oraşului au spus că vor reveni în Piaţa Unirii joi, începând cu ora 19.00.

    PLOIEŞTI

    La Ploieşti, tinerii care au participat la adunările publice din ultimele două zile au anunţat deja, pe Facebook, că vor fi prezenţi în piaţa din centrul oraşului şi joi, începând cu ora 18.30.

    Miercuri seară, la Ploieşti, peste 300 de persoane s-au adunat pentru a doua zi consecutiv, în centrul municipiului Ploieşti, pentru a protesta faţă de clasa politică.

    SIBIU

    Joi seară, sibienii vor ieşi în stradă, pentru a treia oară consecutiv, atât în semn de solidaritate cu victimele din clubul Colectiv, cât şi în semn de protest faţă de autorităţi. Mobilizarea se face pe Facebook, unde a fost creată o pagină a evenimentului intitulată ”Sibiu Colectiv”.

    Sibienii urmează să se adune în Piaţa Mare din oraş, la ora 19.00, după care vor porni în marş pe bulevardele centrale.

    Miercuri seară, peste 3.000 de persoane au participat la un marş de protest prin oraş, oamenii spunând că s-au adunat în semn de solidaritate cu victimele din clubul Colectiv, dar şi pentru a cere dreptate.

    SUCEAVA

    Sucevenii sunt chemaţi, pe reţelele de socializare, să participe, joi seară, la o acţiune de protest faţă de corupţia din ţară, peste o mie de persoane exprimându-şi până în prezent intenţia de a participa la miting.

    Oamenii urmează să se adune la ora 18.00, în faţa Primăriei Suceava, de unde vor porni în marş spre sediul Palatului Administrativ.

    Miercuri seară, peste o sută de tineri au participat la un marş de doliu prin centrul oraşului, în memoria victimelor din clubul Colectiv.

    TIMIŞOARA

    Şi timişorenii sunt chemaţi din nou în stradă joi, de la ora 18.00, tot în Piaţa Victoriei din centrul oraşului.

    Apelul a fost facut pe reţelele de socializare, la fel ca şi miercuri seară, când au protestat aproximativ 5.000 de timişoreni.

  • Clasament: Parisul, cel mai periculos oraş din Europa la capitolul risc terorist

    Bagdadul rămâne cel mai periculos oraş din lume, în contextul în care în ultimele 12 luni în capitala Irakului au avut loc 380 de atentate, soldate cu 3.654 de morţi.

    Capitala Irakului este urmată în clasament de oraşele irakiene Mosul şi Ramadi, aflate sub controlul reţelei teroriste Stat Islamic. Şase dintre cele mai periculoase zece oraşe din lume sunt în Irak, trei în Pakistan şi unul în Libia – Benghazi.

    Oraşul Belfast, capitala regiunii britanice Irlanda de Nord, şi Parisul sunt cele mai periculoase oraşe din Europa, la capitolul risc terorist. Atentatele comise la Paris în ianuarie s-au soldat cu 17 morţi.

    Pe lista oraşelor europene cu risc terorist figurează şi Atena, Bruxelles, Berlin, Nicosia, Priştina, Tirana, Skopje şi Monaco.

    La capitolul destinaţii turistice cu risc terorist, cele mai periculoase oraşe sunt Ierusalim, Cairo, Nairobi, Bangkok, Tunis, Istanbul şi Las Vegas.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 17-23 februarie

    17.02
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    18.02
    BCE prezintă balanţa de plăţi a zonei euro în dec. 2013

    18.02
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    19.02
    Eurostat anunţă statistica producţiei în construcţii pentru UE şi zona euro în dec. 2013

    19.02
    CE adoptă noi reguli privind ajutorul de stat pentru aeroporturi şi companii aeriene

    20.02
    DG-ECFIN prezintă indicatorul încrederii consumatorilor din UE pentru luna februarie

    20-21.02
    Consiliul pentru Competitivitate al UE (Bruxelles)

    23.02
    Marea Adunare de Dragobete (Muzeul Satului, Bucureşti)

    23.02
    Spectacol de dans: “Shadowland” cu Pilobolus Dance Theater (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 2.03
    “Arhefanii. Expoziţie de Paolo Tait” (MŢR, Bucureşti)
     

  • Cum arată nişte destinaţii turistice în miniatură (FOTO)

    O astfel de machetă este cea a oraşului New York, actualizată ultima oară în 1992, conţinând toate clădirile metropolei existente la acea dată, iar pentru întreţinerea ei, cei interesaţi pot cumpăra proprietăţi imobiliare în oraşul miniatural, scrie Wall Street Journal.

    La Sankt Petersburg se găseşte o machetă ceva mai mare, de data aceasta a Rusiei, construită de omul de afaceri Serghei Moruzov, unde se poate vedea cum răsare soarele la Vladivostok şi apune la Kaliningrad, spre exemplu.

    Miniaturk din Istanbul este o instalaţie în aer liber întinsă pe 6 hectare, care îi invită pe vizitatori să călătorească prin 3.000 de ani de istorie a Turciei şi cuprinde replici ale unor monumente şi clădiri importante din Imperiul Otoman şi Turcia modernă.

    Miniatur Wunderland, de la Hamburg, reproduce la scară mică părţi din Germania, Austria, Elveţia, ţările scandinave şi SUA, unde se pot urmări în acţiune trenuleţe, avioane, maşini de poliţie şi pompieri şi, din când în când chiar un OZN.

  • S-a dat liber la pictat zidurile oraşului (GALERIE FOTO)

    Picturile murale stradale au fost interzise în urmă cu un deceniu, deoarece multe dintre ele erau de fapt mesaje publicitare mascate, iar diverse companii s-au plâns că lor nu li se permitea aşa ceva, în timp ce artiştii puteau să facă ce vor.

    Hotărârea de a ridica interdicţia a fost salutată de artiştii care au militat împotriva ei, susţinând că nu-şi are rostul într-un oraş considerat capitala artei murale stradale.

  • Oraş respectabil. Caut poet oficial

    Tot mai multe oraşe din SUA ţin neapărat să aibă poetul lor oficial, care să cânte virtuţile oraşului şi ale oamenilor săi, deşi nimeni nu poate spune de ce tocmai acum a apărut această modă, scrie New York Times. Numărul de oraşe, în special localităţi mici, care şi-au desemnat poeţi oficiali a crescut în ultimii cinci ani conform Academy of American Poets, care susţine că există şi cel puţin 35 de oraşe mari care au luat aceeaşi măsură, cum ar fi Los Angeles sau Houston.

    O posibilă explicaţie ar putea fi, spun experţii, creşterea interesului publicului pentru poezie, ca urmare a unor iniţiative menite să o promoveze, aparţinând bibliotecilor locale sau unor programe culturale mai vaste de genul  “Luna poeziei”. Pe lângă aceste programe, numărul de publicaţii periodice dedicate poeziei a crescut şi el, astfel încât în prezent există mai multe ca oricând, precum şi tot mai mulţi poeţi publicaţi, după cum afirmă Association of Writers and Writing Programs.

    Conform aceleiaşi organizaţii, cei interesaţi au acces la o paletă mult mai largă de specializări în scriere creativă oferite de diverse universităţi, putând alege dintre mai bine de 800 de astfel de programe educaţionale, faţă de doar 79 în anul 1975. Rolul poeţilor oficiali ai oraşelor este acela de a transmite prin versurile lor esenţa comunităţii în care trăiesc, de a o prezenta restului lumii, după cum afirmă autorităţile din Fresno, unul din ultimele oraşe care şi-a desemnat propriul său bard.

     

  • Principalele 10 oraşe reşedinţă de judeţ au venituri la buget de sub 75% din veniturile Bucureştiului

    Bugetele cumulate de venituri, pe 2013, ale principalelor 10 municipii reşedinţă de judeţ din România – aşa cum au fost ele votate de consiliile locale – sunt mai mici cu peste un sfert decât bugetul total Bucureştiului.

    Timişoara, oraşul care anul acesta şi-a bugetat venituri record de 1,3 mld. lei, abia că depăşeşte cu puţin bugetul de venituri al sectorului 1 din Bucureşti (1,2 mld. lei), în vreme ce al doilea oraş clasat în funcţie de banii aşteptaţi la buget, Iaşiul, cu 905 milioane de lei buget de venituri, este sub veniturile sectorului şase al Bucureştiului (venituri bugetate aşteptate în 2013 de 993 mil. lei).

    Cel de-al treilea oraş în funcţie de veniturile aşteptate, Clujul, aşteaptă cu doar 8 mil. lei mai mult decât sectorul 2 al Bucu­reş­tiului (900 mil. lei, faţă de 892 mil. lei), în vreme ce bugetele cumulate de venituri ale Brăilei şi Galaţiului – 664 mil. lei – sunt sub cele ale sectorului 3 al Bucureştiului, peste 700 mil. lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro