BusinessMagazin

Tag: operatori

  • Compania cu care zboară milioane de români a primit titlul de “cel mai slab operator aerian din punct de vedere al punctualităţii”

    “Cel mai slab operator aerian din punct de vedere al punctualităţii” e titlul primit recent de Wizz Air, care a reuşit să “adune” nu mai puţin de 22,9 de minute de întârziere la fiecare cursă care cu plecare din Marea Britanie.

    Compania din Ungaria a dat vina pe vremea rea pentru locul 44 din 44 într-un clasament al operatorilor.

    Norwegian Air Shuttle a ocupat locul 43, cu o medie de 21,7 minute de întârziere, în vreme ce Vueling Airlines şi Thomas Cook au înregistrat, fiecare, 21,1 minute de întârziere pe cursă.

    Pentru a realiza clasamentul, cei de la BAR UK au luat în calcul 44 de companii care au operat cel puţin 2.000 de zboruri din Marea Britanie în 2017.

    Cele mai “punctuale” companii au fost Scandinavian Airlines, cu o întârziere medie de 7 minute, Aer Lingus (9 minute) şi Air France (10 minute).

    Clasamentul companiilor cu cele mai mari întârzieri la zborurile operate din Marea Britanie:

    Wizz Air, 22.9 minute
    Norwegian Air Shuttle, 21.7 minute
    =Vueling Airlines, 21.1 minute
    =Thomas Cook Airlines, 21.1 minute
    BMI Regional, 21 minute
    Aurigny Air Services, 20.1 minute
    Norwegian Air International, 19.3 minute
    =Eurowings, 19.2 minute
    =Turkish Airlines, 19.2 minute
    Air Portugal, 19.1 minute

    “Un număr de factori specifici Marii Britanii, incluzând aici infrastructura aeroporturilor, congestia în spaţiul aerian şi restricţiile de timp au contribuit la o performanţă mult mai slabă decât în alte regiuni în care operăm”, a declarat un purtător de cuvând al Wizz Air.

    În primele şapte luni ale anului 2018, Wizz a transportat peste 4,5 milioane de pasageri  din România, cu 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, şi peste 260.000 de pasageri de la şi spre Craiova. În prima parte a anului Wizz Air a atins un indicator important la Craiova, depăşind 1 milion de pasageri transportaţi de la începerea operaţiunilor, iar până la finalul lunii iulie aproape 1,2 milioane de pasageri au călătorit cu Wizz din acest oraş, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO – VIDEO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • MedLife a finalizat achiziţia diviziei de servicii medicale Polisano

    În prezent MedLife deţine în Transilvania 5 spitale mono si pluridisciplinare, 7 laboratoare de analize, 8 clinici cu departamente de imagistică medicală, 2 maternităţi şi un centru de fertilizare in vitro.

    “Din acest moment, MedLife devine lider detaşat şi la nivelul regiunii Transilvania, cu peste 60 milioane de euro cifră de afaceri numai în această zonă geografică şi finalizează cu succes una dintre cele mai relevante şi complexe acţiuni de pe piaţa serviciilor medicale din România”, a declarant Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură pentru Orange şi Vodafone: ANCOM i-a amendat pentru pentru nerespectarea regulamentului european privind roamingul

    „În urma unor sesizări venite din partea utilizatorilor, ANCOM a investigat modul în care operatorii aplică regulamentul european Roam like at home în România. Controalele au evidenţiat nereguli, aşadar am solicitat furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice să remedieze în anumite termene problemele identificate şi am aplicat amenzi în valoare de 180.000 de lei”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM.

    Având în vedere faptul că multe dintre sesizările primite au venit din partea utilizatorilor de cartele preplătite, ANCOM a derulat o investigaţie privind modul în care aceştia au fost informaţi despre modificarea condiţiilor în care Vodafone furnizează serviciul de roaming în Spaţiul Economic European (SEE), după intrarea în vigoare a regulamentului european Roam like at home.

    Citeşte continuare pe www.zf.ro

  • Patronatul constructorilor: Firmele Primăriei sfidează „legal” principiile achiziţiilor publice

    După modelul Capitalei, în ţară ia amploare fenomenul „firmele primăriei”, deşi „nici una din societăţiile înfiinţate nu au demonstrat sau confirmat utilitatea, economiile promise, nici transparenţă, nici eficienţă sau calitate”. Holdingul municipal „Bucureşti – Capitală europeană”, format din 22 de societăţi, a devenit realitate şi „deşi aflate în perioada de organizare/achiziţii/angajări, temerile operatorilor economici legate de concurenţă neloială par că se adeveresc atunci când vorbim de achiziţii publice”, se arată în documentul citat, semnat de Irina Forgo – directorul de Programe al FPSC.

    „Conform Legii 98/2016 privind achiziţiile publice, noile companii sunt atât entităţi contractante, cât şi operatori economici. Aşa se face că o companie a primăriei poate atribui direct contracte unei alte companii a primăriei, aşa cum s-a şi întâmplat”, se menţionează în document.

    De exemplu, notează autoarea articolului, „Compania Municipală Agrement SA Bucureşti a atribuit direct servicii de pază în valoare de 107.280 de lei către Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA pentru evenimentul intitulat Bucureşti, inima ta. Aceeaşi societate atribuie direct Companiei Municipale Iluminat Public Bucureşti SA servicii de iluminat în valoare de 105.128,24 lei, postând un anunţ în acest sens la ora 11.18. Răspunsul companiei cu domeniul de activitate iluminat public vine la ora 11.41, iar la 12.47 în aceeaşi zi contractul este atribuit. Practica arată că entităţile contractante studiază piaţa şi de la momentul în care publică un anunţ în SEAP lasă cel puţin 24 de ore (în general 48-72 de ore) pentru ca operatorii economici interesaţi să îşi prezinte ofertele. În cazul exemplificat, 30 de minute puse la dispoziţie de una din firmele primăriei pentru ofertare exclude orice concurenţă sau posibilitatea de a obţine cel mai bun preţ, respectiv de a economisi banul public”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie de renume face angajări în România. Ce trebuie să ştie candidaţii

    Persoanele interesate pot participa la unul dintre cele două evenimente organizate în luna martie la campusul fabricii Bosch din Jucu, judeţul Cluj. Aici, Bosch produce din 2013 unităţi electronice de control pentru clienţi globali din industria auto, din domenii cum ar fi asistenţă la condus, siguranţă şi confort.

    Prima zi de recrutare va fi 17 martie, când compania va organiza interviuri pe loc pentru una din următoarele poziţii: operatori asamblare finală, operatori specializaţi în procese automatizate, operatori roboţi industriali, operatori calitate, gestionari şi distribuitori de materiale. Pentru persoanele care nu pot fi prezente la eveniment, compania organizează interviuri de angajare în fiecare zi de luni.

    Ziua de 24 martie este dedicată tehnologiei automotive, iar pentru înscrieri este necesară completarea unui formular online. Studenţii şi masteranzii, specialiştii sau cei interesaţi de activitatea fabricii de la Cluj pot participa la workshopuri dedicate tehnologiei avansate din unitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mogulul media Rupert Murdoch se răzvrăteşte: Facebook să plătească publisherii pentru ştiri la fel cum operatorii de cablu plătesc staţiile TV

    „Publisherii îmbunătăţesc în mod evident valoarea şi integritatea Facebook prin ştirile şi conţinutul pe care îl produc fără a fi recompensaţi în mod adecvat pentru aceste servicii”, a declarat Murdoch. „Plata unor tarife pentru preluarea acestui conţinut ar avea un impact minor asupra profitului Facebook, însă ar avea un impact major asupra viitorului publisherilor şi jurnaliştilor”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce companie aeriană deţine cel mai rapid avion de transport de pasageri din lume. Vezi în cât timp străbate jumatate de planetă

    Un nou record a fost stabilit în industria aeriană: un zbor de la New York, la Londra, operat de compania low-cost Norwegian, a durat doar cinci ore.

    Aeronava Boeing 787-0 a ajuns la o viteză maximă de 776 mile/oră. Distanţa de pe aeroportul JFK spre Londra Gatwick a fost astfel parcurs în doar cinci ore şi 13 minute, cu 53 de minute mai puţin decât durata obişnuită de zbor, potrivit Daily Mail.

    Recordul anterior a fost stabilit de o aeronavă a British Airways, în ianuarie 2015, care a zburat de pe aeoroportul JFK pe Londra Heathrow în cinci ore şi 16 minute. Norwegian este a treia cea mai mare companie europeană low-cost de zboruri; care operează două curse zilnice între Londra şi New York.

    ”Este o plăcere să pilotezi un Boeing 787 Dreamliner şi este minunat să ştim că am stabilit un nou record cu această aeronavă. Am zburat puţin peste 5 ore şi dacă nu ar fi existat turbulenţe la altitudine joasă, am fi putut zbura chiar şi mai repede de atât”.
    Cel mai rapid zbor transatlantic al unei aeronave de pasageri a fost stabilit în februarie 1996, când o aeronavă Concorde a British Airways a zburat de la New York la Londra în doar două ore, 52 de minute şi 59 de secunde. Jet-ul supersonic a ajuns atunci la o viteză maximă de 1.350 mile/oră.

  • Avertisment fără precedent de la şeful Wizz AIr: Unul dintre cei mai mari operatori de zbor din România este pe cale să DISPARĂ

    „Uitaţi-vă la Tarom. Piloţii poate că se simt mulţumiţi acolo pentru că fac parte dintr-un sindicat, dar cu tot respectul, este doar o chestiune de timp până când Tarom va dispărea de pe piaţă. Tarom este compania aeriană naţională de aici şi are o cotă de piaţă de doar 15%, iar Blue Air, Wizz Air sunt companii mai mari, iar Ryanair începe să devină o companie tot mai mare în România.

    Cu un sindicat poate câştigi pe termen foarte scurt, dar pierzi pe termen lung. Dar nu este o problemă doar în România, ci la nivel global. Noi credem că cea mai bună metodă este să ai un dialog deschis între management şi angajaţi”, a declarat József Váradi într-o conferinţă de presă la Bucureşti. Wizz Air a devenit în 2011 cea mai mare companie aeriană pe plan local ca număr de pasageri transportaţi, depăşind atunci Tarom.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro