Tag: OMV

  • Dezvăluiri din culisele tranzacţiei gigant de achiziţie a OMV: Un consorţiu format din mamutul energetic norvegian Aker, traderul Trafigura şi fondul de investiţii Bluewater este pregătit să plătească până la 7 mld. de euro pentru 51% din OMV, în schimbul accesului la gazele norvegiene. Ce se întâmplă cu Petrom?

    Un consorţiu din care face parte grupul energetic gigant norvegian Aker a făcut o ofertă nesolicitată pentru a cumpăra cea mai mare parte a activităţilor de explorare şi producţie ale companiei austriece de petrol şi gaze OMV, scrie Reuters.

    Consorţiul, din care fac parte Aker ASA, compania-mamă a celui de-al doilea mare producător de gaze din Norvegia, Aker BP, precum şi traderul mondial de mărfuri Trafigura şi fondul de investiţii Bluewater, şi-a exprimat interesul de a cumpăra 51% din divizia de E&P, a precizat ziarul austriac Kurier.

    O sursă din industrie a confirmat interes consorţiului, dar a identificat Aker BP ca membru şi nu Aker ASA. Atât ziarul, cât şi sursa au precizat, totuşi, că consorţiul a declarat că este în măsură să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze a Austriei, o prioritate de top pentru guvernul austriac, care deţine 31,5% din OMV.

    Kurier şi sursa au spus că nu este clar cum intenţionează consorţiul să livreze acest gaz către Austria, o ţară fără ieşire la mare care se străduieşte să pună capăt dependenţei sale puternice de gazele naturale ruseşti. Până la războiul din Ucraina, Austria obţinea 80% din gazele sale din Rusia.

    OMV a confirmat că a primit o scrisoare prin care îşi exprimă interesul pentru activitatea sa de E&P.

    “Întrucât OMV se află în proces de analiză a portofoliului său ca parte a implementării noii strategii, am răspuns că nu putem discuta serios în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt al OMV.

    Kurier a relatat că Sverre Skogen, preşedintele şi directorul executiv al companiei norvegiene Mime Petroleum, era “şeful consorţiului”.

    De asemenea, oferta nu a inclus unitatea românească Petrom a OMV sau afacerile E&P din Rusia, a relatat Kurier.

    Consorţiul a estimat valoarea participaţiei de 51% în divizia E&P la 5,5 miliarde de dolari până la 7 miliarde de dolari, a adăugat Kurier.


     

  • Criza pe piaţa gazelor se intensifică. OMV nu vrea să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Şeful OMV: Am evaluat greşit riscul în legătură cu miliardele de euro pe care le-am investit în Rusia. Au fost o investiţie proastă

    OMV şi compania rusă Gazprom au avut un contact iniţial cu privire la plata gazelor naturale în ruble, a declarat vineri un purtător de cuvânt al OMV, în timp ce directorul general al companiei energetice austriece a subliniat că nu există nicio bază pentru plata în altă monedă decât euro, scrie Reuters. 

    OMV aşteaptă în continuare informaţii scrise, a spus purtătorul de cuvânt, reluând comentariile făcute de directorul general Alfred Stern într-un interviu acordat Die Presse.

    Preşedintele rus Vladimir Putin cere cumpărătorilor străini să plătească gazul în ruble începând de vineri, în caz contrar riscând să li se întrerupă livrările. 

    Stern a declarat ziarului că nu este fezabil ca Austria să oprească importurile de gaze ruseşti în acest an.

    “Eliminarea treptată a gazului rusesc are preţul său. Trebuie să fim conştienţi de acest lucru”, a spus el.

    “Am evaluat greşit riscul”, a spus Stern în legătură cu miliardele de euro pe care OMV le-a investit în Rusia, numind-o o “investiţie proastă”.

     

  • OMV iese din Rusia. Gigantul austriac din energie se alătură exodului masiv de companii care au părăsit Rusia după invazia Ucrainei

    OMV a devenit sâmbătă cea mai recentă companie din domeniul energiei care s-a retras din Rusia, declarând că va suporta o lovitură anticipată de 1,5-1,8 miliarde de euro (1,6-2,0 miliarde de dolari), în timp ce încearcă să se distanţeze de această ţară după invazia acesteia în Ucraina.

    “În lumina ultimelor evoluţii, OMV îşi reevaluează angajamentul în Rusia. În timp ce Rusia a fost una dintre regiunile de bază în portofoliul de explorare şi producţie al OMV, Consiliul de Administraţie a luat decizia de a nu urmări nicio investiţie viitoare în Rusia”, se arată într-un comunicat.

    Măsura urmează anunţurilor făcute în această săptămână de alţi rivali energetici occidentali. Shell, BP şi Exxon Mobil au declarat că intenţionează să iasă de pe poziţii în Rusia, ţară bogată în petrol, în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

    Rusia a fost o regiune cheie pentru OMV, unul dintre cei cinci parteneri financiari occidentali ai gigantului rus Gazprom în proiectul gazoductului Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, care leagă Rusia de Germania.

    Sâmbătă, firma austriacă de petrol şi gaze a declarat că Rusia nu va mai fi una dintre regiunile sale principale, anunţând deprecieri şi reduceri de valoare legate de Nord Stream 2 şi de un câmp de gaze din vestul Siberiei, în timp ce a cerut “sfârşitul tuturor ostilităţilor”.

     

  • Virgil Popescu, ministrul energiei: OMV nu poate vinde acţiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului român. Informaţia că OMV vrea să vândă Petrom către Gazprom este doar o speculaţie fără temei

    Virgil Popescu, ministrul energiei, a spus luni seară pe pagina lui de Facebook că OMV nu poate vinde acţiuni de la Petrom către o altă companie fără acordul statului român, conform unei ordonanţe de urgenţă promovată în 2020.

    În acest sens, orice informaţie că OMV discută vânzarea Petrom către Gazprom este doar o speculaţie fără temei.

    El a reamintit o ordonanţă de urgenţă aprobată în februarie 2020 prin care, pe motive de securitate naţională, un stat membru al Uniunii Europene poate refuza acordarea unor concesiuni de explorare / exploatare de hidrocarburi, atât petrol cât şi gaze natural, iar asta trebuie să fie statul român poate oricând, pe motive motive de siguranţă naţională, să nu fie de acord cu orice tranzacţie.

    „Şi nu vorbim doar de Petrom”, a menţionat Popescu.

    În presa austriacă a apărut săptămâna trecută informaţia că OMV ar vrea să vândă pachetul majoritar de acţiuni pe care îl deţine la Petrom gigantului rus Gazprom.

  • OMV Petrom donează 1 milion de euro pentru Crucea Roşie

    OMV Petrom susţine intervenţia Crucii Roşii Române în pandemia COVID-19 cu o donaţie de 1 milion de euro. Fondurile vor fi folosite pentru achiziţia de echipamente de testare pentru diagnosticare rapidă COVID19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii OMV Petrom.

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a spus Christina Verchere, director general executiv şi preşedinte al Directoratului OMV Petrom.

    Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, organizaţia umanitară cu expertiză în prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor şi intervenţia în situaţie de dezastre, este în colaborare permanentă cu autorităţile centrale şi locale şi oferă sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul ţării noastre la ameninţarea cu noul coronavirus (COVID-19).

    „Donaţia OMV Petrom reprezintă o contribuţie substanţială pentru sistemul naţional de sănătate ceea ce va face posibilă creşterea accesului persoanelor posibil infectate cu coronavirus la o testare rapidă. Mulţumim conducerii OMV Petrom pentru implicare şi pentru dovada de responsabilitate socială în aceste vremuri dificile pentru ţara noastră”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roşii Române.

    Mandatul Crucii Roşii Române, în pandemia CODIV19, este de a asistă persoanele fără aparţinători, aflate în autoizolare sau izolare, cu produse alimentare de bază şi pachete igienice, conform normelor şi standardelor organizatiei în situaţii de urgenţă. Un pachet cu alimente de bază cântăreşte 12 kg, are valoarea de 90 de lei şi asigură necesarul de hrană pentru o familie formată din 3 persoane, pe o perioadă de 2 săptămâni. Pachetul cu produse de igienă are valoarea de 60 de lei şi conţine atât produse de igienă personală cât şi produse pentru igienizarea locuinţelor.

    Pentru persoanele aflate în spaţii de carantină, Crucea Roşie Română pune la dispoziţia personalului calificat al autorităţilor locale, în limita stocurilor disponibile, materiale de primă necesitate dislocate din depozitele pentru situaţii de urgenţă ale organizaţiei: apă, lenjerii, produse de igienă, produse de curăţenie, materiale de informare etc.

    Crucea Roşie Română îndeamnă populaţia să respecte sfaturile medicale ale autorităţilor competente şi face apel la calm şi raţiune. Panica generează daune mai grave decât posibilitatea reală de contaminare a virusului, declanşând comportamente care se pot dovedi contraproductive celor din jurul nostru. Recomandăm populaţiei să evite mijloacele de transport în comun aglomerate şi, dacă e posibil, să lucreze de acasă.

  • Viitorul gazului din Marea Neagră în joc: Şeful OMV şi CEO-ul Petrom, faţă în faţă cu Orban şi Ministrul Energiei. Investitorii sunt îngrijoraţi că OUG 1, care modifică OUG 114, a fost respinsă de Senat

    Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, şi Christine Verchere, directorul general al OMV Petrom, au avut astăzi o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Orban şi Ministerul Energiei Virgil Popescu.

    Biroul de presă al Guvernului anunţase luni seară această întâlnirea, dar nu a menţionat că la aceasta va participa şi puternicul executiv al grupului austriac.

    “​Le-am prezentat Ordonanţa de Urgenţă 1 şi sunt îngrijoraţi că a fost respinsă (de Senat -n.red). Sunt mai multe detalii care trebuie luate în calcul. Prima necunoscută este ce vrea să facă Exxon mai departe, încă nu există acolo un comitet care să ia decizii în acest sens (pentru vânzarea participaţiei Neptun Deep – n.red)”, spune premierul Orban pentru ZF.

    La jumătatea lunii februarie Senatul a respins ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, mai exact care modifică prevederi din OUG 114/2018. Ordonanţa de urgenţă cuprinde şi anularea taxei de 2% aplicată companiilor din energie.

  • Povestea celor 13 ani de mandat ai Marianei Gheorghe la OMV Petrom

    ”Este foarte posibil să se simtă nevoia de mai mult dinamism.“ ”Trebuia adus cineva cu mai mult curaj.“ ”Mă aşteptam la această schimbare şi este chiar una binevenită.“ Reacţiile legate de anunţul sec al terminării mandatului Marianei Gheorghe, care are acum 61 de ani, la şefia Petrom, cu un an mai devreme, nu au întârziat să apară, cele mai multe fiind însă făcute sub protecţia anonimatului.

    ”Sunt mai mulţi factori care susţin o schimbare de CEO, mai ales la acest nivel“, spune însă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam, companie de HR. ”Sunt pe de o parte motive care ţin de o direcţie nouă a companiei. Poate fi o decizie de comun acord, poate chiar personală, sau poate este o schimbare generată de neîndeplinirea unor obiective“, mai spune specialista în resurse umane.

    Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1989 şi Corporate Finance, cursuri la seral, la London Business School, în 1995. A lucrat pentru diverse societăţi din România şi pentru Ministerul Finanţelor. |ntre 1993 şi 2006, a lucrat pentru BERD în Londra, unde a deţinut diverse poziţii pe zona geografică Europa de Sud-Est şi regiunea caspică, ultima poziţie deţinută fiind de senior banker.

    După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, a devenit membră a consiliului de administraţie al companiei, până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită director general executiv (CEO) al Petrom.

    Mariana Gheorghe a fost primul director general adus de austriecii de la OMV, în contextul în care până la numirea ei îşi păstrase funcţia directorul care se afla pe post la privatizarea companiei în 2004, Gheorghe Constantinescu.

    În prima ieşire în presă de la numirea în funcţie, Mariana Gheorghe a spus două lucruri esenţiale, care probabil oglindeau strategia OMV de la acel moment. ”Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea în vara anului 2006 CEO-ul Petrom.

    La scurt timp după această declaraţie, Mariana Gheorghe mai spunea: ”Obiectivul nostru este să devenim lider de petrol şi gaze în Europa de Sud-Est. Deocamdată, suntem numai cel mai mare producător în această regiune. |n cadrul acestei strategii de internaţionalizare a operaţiunilor, vrem ca Kazahstanul să devină, alături de România, o regiune de core business (principală – n.r.). Zona Mării Caspice este ţinta noastră. Vrem să ridicăm producţia de ţiţei în Kazahstan la 30.000 barili pe zi. Printre ţinte se mai numără Turkmenistanul şi alte state din acea zonă. Ne uităm la piaţa din Rusia, unde am putea intra printr-o achiziţie. Vom ţine cont de specificul fiecărei pieţe şi de climatul local. Există o strategie de achiziţii pentru poziţionarea pe piaţă în funcţie de oportunităţi. Interesele de expansiune ale Petrom vizează, de asemenea, zona Mării Negre şi Ucraina. |n Ucraina, planurile noastre pot viza operaţiuni de retail sau de explorare şi producţie, fiind oportunităţi în sectorul de gaze“.

    Puţine din planurile enumerate mai sus s-au întâmplat.

    În Kazahstan, de exemplu, producţia medie de ţiţei şi gaze a Petrom a fost în 2016 de 8.400 de barili echivalent petrol, semnificativ mai puţin faţă de planurile trasate în 2006. Intrarea pe piaţa din Rusia, dezvoltarea în Turkmenistan sau Ucraina au rămas, la fel, ţinte neatinse.
    Coincidenţă sau nu, dacă la numirea Marianei Gheorghe se vorbea de internaţionalizare, la plecarea ei, OMV are aceeaşi strategie pentru Petrom.

    ”În cadrul întrevederii, conducerea OMV AG a prezentat strategia de dezvoltare a companiei, care include o creştere a gradului de internaţionalizare a Petrom, în vederea valorificării oportunităţilor existente în regiune, precum şi o creştere consistentă a investiţiilor începând cu anul acesta“, se arată în comunicatul dat de administraţia prezidenţială la scurt timp după întâlnirea pe care preşedintele Klaus Iohannis a avut-o cu CEO-ul OMV, Rainer Seele, întâlnire la care Mariana Gheorghe nu a participat.

    La scurt timp după comunicatul preşedinţiei, a venit şi comunicatul Petrom prin care anunţa terminarea mandatului Marianei Gheorghe, cu un an mai devreme, şi aducerea în locul ei a Christinei Verchere, 46 de ani.

    Noul CEO al Petrom face parte din BP din 1999 şi a trecut prin toate şocurile absorbite de gigantul petrolier, ultima funcţie ocupată fiind cea de regional president pentru Asia-Pacific. Unul dintre proiectele în care apare numele viitoarei şefe a OMV Petrom este un terminal de gaz natural lichefiat de 8 miliarde de dolari în Tangguh. Iniţial, proiectul era evaluat la 12 miliarde de dolari, dar au fost tăieri de costuri, după cum precizează Reuters. Chiar şi aşa, proiectul ar urma să genereze 10.000 de locuri de muncă în Indonezia. Anterior preluării mandatului din Djakarta, Christina Verchere a fost implicată într-un proces major de reorganizare în zona de upstream (explorare şi producţie) pe care l-a coordonat pentru BP din Houston.

    Chiar dacă şefia Marianei Gheorghe nu a echivalat cu internaţionalizarea mult dorită de OMV, Petrom s-a schimbat profund în cei 12 ani cât a durat mandatul ei.

    Petrom a ieşit complet din partea de petrochimie, prin închiderea Doljchim, urmată la scurt timp de închiderea Arpechim, una dintre cele două rafinării pe care producătorul de petrol şi gaze le moştenise la privatizare.

    Cele câteva achiziţii făcute în mandatul Marianei Gheorghe nu au contribuit la consolidarea poziţiei regionale a Petrom.
    În plin proces de reorganizare, în 2007, Petrom se decide să cumpere Petromservice, companie înfăşurată într-o ţesătură complexă de controverse, pentru care a plătit 328,5 milioane de euro.

    ”Piaţa românească pentru servicii petroliere, altele decât cele oferite de Petromservice, nu este pregatită să ofere volumul şi calitatea serviciilor cerute de Petrom. Prin urmare, am beneficiat de această oportunitate de a cumpăra activitatea de servicii petroliere a Petromservice şi de a o integra in companie“, spunea atunci Mariana Gheorghe. 

    În afară de această tranzacţie, mandatul Marianei Gheorghe nu s-a remarcat prin alte achiziţii, dar câteva proiecte sunt esenţiale şi ele pot contribui cu adevărat la visul de internaţionalizare al austriecilor de la OMV pentru Petrom.

    În mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a devenit unul dintre cei mai mari producători de energie din România, investind 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

    Dincolo de această centrală pe gaze, proiectul cheie din mandatul său rămâne parteneriatul cu ExxonMobil legat de explorarea şi, eventual, exploatarea rezervelor de gaze situate la mare adâncime în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă o premieră în istoria de 150 de ani a producţiei de petrol a României şi a acţionat ca un magnet şi pentru alţi investitori care acum răscolesc adâncurile Mării Negre.
    |n mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin criza severă din 2008, reuşind la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers să securizeze un împrumut masiv pentru stabilitatea companiei.

    ”Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009“, spunea în toamna anului 2014 CEO-ul Petrom. ”|n primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. |n al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie. |mi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 300-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. |n ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash-flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari. Acum, când mă uit în urmă, nu îmi vine să cred că am accesat 1,5 miliarde de euro în anul când toată lumea era complet debusolată de criză.“

    Tot în mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a depăşit pragul de un miliard de euro al profitului net, performanţă unică în istoria de business a României, care cu greu va fi egalată şi în anii următori.

    ”Este o mândrie şi o confirmare că astfel de rezultate se pot obţine şi în România, cu un mediu de afaceri bun„, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2014, la scurt timp după anunţarea rezultatelor preliminare pentru 2013.

    În anii următori însă, 2015 şi 2016, lucrurile nu au mai stat la fel de bine şi, în ciuda revenirii din 2017, aceasta nu a mai fost suficientă pentru ca Mariana Gheorghe să-şi ducă mandatul la capăt.

    ”Avem încredere că vom avea inteligenţa de a trece mai departe în aceste condiţii de piaţă complet diferite. Pentru mine, Petrom este mai mult decât o companie. E o pasiune“, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2015.

    Anul 2014 a adus o scădere de 56% a profitului raportat de companie. Scăderea preţului la petrol, vânzările mai slabe; dar mai ales deprecierea centralei de la Brazi şi a stocurilor de petrol au fost imposibil de contracarat de rezultatul bun din producţie. După aproape trei ani în care producţia de hidrocarburi fusese stabilizată, Petrom admitea că aceasta ar putea intra din nou pe un trend descendent, în contextul în care bugetul de investiţii al companiei urma să fie tăiat cu 25-30%. Inevitabilul s-a întâmplat. |n ultimul trimestru din anul trecut producţia totală de hidrocarburi a Petrom a fost de 165.000 bep/zi, în scădere uşoară faţă de al treilea trimestru. Analizând însă datele pe termen mai lung, scăderea producţiei de hidrocarburi este semnificativă. De exemplu, în ultimul trimestru din 2005, primul an după privatizarea Petrom, producţia de hidrocarburi era de 215.000 bep/zi, ceea ce înseamnă o scădere de peste 20% a cantităţilor extrase în intervalul de timp analizat.

    Această evoluţie este grăitoare pentru sectorul de explorare şi producţie de hidrocraburi din România, un domeniu cu o tradiţie de peste 150 de ani. |n lipsa demarării unor proiecte de extracţie noi, cum sunt cele din Marea Neagră, este greu de crezut că această tendinţă de scădere a producţiei de petrol şi gaze mai poate fi schimbată.

    Anul 2015 a fost însă şi mai dificil decât 2014, Petrom marcând primele pierderi de la privatizare.

    ”Este un an complex, iar principalul element este scăderea dramatică a petrolului. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că în absenţa elementelor speciale, rezultatul nostru operaţional este pozitiv. Ceea ce trăim acum este o perioadă normală pentru industria în care activăm„, spunea Mariana Gheorghe, încercând să explice pierderea de 690 milioane de lei din conturile Petrom de la finalul lui 2015. Profitul de un miliard de euro era deja istorie.

    Dincolo de rezultate, a devenit vizibilă înlăturarea managerilor români din boardul Petrom. La începutul lui 2016, grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, a făcut o schimbare fulgerătoare în cadrul firmei româneşti, înlocuindu-l înainte de terminarea mandatului pe Gabriel Selischi, cel care era responsabil de producţia de petrol şi gaze. Austriecii au trimis la Bucureşti un neamţ care a mai lucrat în Petrom. Cristian Secoşan, un alt român din boardul Petrom, plecase din conducerea companiei, la numai doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului.

    Odată cu plecarea Marianei Gheorghe, boardul Petrom are mari şanse, pentru prima dată în istorie, să devină 100% străin, singurul manager român rămas fiind Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru al directoratului, responsabilă cu activitatea de Downstream Gas.
    ”Avem 2.000 – 2.100 de middle manageri care au urmat programe de training (deşi nu toţi au făcut MBA) şi la care ne uităm cu încredere, pentru că ei formează viitoarea generaţie de manageri, iar unul dintre ei ar putea deveni viitorul CEO al companiei„, spunea în toamna anului 2012 Mariana Gheorghe. Aparent, niciunul dintre cei 2.000 de middle manageri nu a fost suficient de bun pentru a păstra conducerea Petrom acasă.

    ”Încrederea este cel mai important intrument în mediul de afaceri şi se construieşte“, mai spunea în toamna anului 2014 Mariana Gheorghe, lăsând acum în urma sa una dintre cele mai solide companii din punct de vedere financiar, semnificativ mai suplă faţă de momentul începerii mandatului său.

    Cu toate acestea, niciun manager local nu a avut încrederea austriecilor pentru a gestiona aurul negru al României.

    Elasticitatea operaţională rezultată în urma tăierilor de costuri şi a renunţării la majoritatea activelor non-core realizată de Mariana Gheorghe îi lasă mână liberă Christinei Verchere, noul CEO al Petrom, pentru a îndeplini planul de internaţionalizare al Petrom.
    La final însă, rămâne o întrebare. Ce fel de internaţionalizare? Internaţionalizare prin achiziţii sau o internaţionalizare a resurselor în lipsa unei pieţei interne?  

    ”Cine conduce Petrom controlează economia românească, iar cine stăpâneşte economia poate controla şi politica“, spunea la privatizarea Petrom fostul premier Adrian Năstase, chiar când se semna contractul cu austriecii de la OMV.

    BP, compania de unde vine noul şef al OMV Petrom, deţine circa 20% din acţiunile Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, la vârful grupului rusesc fiind Igor Sechin, un apropiat de-al preşedintelui Vladimir Putin. Tot în Rosneft sunt acţionari şi chinezii de la CEFC China Energy, viitorii proprietari ai Rompetrol. Atât BP, cât şi CEFC au acorduri cu Rosneft pentru aducerea gazului şi petrolului rusesc pe pieţele europene.

    Gazul românesc cum se va internaţionaliza?

  • Povestea Marianei Gheorghe, cea mai puternică femeie din business din România

    Numirea noului CEO la scurt timp dupa privatizare a fost decisa pentru ca noul CEO sa poata implementa strategia gandita pentru Petrom, dar mai ales pentru a face trecerea de la o companie de stat la o corporatie. Mariana Gheorghe a fost recrutata de OMV de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.

    În 2010, Mariana Gheorghe implineste 30 de ani de cariera, care a inceput in industrie, mai precis in productia chimica, a continuat cu comert intern si international, apoi cu macroeconomie (fiind angajata la inceputul anilor 1990 in Ministerul de Finante), iar de la mijlocul anilor 90 cu banking in cadrul BERD: “Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lunga etapa din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar si personalitatea si cariera in final”, dupa cum spune Mariana Gheorghe. Atunci cand isi descrie cariera, Mariana Gheorghe foloseste cuvintele “diversitate si schimbare”: “De fiecare data am invatat ceva nou, dar niciodata nu am trecut de la alb la negru, niciodata nu am facut o miscare fara sa am un fundament pe care sa construiesc urmatoarea miscare de cariera”, scria Business Magazin în 2011.

    Miscarea in cariera care a insemant si cea mai mare provocare a vietii profesionale, dupa cum considera Mariana Gheorghe, a fost insasi acceptarea pozitiei de CEO al Petrom: “Petrolul e o industrie pe care nu as vrea sa o numesc neagra, desi e destul de neagra din cauza produsului de baza, dar e o industrie pur masculina prin definitie, iar femeile nu sunt atrase de industria asta. Pentru mine insa, petrolul si industria reprezinta o atractie: chiar cred in rolul si destinul pe care energia il joaca in viata societatii si in viata unor economii”.

    Citeşte aici povestea Marianei Gheoghe şi a Lilianei Solomon, cele două prietene care la un moment dat conduceau business-uri de peste 4 miliarde de euro

    De la venirea la conducerea celei mai mari companii din Romania, Mariana Gheorghe a aplicat cea mai mare parte a planului de privatizare propus de compania mama, care a insemnat restructurarea companiei, investitii de aproape 4 miliarde de euro, in special in productia de hidrocarburi, dar si in rafinare si marketing, schimbarea sistemului de operare a benzinariilor, constructia unui nou sediu in care sa lucreze toti angajatii companiei, dar, mai presus de toate, transformarea Petrom intr-o companie proaspata si mai ales profitabila.

    Mariana Gheorghe este unul dintre cei mai admiraţi CEO din România şi a fost votată de mediul de afaceri din România de mai multe ori la rând în catalogul Business Magazin “Cei mai admiraţi CEO din România”. Mai mult, Mariana Gheorghe a câştigat de două ori titlul de cel mai admirat CEO din România.

    În viaţa privată, spune Mariana Gheorghe, este preocupată de teme precum existenţialismul şi evoluţiile tehnologice recente şi impactul lor asupra societăţii. Pe de altă parte, este foarte interesată de viitorul tinerei generaţii, precizează ea. „Mulţi tineri se uită cu speranţă la un viitor în afara ţării, însă vreau să îi conving că şi aici pot avea un viitor, că există companii care încurajează performanţa”, declară Mariana Gheorghe. Cel mai important moment din viaţa sa în afara carierei este, după spusele sale, „cel când am devenit mamă, o încununare a unei relaţii perfecte” şi spune că este „mândrul părinte al unui om minunat”.

    O fac mândră şi rezultatele din 2016, deoarece „demonstrează că ne-am adaptat noului context de piaţă şi că avem un business sănătos, robust financiar”. În 2016, în ceea ce priveşte investiţiile, compania a continuat să optimizeze portofoliul de proiecte. „Deşi am investit 600 de milioane de euro, adică mai puţin ca în anii trecuţi, continuăm să fim unul dintre cei mai mari investitori privaţi din economia României”, precizează Mariana Gheorghe. Investiţiile reprezintă, pe de altă parte, unul dintre factorii necesari dezvoltării unei ţări, pe lângă prezenţa unor mecanisme specifice pieţei libere, într-un mediu democratic, mai consideră directoarea OMV Petrom. „Avem nevoie de oameni pasionaţi, care pun suflet, de oameni care cred în potenţialul de dezvoltare a ţării. Cred că  în România este necesar un dialog constructiv între business, autorităţile statului şi societate civilă.”

    Pentru scenariul propus, de a-şi imagina că este pentru o zi preşedinte, Mariana Gheorghe sumarizează deciziile care i se par cele mai importante:  „1. Definirea viziunii şi identităţii noastre ca naţiune. 2. Definirea zonelor competitive pentru economia românească. 3. Strategia de ţară, pe baza celor de mai sus.”

    Ea ar fi trebuit să rămână la cârma OMV până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. De aceea, decizia Consiliului de Supraveghere a OMV Petrom de a o înlocui pe Mariana Gheorghe din funcţia de director general al companiei, care “a renunţat la mandatul său”, a venit ca o surpriză.

    Christina Verchere, cea care a preluat mandatul, este absolventă a Universităţii din Aberdeen şi a lucrat în ultimii 4 ani ca preşedinte regional al British Petroleum. Anterior, a fost preşedinte şi CEO la BP Canada Energy Group.

  • Au găsit! Anunţul făcut de proprietarul Petrom zguduie toată piaţa. O simplă explorare la Marea Neagră s-a transformat în ceva incredibil

    Jocurile din zona de explo­rare şi producţie de hidrocarburi din Marea Neagră devin tot mai interesante, la finalul lunii trecute un consorţiu de trei companii, din care fac parte şi austriecii de la OMV, proprietarii Petrom, anun­ţând o descoperie majoră.

    Coincidenţa face ca această desco­perire să fie „strategic amplasată“ lângă blocul Neptun, perimetrul din Marea Neagră în care Petrom, ală­turi de americanii de la ExxonMo­bil, deja au anunţat iden­tificarea unei acumulări sem­ni­­ficative de gaze naturale. 

    Au găsit! Anunţul făcut de proprietarul Petrom zguduie toată piaţa. O simplă explorare la Marea Neagră s-a transformat în ceva incredibil

     

  • OMV a găsit petrol la bulgari, în Marea Neagră

    Perimetrul este „amplasat strategic“ lângă Neptun, blocul unde Petrom a găsit gaze.
     

    Jocurile din zona de explo­rare şi producţie de hidrocarburi din Marea Neagră devin tot mai interesante, la finalul lunii trecute un consorţiu de trei companii, din care fac parte şi austriecii de la OMV, proprietarii Petrom, anun­ţând o descoperire de petrol în platoul continental bulgăresc.

    Coincidenţa face ca această desco­perire să fie „strategic amplasată“ lângă blocul Neptun, perimetrul din Marea Neagră în care Petrom, ală­turi de americanii de la ExxonMo­bil, deja au anunţat iden­tificarea unei acumulări sem­ni­­ficative de gaze naturale. O des­co­perire de petrol în Marea Neagră este evidenţiată ca fiind printre cele mai importante eveni­mente din al treilea trimestru al anului acestuia în raportul finan­ciar publi­cat recent de gigantul petro­lier francez Total.

    În anul 2012 guvernul bulgar a acordat o licenţă de explorare pentru blocul Han Asparuh din Marea Neagră unui consorţiu format din Total (40%), OMV (30%) şi spaniolii de la Repsol (30%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro