BusinessMagazin

Tag: OMS

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.

  • OMS: Două treimi din populaţia mondială sub 50 de ani are herpes

    Peste 3,7 miliarde de oameni în vârstă de până la 50 de ani suferă de virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), pe care îl contractează de obicei în copilărie, potrivit studiului OMS, citat de Reuters.

    Alte 417 milioane de persoane cu vârste cuprinse în intervalul 17 – 49 de ani au contractat o altă formă a virusului, HSV-2, care cauzează herpes genital.

    HSV-1, de obicei, provoacă mai degrabă ulceraţii bucale, dar, în ultimii ani, a început să provoace şi infecţii genitale, în principal în ţările bogate.

    Acest lucru se întâmplă deoarece igiena mai bună din ţările bogate determină o scădere a ratei de infectare cu HSV-1 în copilărie, expunându-le pe persoanele tinere în faţa riscului de contractare a virusului prin intermediul sexului oral, după ce acele persoane devin active din punct de vedere sexual.

    HSV-2 poate să sporească riscul de infectare şi răspândire a HIV, virusul care cauzează SIDA. Deocamdată, se cunosc puţine lucruri despre asocierea dintre HSV-1 şi HIV/SIDA, însă cercetătorii ştiu deja că această formă a virusului herpetic poate să determine o serie de complicaţii medicale grave, precum encefalită.

    “Trebuie să accelerăm dezvoltarea unor vaccinuri contra virusului herpes simplex, iar, dacă un vaccin conceput pentru a preveni infectarea cu HSV-2 va preveni de asemenea HSV-1, atunci vom obţine beneficii nesperate”, a declarat Sami Gottlieb, ofiţer medical în cadrul OMS.

    Nathalie Broutet, care deţine aceeaşi funcţie în cadrul OMS, a dezvăluit faptul că cercetătorii de la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite şi de la companii farmaceutice precum GlaxoSmithKline (GSK) au efectuat o serie de teste pentru a stabili tipul de vaccin care ar trebui produs – unul terapeutic sau unul preventiv.

    Sami Gottlieb spune că GSK a abandonat în trecut testele clinice pentru un anumit vaccin, după ce a descoperit că produsul respectiv nu era eficient împotriva HSV-2, deşi a prezentat o anumită eficienţă contra HSV-1.

    Mai multe teste de fază 1 şi de fază 2 sunt în derulare pe plan mondial. Compania Gonocea Biosciences a renunţat de curând la experimentele pentru un vaccin contra pneumoniei, în favoarea unui studiu ce a oferit deocamdată rezultate mult mai promiţătoare şi care vizează herpesul genital.

    Dintre cele opt forme cunoscute de virus herpes simplex, HSV-1 şi HSV-2 sunt cele mai frecvente. Herpesul nu se vindecă, boala fiind deocamdată incurabilă.

  • OMS: Europa prezintă rate “alarmante” în privinţa fumatului, alcoolismului şi obezităţii

    Într-un raport despre sănătatea locuitorilor din Europa, prezentat miercuri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că, deşi multe ţări au reuşit să diminueze anumiţi factori de risc, precum mortalitatea infantilă, ratele aferente obezităţii, fumatului, consumului de alcool “au rămas la un nivel alarmant de ridicat”, informează Reuters.

    “Europenii beau alcool şi fumează mai mult decât toţi ceilalţi. Suntem campioni mondiali – însă acesta nu este un record bun”, a declarat Claudia Stein, directorul departamentului de Informaţii, evidenţă, studii şi inovaţii din cadrul filialei europene a OMS.

    Claudia Stein spune că acest fenomen ar putea avea cel mai grav impact asupra oamenilor tineri, deoarece vieţile lor ar putea fi scurtate, dacă ei nu îşi vor reduce consumul de tutun, alcool şi calorii.

    Aproape 60% din totalul oamenilor din ţările europene sunt supraponderali sau obezi, iar 30% dintre ei sunt fumători. La nivel european, 11 litri de alcool pur sunt consumaţi de fiecare persoană într-un singur an.

    Raportul OMS arată totuşi că, pentru moment, speranţa de viaţă este pe cale să crească în Europa, iar regiunea tinde să îşi reducă mortalitatea infantilă, cu 1,5% pe an până în 2020.

    De la precedentul raport despre sănătatea europenilor, publicat în 2012, îmbunătăţiri substanţiale au fost remarcate în ceea ce priveşte cazurile de deces provocate de cauze externe, precum accidente de trafic şi sinucideri.

    Zsuzsanna Jakab, director regional la OMS Europe, a lăudat ameliorările în domeniul sănătăţii şi creşterea speranţei de viaţă pe plan european, însă a lansat şi un avertisment.

    “Acesta este un risc cât se poate de real, ca aceste câştiguri să fie anulate, dacă fumatul şi consumul de alcool îşi vor menţine ratele de creştere actuale. Datele sunt deosebit de relevante pentru persoanele tinere, care ar putea să nu mai trăiască la fel de mult ca bunicii lor”, a spus Zsuzsanna Jakab.

    Raportul a analizat şi ratele de vaccinare a populaţiei europene şi a remarcat niveluri în general bune pe plan continental.

    Rata medie de imunizare împotriva rujeolei a crescut de la 93,4%, în 2010, la 93,7%, în 2011, şi la 94,6%, în 2012.

    Totuşi, anumite “goluri de imunitate” au continuat să apară “în cazul unor transmisii endemice, care au dus la mai multe epidemii de rujeolă şi rubeolă în anii recenţi”, precizează acelaşi raport.

    În 2015, patru decese cauzate de rujeolă au fost raportate în Europa, iar un copil a murit de difterie – primul caz de acest tip din ultimele trei decenii.

     

  • OMS: Europa prezintă rate “alarmante” în privinţa fumatului, alcoolismului şi obezităţii

    Într-un raport despre sănătatea locuitorilor din Europa, prezentat miercuri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că, deşi multe ţări au reuşit să diminueze anumiţi factori de risc, precum mortalitatea infantilă, ratele aferente obezităţii, fumatului, consumului de alcool “au rămas la un nivel alarmant de ridicat”, informează Reuters.

    “Europenii beau alcool şi fumează mai mult decât toţi ceilalţi. Suntem campioni mondiali – însă acesta nu este un record bun”, a declarat Claudia Stein, directorul departamentului de Informaţii, evidenţă, studii şi inovaţii din cadrul filialei europene a OMS.

    Claudia Stein spune că acest fenomen ar putea avea cel mai grav impact asupra oamenilor tineri, deoarece vieţile lor ar putea fi scurtate, dacă ei nu îşi vor reduce consumul de tutun, alcool şi calorii.

    Aproape 60% din totalul oamenilor din ţările europene sunt supraponderali sau obezi, iar 30% dintre ei sunt fumători. La nivel european, 11 litri de alcool pur sunt consumaţi de fiecare persoană într-un singur an.

    Raportul OMS arată totuşi că, pentru moment, speranţa de viaţă este pe cale să crească în Europa, iar regiunea tinde să îşi reducă mortalitatea infantilă, cu 1,5% pe an până în 2020.

    De la precedentul raport despre sănătatea europenilor, publicat în 2012, îmbunătăţiri substanţiale au fost remarcate în ceea ce priveşte cazurile de deces provocate de cauze externe, precum accidente de trafic şi sinucideri.

    Zsuzsanna Jakab, director regional la OMS Europe, a lăudat ameliorările în domeniul sănătăţii şi creşterea speranţei de viaţă pe plan european, însă a lansat şi un avertisment.

    “Acesta este un risc cât se poate de real, ca aceste câştiguri să fie anulate, dacă fumatul şi consumul de alcool îşi vor menţine ratele de creştere actuale. Datele sunt deosebit de relevante pentru persoanele tinere, care ar putea să nu mai trăiască la fel de mult ca bunicii lor”, a spus Zsuzsanna Jakab.

    Raportul a analizat şi ratele de vaccinare a populaţiei europene şi a remarcat niveluri în general bune pe plan continental.

    Rata medie de imunizare împotriva rujeolei a crescut de la 93,4%, în 2010, la 93,7%, în 2011, şi la 94,6%, în 2012.

    Totuşi, anumite “goluri de imunitate” au continuat să apară “în cazul unor transmisii endemice, care au dus la mai multe epidemii de rujeolă şi rubeolă în anii recenţi”, precizează acelaşi raport.

    În 2015, patru decese cauzate de rujeolă au fost raportate în Europa, iar un copil a murit de difterie – primul caz de acest tip din ultimele trei decenii.

     

  • Bilanţul epidemiei de Ebola a ajuns la 10.604 morţi – OMS

    De la declanşarea epidemiei de Ebola, la începutul lui 2014, în Liberia s-au înregistrat 4.408 de decese în rândul celor 9.862 de persoane contaminate. În timpul perioadei de vârf a epidemiei în această ţară, care s-a confruntat cu cele mai multe decese, aproximativ 300 de noi cazuri erau înregistrate pe săptămână, potrivit OMS.

    În celelalte ţări cel mai afectate, în Sierra Leone, 12.188 de persoane au fost contaminate, dintre care 3.854 au murit, iar în Guineea au fost contaminate 3.541 de persoane, dintre care au decedat 2.342.

    Epidemia din Africa de Vest, cea mai gravă de la identificarea virusului, în 1976, a pornit în decembrie 2013, în sudul Guineei, după care s-a propagat în Liberia şi Sierra Leone. Prima victimă a acestei epidemii a fost un bebeluş din Guineea decedat în decembrie 2013. Virusul avea să fie identificat abia în martie 2014.

  • Avertisment OMS: Numărul îmbolnăvirilor din cauza chimicalelor din alimente trebuie să fie un semnal de alarmă

    Siguranţa alimentaţiei este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătăţii, sărbătorită în fiecare an în 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 1948.

    OMS estimează că numărul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare decât cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lanţului alimentar.

    Potrivit OMS pentru Europa, lanţul alimentar este mai mare şi mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică şi a mediului, respectiv globalizarea comerţului, a turismului şi migraţiei, îmbătrânirea populaţiei, schimbarea tendinţelor şi obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situaţiile de urgenţă, modificările climaterice şi fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din în ce mai mari pentru sănătatea alimentaţiei.

    “Faptul că subestimăm semnificativ numărul de persoane care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din lanţul alimentar şi a microorganismelor obişnuite, cum ar fi Salmonella şi Campylobacter, ar trebui să fie semnale de alarmă în numeroase domenii implicate în lanţul alimentar. O eroare de funcţionare în siguranţa alimentaţiei, în oricare dintre elementele lanţului, de la mediul înconjurător, producţia primară, procesare, transport, comercializare, şi până la livrare sau preparare în casă, poate avea consecinţe semnificative asupra sănătăţii şi economiei”, spune Zsuzsanna Jakab, directorul regional OMS pentru Europa, citată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

    Potrivit acesteia, sistemele actuale de supraveghere şi raportare din Regiunea Europeană OMS sunt limitate şi identifică doar o mică parte din cazuri. Această raportare deficitară este mai accentuată în ţările cu capacitate mai scăzută a laboratoarelor şi cu sisteme de supraveghere mai puţin dezvoltate.

    “Sănătatea 2020, politica europeană pentru sănătate şi bunăstare, face apel la comunicare eficace, la distribuirea informaţiilor şi la acţiuni comune pe plan intern şi internaţional între sănătatea publică, sănătatea veterinară şi sectorul agricol. În acest fel, se vor face paşi importanţi în asigurarea de alimente sănătoase în farfuriile noastre”, a declarat directorul regional OMS pentru Europa.

    Zsuzsanna Jakab a mai arătat că, în urma cererii consumatorilor, aceştia au acum acces mai mare la numeroase alimente, produse în extra-sezon, transportate de pe un continent pe altul, procesate în vederea consumului şi mâncate din ce în ce mai mult în afara casei. Creşterea medie a volumului anual în comerţul cu produse agricole între 1950 şi 2010 a fost de aproximativ 4%, mai mare decât creşterea anuală în producţia agricolă globală de 2%, conform Raportului Comerţului Mondial 2014.

    Contaminarea dintr-o singură sursă se poate răspândi foarte mult şi poate avea consecinţe uriaşe asupra sănătăţii şi economiei. În 2011, de exemplu, un focar de Escherichia coli (E. coli) enterohemoragică – EHEC în Germania şi Franţa, de la seminţe contaminate de schinduf, a dus la aproape 4.000 de cazuri de infecţie EHEC în 16 ţări, inclusiv la peste 900 de cazuri de sindrom hemolitic uremic (HUS), şi la 55 de decese. Pierderea estimată a fermierilor şi a ramurilor industriale a fost de 1,3 miliarde de dolari.

    Modificările în producţia de alimente de origine animală duc la o creştere a apariţiei şi răspândirii zoonozelor. Dintre cele 335 de situaţii de boli infecţioase care au apărut la oameni între 1940 şi 2004, se estimează că 60% au fost transmise de la animale, multe prin alimente.

    OMS face apel la decidenţii la nivel de politici să creeze şi să menţină sisteme şi infrastructuri adecvate de siguranţă a alimentaţiei, inclusiv în domeniul capacităţii laboratoarelor şi sistemelor de supraveghere şi raportare, să răspundă şi să gestioneze riscurile de siguranţă a alimentelor de-a lungul întregului lanţ alimentar, inclusiv în timpul situaţiilor de urgenţă, să încurajeze colaborarea multisectorială între sănătatea publică, sănătatea veterinară, agricultură şi alte sectoare, în sensul unei comunicări mai bune, distribuirii de informaţii şi acţiunii comune, să integreze siguranţa alimentaţiei în politici şi programe alimentare mai ample, cum ar fi nutriţia şi securitatea alimentelor, să gândească global şi să acţioneze local, pentru a se asigura că hrana produsă local este cât se poate de sigură la nivel internaţional.

    Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, oamenii sunt invitaţi să promoveze mesajul “De la fermă până în farfurie, mâncarea sigură să fie”, folosind hashtagul #safefood, pe reţelele de socializare.

    În 2006, OMS a înfiinţat Grupul Epidemiologic de Referinţă pentru Povara Bolilor Transmise prin Alimente, pentru a estima povara globală şi pentru a oferi statelor membre datele şi instrumentele care să sprijine factorii decidenţi şi alte părţi interesate în stabilirea de priorităţi adecvate şi bazate pe dovezi în domeniul siguranţei alimentaţiei, la nivel naţional. Raportul final al grupului, format din experţi de renume internaţional în diverse discipline relevante pentru epidemiologia bolilor transmise prin alimente, va fi publicat în octombrie 2015.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Dieta săracă şi obezitatea prezintă cel mai mare risc de boli, peste alcool, tutun şi sedentarism la un loc

    Alexandr Parlesak a prezentat, la conferinţa Mediafax studiul “Coşuri alimentare sănătoase, durabile, accesibile şi cultural acceptabile pentru România”.

    Potrivit acestuia, lipsa hranei sau alimentaţia nesănătoasă se reflectă în România în numeroasele cazuri de anemie.

    Conform unui raport din din 2005 al UNICEF, 50% dintre copiii mai mici de un an din România au deficit de fier iar 7,3 la sută dintre copiii mai mici de 2 ani şi 8,5 la sută dintre cei cu vârste între 2 şi 5 ani au greutate mai mică decât cea normală, ceea ce are efecte negative asupra dezvoltării cognitive.

    De asemenea, studiile la nivel naţional indică faptul că, până în 2006, 90 la sută dintre şcolarii români consumau mai puţin decât cantitatea minimă recomandată de calciu (800 mg/zi) şi că mai mult de 99% dintre şcolari aveau deficit de vitamina D.

    În paralel cu subalimentarea, în România cresc supraponderabilitatea şi obezitatea în rândul tinerilor şi adolescenţilor. Acestea sunt responsabile de apariţia diabetului de tip 2, bolile cardiovasculare şi cancerul.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în colaborare cu Centrul Global pentru Nutriţie şi Sănătate de la Copenhaga, au făcut o analiză a posibilităţii de introducere în alimentaţia zilnică a românilor de alimente sănătoase şi care să se încadreze într-un buget minim pe care să şi-l permită fiecare familie. Analiza s-a desfăşurat în lunile februarie-martie 2014, în magazine, pieţe, hypermarketuri din patru regiuni ale ţării.

    Specialiştii OMS şi ai Centrului Global pentru Nutriţie şi Sănătate au concluzionat că valoarea coşului minim zilnic şi care să şi asigure tot necesarul de nutrienţi pentru o familie de patru persoane ar putea fi în valoare de minim 19,41 lei. Acest coş zilnic poate include: făină integrală, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi, sfeclă, mălai. Componenţa coşului zilnic sănătos este calculată în conformitate cu recomandările privind aportul de nutrienţi şi obiectivele privind alimentaţia formulate de către OMS (OMS 2003; OMS 2004). Coşul zilnic poate fi diversificat la un cost cuprins între 20 şi 26 de lei, în componenţa acestuia mai putând fi introduse merele, orezul, prazul, alte organe animale şi o varietate mai mare de peşte.

    Conferinţa în care au fost prezentate rezultatele studiului “Coşul Naţional de Alimentaţie Sănătoasă” a fost organizată de agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului “Alfred Rusescu”.

     

  • Ce conţine coşul zilnic de 19 lei ce asigură necesarul de nutrienţi pentru o familie

    Acest coş zilnic poate include: făină integrală, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi, sfeclă, mălai. Componenţa coşului zilnic sănătos este calculată în conformitate cu recomandările privind aportul de nutrienţi şi obiectivele privind alimentaţia formulate de către OMS (OMS 2003; OMS 2004). Coşul zilnic poate fi diversificat la un cost cuprins între 20 şi 26 de lei, în componenţa acestuia mai putând fi introduse merele, orezul, prazul, alte organe animale şi o varietate mai mare de peşte.

    Conferinţa în care au fost prezentate rezultatele studiului “Coşul Naţional de Alimentaţie Sănătoasă” a fost organizată de agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului “Alfred Rusescu”.

     

  • Biroul OMS România prezintă rezultatele studiului “Coşul Naţional pentru Alimentaţie Sănătoasă”

    Conferinţa, din seria “Mediafax Health Conferences”, va avea loc la Hotel Epoque din Bucureşti, începând cu ora 9.30 şi vor participa: Joao Breda, Expert OMS; Aileen Robertson, Metropolitan University Copenhagen; Alexandr Parlesak, Metropolitan University Copenhagen; Dr. Victor Olsavszky, şeful biroului OMS în România; Prof. Dr. Nicolae Suciu, Manager, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului; Dr. Amalia Şerban, Director adjunct – Ministerul Sănătăţii (în curs de confirmare); Dr. Mihaela Nanu, Expert, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului.

    Printre principalele teme de discuţie vor fi: obiectivele principale ale OMS Europa în promovarea strategiei Sănătatea 2020 şi politica de nutriţie în Regiunea Europeană a OMS, impactul alimentelor şi nutriţiei asupra sănătăţii publice şi dezvoltarea unei politici alimentare de nutriţie cuprinzătoare în Romania bazate pe sănătate.

    Conferinţa este urmată de o demonstraţie live de preparare a unui meniu care conţine alimentele din coşul zilnic.

    În data de 10 martie, la Hotel Epoque, începând cu ora 9.30, va avea loc un workshop multidisciplinar, dedicat specialiştilor în domeniu, intitulat Actualizarea Politicilor de Nutriţie din România pe baza lecţiilor învăţate din iniţiativa OMS privind Coşul Naţional de alimentaţie sănătoasă, în cadrul căruia aceiaşi experţi vor discuta despre dezvolarea unei politici comprehensive de nutriţie în Romania, poziţionarea în lanţul aprovizionării cu alimente sau impactul nutriţiei asupra sănătăţii publice.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii în colaborare cu Centrul global pentru nutriţie şi sănătate de la Copenhaga a făcut o analiză a posibilităţii de introducere în alimentaţia zilnică a românilor de alimente sănătoase şi care să se încadreze într-un buget minim pe care să şi-l permită fiecare familie. Analiza s-a desfăşurat în lunile februarie-martie 2014 în 23 de hypermarket-uri din patru regiuni ale ţării.
    Componenţa coşului zilnic sănătos este calculată în conformitate cu recomandările privind aportul de nutrienţi şi a obiectivelor privind alimentaţia formulate de către OMS (OMS 2003; OMS 2004).

    Pentru mai multe detalii accesaţi http://www.mediafaxtalks.ro/category/cosul-zilnic-cu-alimente-sanatoase

  • Bilanţul epidemiei de Ebola a depăşit 6.900 de morţi, anunţă OMS

    Până la 14 decembrie, 18.569 de persoane au contractat virusul mortal în trei dintre ţările cele mai afectate, şi anume Guineea, Liberia şi Sierra Leone, iar 6.900 au murit.

    În total, 18.603 cazuri de infectare cu Ebola şi 6.915 decese au fost înregistrate în opt ţări de la începutul epidemiei, în decembrie 2013.