Tag: OMS

  • Situaţia ciudată după explozia de îmbolnăviri din Italia. Ce îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii

    Nu toate cazurile de coronavirus înregistrate în Italia par să aibă o istorie clară epidemiologică, respectiv o legătură cu călătoriile în China sau cu persoanele deja bolnave, spune directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge.

    „Ceea ce îngrijorează în situaţia italiană este că nu toate cazurile înregistrate par să aibă o istorie epidemiologică clară, adică o legătură cu călătoriile în China sau cu contactele cu alte cazuri confirmate”, a spus, potrivit La Repubblica, Hans Kluge.

    Întrebat ce reprezintă declaraţia directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit căreia „Fereastra de a controla epidemia de coronavirus se închide”, directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a răspuns că până acum numărul redus de cazuri din afara Chinei arăta că poate fi evitată răspândirea internaţională.

    „Acum, deşi cazurile din alte ţări rămân relativ mici, începem să fim îngrijoraţi de numărul de infecţii care nu au o legătură clară cu călătoriile din China sau cu persoanele care sunt deja bolnave”, a spus Hans Kluge.

    Cât timp autorităţile iau măsurile adecvate, este încă posibil controlul, a adăugat acesta.

    Sâmbătă numărul persoanelor infectate cu coronavirus ajunsese în Italia la 76. Premierul Giuseppe Conte a anunţat măsuri dure: carantină în mai multe localităţi, suspendarea activităţilor sportive, a meciurilor şi a excursiilor.

  • Ce presupune starea de urgenţă internaţională declarată joi de OMS

    Virusul din oraşul chinez Wuhan reprezintă o „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional”, a anunţat joi seară Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în condiţiile în care epidemia se extinde în afara Chinei.

    OMS foloseşte termenul de „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” pentru a face referire la „un eveniment extraordinar” referitor la sănătatea publică.

    Există două criterii pentru ca un asemenea eveniment să poată fi considerat o astfel de urgenţă. În primul rând, epidemia trebuie să afecteze cel puţin două ţări. În al doilea rând, este necesar ca epidemia să impună „un răspuns internaţional coordonat”.

    Potrivit OMS, starea de urgenţă se referă la „o situaţie serioasă, neobişnuită sau neaşteptată”.

    Declararea stării de urgenţă duce la măsuri mult mai stricte în domeniul sănătăţii, la o creştere a finanţării în domeniul medical şi la alocarea unor resurse suplimentare pentru prevenirea răspândirii bolii.

    De asemenea, o astfel de decizie ar putea determina statele lumii să impună restricţii asupra comerţului şi libertăţii de mişcare a populaţiei, cu toate că OMS de obicei face tot posibilul pentru a evita restricţiile impuse comerţului. Totodată, autorităţile naţionale ar putea introduce măsuri suplimentare de scanare în aeroporturi şi în alte spaţii publice pentru monitorizarea stării de sănătate a populaţiei.

    Recomandările impuse de OMS sunt temporare şi revizuite din trei în trei luni.

    Din 2009 până în prezent starea de urgenţă a fost declarată de cinci ori: în 2009 din cauza pandemiei de gripă porcină, epidemia de poliomielită din 2014, cea de Ebola din Africa de Vest din 2014, epidemia de Zika din 2015-2016 şi cea de Ebola din 2018.

    Autorităţile chineze au anunţat că 42 de persoane au murit în cursul zilei de joi din cauza noului coronavirus din China, astfel că numărul total al deceselor se ridică acum la 213.

  • BREAKING. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară urgenţă globală în cazul coronavirusului din China

    Virusul din oraşul chinez Wuhan reprezintă o urgenţă de nivel global, a anunţat joi seară Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în condiţiile în care epidemia se extinde în afara Chinei.

    “În ultimele săptămâni, am asistat la apariţia unui agent patogen necunoscut anterior, care a generat o epidemie fără precedent”, a declarat joi seară Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Geneva.

    “Trebuie să acţionăm acum pentru a limita răspândirea bolii”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de CNBC.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte drept “urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” un “eveniment extraordinar” care este “grav, neobişnuit şi neaşteptat”.

    Conform celui mai recent bilanţ anunţat de autorităţile chineze, pe teritoriul Chinei se înregistrează 171 de decese generate de coronavirus şi 8.137 de cazuri confirmate. Virusul s-a extins în cel puţin alte 18 ţări, unde au fost semnalate cazuri de transmitere de la om la om.

  • Ce este coronavirusul şi de ce este atât de periculos

    Cel puţin 26 de persoane au murit din cauza unui nou coronavirus în centrul oraşului Wuhan. Aproap 830 de cazuri au fost raportate, majoritatea acestora din oraşul chinez, scrie Aljazeera.


    Potrivit Organizaţiei Mondial a Sănătăţii (OMS), coronavirusurile sunt o familie de virusuri care cauzează îmbolnăviri ce variază de la simple răceli, la altele mult mai grave, cum ar fi bolile respiratorii grave. Aceste virusuri pot fi transmise de la animale la oameni. Spre exemplu SARS (sindromul respiratoriu acut sever) ar fi fost transmis de la o specie de pisică sălbatică la oameni, în timp ce MERS (sindromul respiratoriu al Orientului Mijlociu) ar fi fost luat de oameni de la cămile.
    Mai multe coronavirusuri sunt prezente la animale care nu i-au infectat încă pe oameni.


    Numele coronavirus vine de la latinescul „corona” (coroană sau aură) – sub microscop, arată precum o aură soloară.
    Noul coronavirus identificat de autorităţile chineze pe 7 ianuarie a fost denumit 2019-nCoV şi este o nouă ramură a virusului care nu a mai fost identificată anterior la oameni. Potrivit OMS, semnalele infectării sunt simptomele respiratorii, febra, tusea şi dificultăţile de respirare.

    Unii experţi spun că această tulpină de coronavirus nu este atât de puternică precum SARS, care ar fi ucis aproximativ 800 de persoane din toată lumea într-o epidemie care venea tot din China, în 2002-2003. MERS ar fi fost mai periculos, ucigând o treime din cei infestaţi, dar nu s-a răspândit atât de mult.
    Autorităţile din China încă încearcă să determine originile virusului, despre care se crede docamdată că ar fi venit de la piaţă de peşte din Wuhan, unde se vând şi produse în mod ilegal. Oamenii de ştiinţă cred că sursa principală ar fi şerpii.

    Majoritatea cazurilor au fost raportate în şi în jurul Wuhan, dar au apărut cazuri şi în Hong Kong, Macao, Statele Unite, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore şi Vietnam.

     

  • OMS recomandă ţărilor să se pregătească pentru răspândirea noului coronavirus

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) le recomandă statelor lumii să se pregătească pentru o creştere a numărului de cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus şi să ia măsuri de prevenţie cât mai rapid, se arată într-un comunicat al instituţiei, citat de TASS.

    „Ne aşteptăm ca o creştere a numărului de cazuri să apară în orice ţară. Astfel, toate ţările trebuie să se pregătească, inclusiv prin supravegherea activă, prin detectare timpurie şi prin izolare pentru prevenirea răspândirii infecţiilor. Recomandăm ca statele să comunice către OMS informaţiile pe care le au”, se arată în mesaj.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii mai face apel la comunitatea internaţională să dea dovadă de solidaritate şi să coopereze cu celelalte ţări „pentru identificarea sursei acestui nou virus (…) şi pentru dezvoltarea tratamentului necesar”.

    OMS a anunţat joi că virusul din China nu este o urgenţă de nivel global. Didier Houssin, preşedintele comitetului de urgenţă al OMS, a declarat că s-au înregistrat foarte puţine cazuri în afara Chinei şi nu există dovezi că virusul s-a transmis de la o persoană la alta în afara acestei ţări.

  • Comisia Europeană: Până în prezent, statele membre ale UE nu au raportat cazuri de coronavirus

    Statele membre ale Uniunii Europene nu au raportat cazuri de coronavirus, a declarat Stefan De keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Executivul European lucrează la asigurarea măsurilor necesare pe care UE le poate aplica în cazul în care sunt semnalate cazuri de îmbolnăvire.

    “Comisia urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei şi continuă să coordoneze măsurile de răspuns necesare la nivelul UE. Comisarul (pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară- n.r.) Kyriakides a discutat, în această dimineaţă, situaţia generată de coronavirus cu directorul-general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ieri cu miniştrii Sănătăţii din Italia şi Franţa. Comisia a convocat, ieri, o a doua şedinţă a Comitetului pentru Securitatea Sănătăţii pentru a discuta noutăţile evaluării de risc şi posibilele implicaţii pentru UE. Suntem pregătiţi să intensificăm efoturile noastre şi sprijinul pentru statele membre pentru a asigura coordonarea răspunsului iar măsurile de control corespunzătoare să fie aplicate, dacă este nevoie”, a transmis, joi, Stefan De keersmaecker.

    Potrivit acestuia, “nu au fost raportate cazuri de către statele membre UE până acum”.

    “Comisia şi statele membre aşteaptă evaluarea OMS ca urmare a celei de-a doua întâlniri, care va avea loc astăzi, 23 ianuarie”, a mai transmis Stefan De keersmaecker.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ar putea anunţa joi dacă valul de îmbolnăviri cauzat de noul tip de coronavirus din China reprezintă o „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional”, o decizie luată relativ rar, potrivit Deutsche Welle.

    Din 2009 până în prezent starea de urgenţă a fost declarată de cinci ori: în 2009 din cauza pandemiei de gripă porcină, epidemia de poliomielită din 2014, cea de Ebola din Africa de Vest din 2014, epidemia de Zika din 2015-2016 şi cea de Ebola din 2018.

    Oraşul chinez Wuhan, unde au fost identificate cele mai multe cazuri de infecţie cu acest nou tip de virus a decis deja suspendarea transportului public pentru limitarea răspândirii bolii. Oraşul este în carantină, iar forţele de securitate păzesc aeroporturile, gările, autogările şi drumurile pentru a împiedica intrarea şi ieşirea cetăţenilor din oraş.

    Măsuri de scanare a pasagerilor pentru depistarea persoanelor care au febră şi ar putea fi infectate au fost luate în aeroporturi din întreaga lume.

  • OMS: Europa, în pragul unei EPIDEMII de BOLI TROPICALE, pe fondul INVAZIEI de ţânţari. Numărul cazurilor s-a DUBLAT.

     Agenţia de sănătate publică a UE a raportat în august dublarea numărului de cazuri de infecţie cu virusul West Nile faţă de anul trecut. Cifra anului 2018: 400. E mult? E puţin? Greu de spus cu cifrele actuale, însă riscul de epidemie vine din cu totul altă parte: schimbările climatice. Un virus se poate înmulţi în progresie geometrică atunci când se întrunesc condiţiile favorabile, iar specialiştii în sănătate publică ştiu asta.
     
    Iar ”progresie geometrică” nu este, în acest caz, doar o figură de stil, ci o funcţie cu o uriaşă putere de multiplicare. România este pe harta roşie a cazurilor de infecţie, aşa cum este listată de autorităţile UE în domeniu. Specialiştii au reamintit că schimbările de climă care au afectat Europa în ultimii ani cresc, an de an, riscul de apariţie a unor epidemii letale importate din Africa, Asia sau America de Sud.
     
    Agenţia de sănătate publică a UE (European Centre for Disease Prevention and Control) a raportat pentru 2018 peste 400 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în Europa, dublu faţă de 2017 când au fost înregistrate doar 200 de cazuri. Nu mai puţin de 22 de decese puse pe seama virusului exotic au fost raportate până la 16 august 2018, potrivit datelor centralizate de agenţie.

    Astfel,  statele membre UE au semnalat 273 de cazuri, cele mai multe în Italia (123), urmată de Grecia (75), Ungaria (39). România s-a situate pe locul patru pe harta bolii, cu 31 de cazuri tratate în spitalele din ţară şi un deces. În cazul statelor non-UE de pe continent, Serbia a înregistrat 126 de cazuri de spitalizare cu West Nile, dintre care 11 decese – enorm dacă raportăm la numărul de locuitori.

    Dincolo de cifrele oficiale – care nu pot fi extrem de impresionante dacă ne raportăm la cei peste 700 de milioane de locuitori ai Europei – s-ar putea desena un alt tablou al contaminării cu virusuri exotice, având în vedere faptul că o mare parte din populaţie confundă simptomele cu cele ale unei gripe banale sau ale unor probleme articulare ”de sezon”. În cazul virusului West Nile, răspunsul imunitar poate bloca tabloul de simptome la nivelul celor de gripă, fără ca pacientul să dezvolte probleme neurologice grave. Însă dacă virusul ajunge la o răspândire fără precedent din cauza înmulţirii ţânţarilor şi suferă o mutaţie?

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     
  • Avertismentul OMS: ”O epidemie devastatoare poate începe în orice ţară în orice moment”

    „Acesta nu este un scenariu viitor de coşmar oarecare”, a precizat Adhanom. „Este exact ce s-a întâmplat acum 100 de ani cu epidemia de gripă spaniolă. O epidemie devastatoare poate începe în orice ţară în orice moment şi poate omorî milioane de oameni pentru că nu suntem încă pregătiţi. Lumea rămâne vulnerabilă”.

    Directorului OMS se întreabă care este cauza vulnerabilităţii? Inabilitatea de a opri Ebola? Creşterea cazurilor de rabie în populaţiile de animale? Cazuri în continuă creştere de SIDA? Nu. Ameninţarea unei epidemii globale este cauzată de apatia noastră, de refuzul încăpăţânat de a ne salva – un refuz care provine din indiferenţa şi lăcomia omului, scrie Futurism.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival

    Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

    ”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.

    Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.

    ”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.

    ”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

    De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

    ”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

    Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

    Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.

  • România are cel mai mare focar de rujeolă din Europa, din cauza nevaccinării. Avertisment dur din partea OMS

    În Regiunea europeană a OMS, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna ianuarie 2017, boala continuând să se răspândească, existând riscul formării de focare epidemice mai ales în zonele unde acoperirea vaccinală nu atinge pragul de 95%, precizează OMS.

    Doctorul Zsuzsanna Jakab, directorul regional al OMS pentru Europa, spune că tocmai obiceiul obişnuit de a călători face ca niciun individ şi nicio ţară să nu fie la adăpost de rujeolă. Focarele de epidemie continuă să apară în Europa mai ales în ţările unde nu se asigură protecţia corectă prin vaccin a populaţiei.
    În luna ianuarie anul acesta, în Regiunea OMS pentru Europa, au fost înregistrate 559 de cazuri de rujeolă: 474 în 7 ţări din cele 14 ţări endemice (Germania, Franţa, Italia, Polonia, România, Elveţia şi Ukraina).

    Potrivit comunicatului OMS, în toate aceste ţări, acoperirea vaccinală naţională prin a doua doză de vaccin este sub pragul de 95%. Recomand cu insistenţă tuturor ţărilor endemice să ia de urgenţă măsuri pentru a limita transmiterea rujeolei pe teritoriul lor, iar restul ţărilor să nu lase garda jos şi să menţină acoperirea vaccinală, atrage agenţia dr.Jakab.

    Comunicatul OMS subliniază că, la nivel european, focarele epidemice actuale cele mai importante  sunt localizate în România şi Italia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info