BusinessMagazin

Tag: oltenia

  • Complexul Energetic Oltenia va disponibiliza, începând cu 1 iunie, 200 de salariaţi

    Iniţial planul de disponibilizare 2017 – 2018 prevedea reducerea numărului de salariaţi cu 1.740 de persoane, dintre care 1.000 anul trecut şi 740 în acest an, de la 1 mai. Ulterior, planul de restructurare, reorganizare şi eficientizare a fost revizuit, în condiţiile în care rolul pe care CE Oltenia îl are în Sistemul Energetic Naţional s-a accentuat, cantitatea de energie posibil de produs de către CE Oltenia este de aproximativ 15 TWh, din care se estimeaza ca 12,75 TWh va fi energie electrică vândută, iar cantitatea de lignit prognozată a fi produsă de către companie este de aproximativ 22 milioane tone, din care 0,5 mil. tone este destinată vânzării către terţi, arată nota de fundamentare. Drept urmare, autorităţile au decis reducerea numărului de disponibilizări de la 740 la 200.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Numărul autorizaţiilor de construire a crescut cu 20,5% în primele două luni din acest an

    În perioada ianuarie-februarie, creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare, cele mai importante înregistrându-se în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+196 de autorizaţii), Vest (+171), Sud-Vest Oltenia (+158), Sud-Muntenia (+125) şi Nord-Est (+109).

    În luna februarie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 de autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 de autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 de autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Complexul Energetic Oltenia va repartiza 25 de milioane de lei pentru armonizări salariale

    Potrivit managerului CEO, Sorin Boza, negocierile între administraţie şi sindicalişti s-au încheiat miercuri, când a fost semnat noul contract colectiv de muncă.

    Reprezentanţii companiei cu peste 13.000 de salariaţi au anunţat creşterea salariilor şi a primelor.

    Noul contract colectiv de muncă prevede ca pentru fiecare salariat să se adauge 350 de lei la fiecare primă anuală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul din România unde se trăieşte ca în Evul Mediu. Mii de familii nu au apă curentă, electricitate şi încă folosesc WC-ul din curte

    Mai mult de  jumătate din locuinţele din judeţ au toaleta în curte. În plus, aproape 2.000 de case nu au energie electrică.  De precizat, că aşa arată situaţia la ultimul  recensământ al populaţiei şi locuinţelor din 2011. De la ultimul recensământ şi până în prezent situaţia ar fi putut suferi transformări, dar o situaţie actualizată se poate afla abia la următorul recensământ.
     
    Deşi oltenii au un simţ dezvoltat al proprietăţii, puţini conjudeţeni au casele dotate cu cele necesare unui minim confort şi unei igiene corespunzătoare. Un raport al Institutului European de Statistică (Eurostat), publicat în 2016 arăta că regiunea sud-vest Oltenia se află pe ultimul loc în rândul regiunilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu WC (în interiorul casei) şi cu apă curentă.
     
    Astfel, potrivit datelor Direcţiei Regionale de Statistică Olt, mai mult de jumătate din numărul de locuinţe din judeţ nu sunt racordate la sistem de canalizare. Din totalul de 189.653 de locuinţe, din judeţul Olt, 53.834 sunt racordate la o  reţea publică de canalizare, în timp ce 17.558 de locuinţe au sistem propriu de canalizare. Însă nu mai puţin de 112.057 locuinţe nu sunt racordate la sistemul de canalizare. 
     
    În ce priveşte mediul urban, datele recensământului din 2011 arătau că din cele 30.896 de locuinţe, 29.285 erau racordate la o reţea publică de canalizare, 414 la un sistem propriu de canalizare şi 197 – altă situaţie. În urmă cu şapte ani nu mai puţin de 1.000 de locuinţe din Slatina nu aveau sistem de canalizare.
     
    În Caracal datele arătau că în 2011, 1.347 de locuinţe nu erau racordate la un sistem de canalizare, în oraşul Balş, 1.462 de locuinţe nu aveau canalizare, în oraşul Corabia, 2.096 nu erau racordate la un sistem de canalizare, în Drăgăneşti Olt, 1.989 nu avea sistem de canalizare, în oraşul Piatra Olt, 1.009 se aflau în această situaţie, în Potcoava,1.639 nu erau racordate la canalizare, în timp ce în oraşul Scorniceşti, din totalul de 5.705 locuinţe, nu mai puţin de 3.139 nu erau racordate la un sistem de canalizare. Cum se prezintă situaţia în cele 112 localităţi ale judeţului se poate vedea din tabelul următor:
     
    LOCUINŢE CONVENŢIONALE DUPA DOTAREA CU INSTALAŢII DE CANALIZARE – RPL 2011
               
    Localitate Total locuinţe convenţionale Are instalaţie de canalizare Nu are sistem de canalizare
    la o reţea publica la un sistem propriu alta situaţie
    JUDEŢUL OLT 189653 53834 17558 6204 112057
      MUNICIPIUL SLATINA 30896 29285 414 197 1000
      MUNICIPIUL CARACAL 12627 10117 552 611 1347
      ORAŞ BALS 7890 6121 267 40 1462
      ORAŞ CORABIA 7000 3779 776 349 2096
      ORAŞ DRĂGANEŞTI-OLT 4372 1527 764 92 1989
      ORAŞ PIATRA-OLT 2460 299 516 636 1009
      ORAŞ POTCOAVA 2335 222 347 127 1639
      ORAŞ SCORNICESTI 5705 1714 846 6 3139
      BABICIU 924 0 2 176 746
      BALDOVINEŞTI 542 0 1 2 539
      BĂLTENI 722 1 32 44 645
      BĂRĂŞTI 1299 11 173 62 1053
      BÂRZA 951 16 103 34 798
      BOBICEŞTI 1297 2 63 149 1083
      BRÂNCOVENI 1188 1 41 9 1137
      BRASTAVĂŢU 1819 0 1 306 1512
      BREBENI 1195 1 89 0 1105
      BUCINIŞU 861 1 17 0 843
               

     

    Cititi continuarea pe www.gazetaoltului.ro

     

  • Veşti proaste de sărbători pentru angajaţi. Ce se va întâmpla cu salariile de la 1 ianuarie, după terapia şoc fiscală a guvernului Tudose

    Deşi a trecut mai bine de o lună de când, prin ordonanţă de guvern, taxele sociale au fost transferate în totalitate din sarcina angaja­to­rului în cea a angajatului, mii de salariaţi încă nu ştiu ce salarii vor avea începând cu 1 ianuarie 2018. Până în prezent, din top 10 cei mai mari angajatori din economie, doar Dedeman, Complexul Energetic Oltenia şi Kaufland au anunţat că vor majora salariile brute ale angajaţilor cu 20% în 2018, astfel încât salariul net să rămână la acelaşi nivel din 2017.
     
    „CE Oltenia va adopta măsurile necesare pentru a nu afecta în mod negativ veniturile pro­priilor angajaţi. Prin transferarea contribu­ţi­ilor de la angajator la angajaţi, evident că salariul brut de bază al tuturor angajaţilor va fi majorat cu valoarea contribuţiilor“, a spus Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia.
     
    Pe de altă parte, compania petrolieră OMV Petrom, unul dintre cei mai mari anga­jatori din România, a transmis la solicitarea ZF că încă se află în discuţii cu sindicatul repre­zentativ. Reprezentanţii companiei nu anunţă nimic cu privire la refacerea contractelor de muncă, dar spun că au propus acordarea unor indemnizaţii lunare, astfel încât salariile nete ale angajaţilor să nu fie afectate. În cadrul OMV Petrom lucrează aproape 14.000 de angajaţi.
     

  • Peste 2000 de angajaţi ai CEO şi CEH, DISPONIBILIZATŢI în acest an, ar putea fi angajaţi în Timiş

    La iniţiativa Mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, joi, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, au avut discuţii pe tema “Soluţii concrete pentru criza forţei de muncă calificată din judeţul Timiş”. În total, peste 90 de companii din judeţ, care caută personal calificat, s-au întâlnit cu conducerea Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara, care vor disponibiliza în acest an peste 2.400 de salariaţi.

    Sorinel Boza, preşedintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia, a declarat, înainte de întâlnirea cu oamenii de afaceri, că până la sfârşitul anului 2018, vor fi disponibilizaţi 1.750 de angajaţi, dintre care 1.000 în acest an.

    „Sunt ingineri, directori, lăcătuşi, sudori, excavatorişti, oameni sută la sută calificaţi, cu vârste între 46 şi 57 ani. Eu cred că oamenii ar fi dispuşi să vină la lucreze în Timiş, pentru că judeţul Gorj, din păcate, nu are şi alte variante, în acest moment, iar distanţa dintre cele două judeţe este de doar 300 de kilometri. Vom discuta cu partenerii de afaceri de aici pentru a vedea care este necesarul, apoi ne vom întâlni cu salariaţii şi le vom prezenta variantele”, a explicat Sorinel Boza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.

     

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.

     

  • Gafă în Parlament: aleşii vor instituirea Zilei Olteniei, ”o regiune din nord-vestul României”

    Un proiect de lege prin care se urmăreşte instituirea zilei de 21 martie ca zi a Olteniei este dezbătut în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Până aici nimic anormal, doar că cei 27 de deputaţi şi senatorii nu au nicio cunoştinţă despre unde este plasată această regiune pe hartă, deşi unii dintre ei provin din Oltenia, aceştia scriind în expunerea de motive că este “o regiune istorică din nord-vestul României”.

  • România, ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% din gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%

    Oltenia este regiunea din toate statele din Uniunea Europeană care are cel mai mic număr de locuinţe cu WC în interior. Conform raportului Eurostat, dat publicităţii în ianuarie 2016, 38,1% din locuinţele din România au WC în curte (media europeană fiind 2,7%). Zona Sud-Vest Oltenia este regiunea „cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%)“, conform datelor de la nivelul anului 2011. Românii trăiesc în cele mai mici locuinţe din UE (media e de 40 mp în România, faţă de 90 mp, cât are, în medie, o locuinţă din UE).

    Potrivit unui alt studiu realizat de BRAT, accesul la utilităţi este următorul: accesul la electricitate — 99%, accesul la conexiune la internet — 62%, în timp ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la reţeaua de apă curent sau canalizare, 36% au baie sau duş în interiorul locuinţei şi 28% au grup sanitar în interiorul locuinţei.

    Problema este că în unele cazuri lipsa unui grup sanitar în interiorul locuinţei nu apare doar în mediul rural. Zeci de familii de pe o stradă din Oradea nu au nici reţea de apă, nici canalizare, iar apa din fântânile săpate în curţi nu poate fi folosită în gospodării. După mai multe sesizări ale locuitorilor, primăria a promis că situaţia va fi rezolvată în următorii ani.

    Un alt exemplu este cartierul Stupini din Braşov, unde cei 6.000 de locuitori nu au acces la apă curentă. Doi constructori au fost schimbaţi în patru ani, dar reţeaua de canalizare nu are nicio şansă să fie gata mai devreme de cinci ani. Înainte de a deveni cartier al Braşovului, Stupini era doar un sat. Schimbarea de statut a atras după sine şi o majorare a impozitelor. Sătenii plătesc acum taxe de oraş, deşi condiţiile au rămas la fel.

    Alţi primari au priorităţi diferite. În 2014 primarul comunei Izvoarele, din judeţul Olt, a semnat un contract, în valoare de 65.000 de euro, de finanţare pentru amenajarea unui parc, deşi comuna nu este racordată la apă sau canalizare şi nu are drumuri asfaltate. Rămânem în Olt pentru un alt exemplu de incompetenţă. În comuna Cungrea locuitorii nu au apă curentă, nici canalizare şi nici uliţe asfaltate. Au, în schimb, şase parcuri, care au costat primăria 800.000 de lei, un teren sintetic de fotbal şi palmieri din plastic, pentru înfrumuseţarea parcurilor.

    Există şi cazuri fericite de comune care au reuşit să atragă finanţări europene pentru modernizarea localităţii. Un exemplu este comuna Ciugud, judeţul Alba, care are drumuri asfaltate, apă curentă sau iluminat stradal. Localitatea cu aproximativ 2.500 de locuitori a atras 16 milioane de euro de la Uniunea Europeană şi a fost vizitată şi de premierul Dacian Cioloş.