Tag: oltenia

  • CEZ România, pe picior de plecare din România, investeşte 59 mil. euro în Distribuţie Oltenia

    CEZ România, parte a a grupul ceh cu acelaşi nume, care la începutul anului trecut anunţa că îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia pentru a se concentra pe piaţa din Cehia, a atras fonduri în valoare de 59 de milioane de euro din finanţare din surse proprii şi cofinanţare din fonduri europene pentru continuarea investiţiilor în divizia care distribuie energie electrică Distribuţie Oltenia.

    „Grupul CEZ România îşi continuă fără întârzieri planul de investiţii şi proiectele strategice planificate pentru 2020, precum digitalizarea reţelei de distribuţie”, au spus pentru ZF oficialii grupului CEZ România.

    Proiectul de digitalizare a diviziei Distribuţie Oltenia implică contorizarea inteligentă, modernizarea staţiilor de transformare şi a reţelelor de joasă şi medie tensiune şi implementarea unui sistem de management al activelor reţelei electrice (AMS) şi a unui sistem integrat Smart Grid Connect.

    De altfel, Distribuţie Oltenia (fosta CEZ Distribuţie) asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Vâlcea.

    Planurile de investiţii ale grupului din România vizează şi dezvoltarea de noi produse dedicate mediului online, care să ajute la consolidarea şi la creşterea traficului pe canalele online, au transmis reprezentanţii.

    „În cele 60 de zile de stare de urgenţă, canalele alternative de comunicare au înregistrat creşteri de peste 100% în cazul solicitărilor primite pe e-mail şi peste 80% în cazul utilizatorilor aplicaţiei mobile, comparativ cu lunile martie şi aprilie ale anului 2019”, au explicat reprezentanţii CEZ România unul dintre factorii care susţin nevoia de finanţare a acestui segment.

    În cadrul celor nouă companii – Distribuţie Energie Oltenia, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, CEZ ESCO România, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power – care activează sub umbrela grupului CEZ România, lucrează în total 1.845 de angajaţi, din care 50% au muncit de la distanţă în ultimele două luni.

    „Începând de luni, 18 mai, reintegrarea a avut loc gradual, pentru a evita răspândirea coronavirusului. Echipele de intervenţie sunt echipate cu măşti, mănuşi, ochelari şi echipamente de protecţie), iar în cazul intervenţiilor la locurile de consum în care se află persoane în izolare, respectiv carantină, vor fi însoţite de echipe ISU/ DSP şi vor aplica o procedură specială.”

    În ultimele două luni, grupul activ pe piaţa naţională şi-a adaptat operaţiunile pentru a desfăşura activităţi de la distanţă şi a implementat tehnologii noi în producţia de energie electrică, soluţii IT care asigură activitatea de telemuncă, care monitorizează şi permit intervenţia de la distanţă în reţea şi contorizarea inteligentă.

    „Activitatea companiilor a fost adaptată şi a continuat, aportul principal pentru această adaptare rapidă fiind gradul de digitalizare al funcţiilor cheie pe care le operăm. Spre exemplu, sistemele şi soluţiile tehnice implementate la nivelul operatorului de distribuţie, ne-au ajutat să continuăm de la distanţă activităţi, precum consilierea şi procesarea cererilor de racordare a 42 de prosumatori până la finalul lunii aprilie şi continuarea procesului de modernizare a staţiilor şi reţelelor electrice de joasă şi medie tensiune”, au adăugat oficialii.  

    Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească din 2005, când a preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA. Grupul deţine în România cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa ce numără 240 de turbine eoliene.

     

     

     

  • Temperaturi de până la 26 de grade în următoarele 2 săptămâni. În Oltenia, averse în fiecare zi

    În Banat, temperaturile maxime vor fi în scădere de la o medie de 23 de grade în prima zi, până la 18 grade în data de 15 mai. Va urma o încălzire treptată a vremii, astfel încât între 19 şi 21 mai media maximelor termice va ajunge să se situeze în jurul a 25 de grade. Din data de 22 mai, media maximelor termice va fi de 24 grade iar a celor minime va varia între 9 şi 11 grade, pentru ca apoi să crească în 21 – 22 mai la 13 grade, pentru ca până la sfârşitul intervalului să scadă uşor şi să ajungă la 12 grade în ultima zi. Vor fi averse aproape în fiecare zi, mai frecvente şi importante cantitativ între 14 şi 16 mai, transmite Administraţia Naţională de Meteorogologie.

    Şi în Crişana temperaturile vor fi în scădere în prima parte a perioadei, până pe 15 mai valorile diurne fiind în scădere, de la 23 la 19 grade. Apoi, vremea va intra în încălzire, pentru ca în jurul datei de 20 mai să ajungă chiar şi la 25 de grade. În prima săptămână vor fi înregistrate variaţii, iar media lor se va situa la 9 grade, pentru ca în a doua săptămână să ajungă până la 13 grade. Instabilitatea atmosferică va fi specifică zonei, pe tot parcursul intervalului, înregistrându-se averse mai importante cantitativ între zilele 15-17 mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de FURTUNI, în vigoare în mai bine de jumătate de ţară | HARTA METEO

    Meteorologii avertizează că în după-amiaza zilei de sâmbătă şi pe parcursul nopţii de sâmbătă spre duminică, temporar instabilitatea atmosferică va fi accentuată în zonele de munte, Oltenia, Transilvania, Maramureş şi în nordul Crişanei.

    Vor fi averse cu caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, vijelii şi căderi de grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi 25-30 l/mp şi punctiform 35-40 l/mp.

    Tot de sâmbătă, de la ora 12.00, a intrat în vigoare şi o informare meteorologică de instabilitate atmosferică, în cea mai mare parte a ţării urmând a se înregistra perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse cu caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi pe suprafeţe mici căderi de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi, în perioade scurte de timp sau prin acumulare, 15-25 l/mp.

    Astfel de fenomene vor fi mai frecvente în după-amiaza zilei de sâmbătă şi pe parcursul nopţii de sâmbătă spre duminică în jumătatea de vest a ţării şi pe arii mai restrânse în celelalte regiuni, iar duminică, local, cu precădere la deal şi la munte, precum şi în regiunile nordice, nord-estice şi centrale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Energiei vrea o fuziune între Hidroelectrica şi CE Oltenia şi vrea să răscumpere acţiunile de la Fondul Proprietatea. Propunerea e pe masă

    „Statul e acţionar şi la Hidroelectrica şi la CE Oltenia. Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbune cu Hidroelectrica. Să se formeze o companie nouă, pentru că statul poate răscumpăra acţiunile de la Fondul Proprietatea. Această propunere este acum la minister şi mai departe este promovată de minister în cele două comisii şi urmează să o dezbatem”, spune Doru Vişan.
     
    Cu toate acestea, fuziunea dintre cele două entităţi nu este la prima încercare.
     
  • Acţionarii SIF Oltenia au aprobat astăzi vânzarea participaţiei deţinute la BCR, pentru 140 mil.euro

    Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat pe 16 august, iar implementarea lui era condiţionată de obţinerea aprobărilor societare si de reglementare de la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in cazul SIF Oltenia, respectiv Banca Central Europeana în cazul Erste Group Bank.

    Anterior, Consiliul de Administraţie al SIF Oltenia aprobase tranzacţia în şedinţa din 25 iunie.

    În urma acestei tranzacţii, austriecii de la Erste Bank vor ajunge la 99,88% din capitalul social al BCR, ceea ce înseamnă că 0,12% din banca locală se află în prezent în principal în mâinile angajaţilor şi ale foştilor angajaţi.

    În ceea ce priveşte destinaţia fondurilor, în luna iunie, Tudor Ciurezu, preşe­dintele SIF Oltenia, spunea că decizia finală a modalităţii de alocare investiţională a celor 140 mil. euro va rămâne la alegerea investi­torilor, însă admi­nistratorii societăţii vor propune şi un program de răscum­părare, în afara celui aprobat în luna aprilie.  De asemnea, pe lista posibilităţilor se află şi alocare unei părţi din bani către investiţii în companii listate.
    Totodată, preşedintele SIF Oltenia afirma la acel moment că restructurarea portofoliului se va baza în continuare pe vânzarea companiilor de tip închis, ce reprezintă, cu tot cu participaţia BCR, 34,10% din portofoliul estimat la finalul lui decembrie 2017. Participaţia BCR era estimată atunci ca reprezentând 77,38% din portofoliul companiilor de tip închis.

    SIF Oltenia are o capitalzare de 1,2 miliarde lei, iar acţiunile erau tranzacţionate joi la preţul de 2,11 lei/titlu, în creştere cu 0,72%,. De la începutul anului, acţiunile societăţii s-au depreciat cu 3,9%. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE Oltenia, a doua sursă de energie a României, în pericol: profit de 9 ori mai mic în S1 2018 din cauza costurilor legate de poluare. „Ne afectează groaznic“

     În contextul în care singura direcţie pentru preţul certificatelor de CO2, care a ajuns deja la maximul ultimului deceniu, este scumpirea, producătorii pe cărbuni caută soluţii de supravieţuire.
     
    CE Oltenia, entitate care cuprinde cele mai mari termocentrale din Ro­mâ­nia şi minele de lignit din acea zonă, a terminat primele şase luni ale anului cu o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei, cu 3% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.
     
  • INS: Aproape 30.000 de autorizaţii de construire pentru locuinţe acordate în primele 7 luni din 2018

    Creşteri s-au înregistrat în aproape toate regiunile de dezvoltare: Vest (+412 autorizaţii), Sud-Muntenia (+411), Sud-Vest Oltenia (+385), Bucureşti-Ilfov (+252), Nord-Vest (+149), Centru (+114) şi Sud-Est (+73). O scădere a fost în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-36 autorizaţii).

    „În luna iulie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+148 autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+150 autorizaţii), Sud-Muntenia (+59), Nord-Vest (+54) şi Nord-Est (+33). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-104 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-17), Centru (-14) şi Sud-Est (-13)”, se mai scrie în comunicatul de presă al INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF Oltenia a semnat cu Erste Group Bank contractul de vânzare a 6,29% din BCR pentru 140 mil. euro

    Contractul vizează un pachet de 1.023.534.303 acţiuni la BCR, reprezentând 6,29% din capitalul băncii, conform unui anunţ din 25 iunie 2018. Restul de 0,12% din BCR (19.830.840 de acţiuni) este deţinut de angajaţii BCR, nefiind inclus în această tranzacţie.

    Implementarea contractului de vânzare-cumpărare se va face după ce tranzacţia va fi aprobată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) a SIF Oltenia şi de către Banca Centrală Europeană în cazul Erste. Consiliul de Administraţie al SIF Oltenia urmează să convoace AGEA, având pe ordinea de zi doar aprobarea acestei tranzacţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vila Minovici, conacul construit de părintele Salvării care a experimentat de 12 ori spânzurarea pe propria piele

    Numită şi „Vila neodihnei”, în actualul Muzeu de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” sunt expuse costume, obiecte de ceramică, mobilier tradiţional, icoane pe sticlă şi pe lemn. Toate acestea au fost colecţionate de medicul legist Nicolae Minovici, iar unele au fost create chiar în atelierele regale.

    Construcţia a început în anul 1905 şi a fost realizată de arhitectul şi inginerul român de origine armeană Hristea „Cristofi” Cerchez, care a definitivat-o în anul următor. Anterior, Nicolae Minovici a mers împreună cu arhitectul în zona Olteniei, unde au găsit sursă de inspiraţie pentru viitoarea Vilă Minovici, ridicată pe trei nivele – parter, etaj şi mansardă.
     
    „Vila a fost construită într-un stil neoromânesc. Este un stil care îşi face apariţia la începutul secolului al XX-lea, în primele două decenii, şi îmbină elemente din arhitectura tradiţională, dar şi cea zonală. Casa are la bază declinarea temei culei. Cula era o clădire fortificată din Oltenia şi care ajuta cumva la apărarea şi protecţia celor din interiorul ei în perioadele de instabilitate”, a declarat într-un interviu acordat Descoperă Silvia Zamfir, muzeograf Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.
     
    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
  • Pentru cine este amnistia fiscală a PSD? Principalul datornic la stat este chiar statul. Companiile private cu datorii de sute sau zeci de milioane de lei sunt de mult în faliment

    În lista publicată de ANAF în toamna trecută cu principalele 500 de companii debitoare, cu obligaţii restante la bugetele de asigurări, în frunte se află com­paniile statului. Cei mai mari datornici din privat sunt de mult în fali­ment şi este clar că, pe total, datorii de zeci de miliarde de lei nu mai pot fi recuperate.
     
    Cine să recupereze cele 104 mi­li­oane de lei datorate la asigurări, de 10-15 ani, de Republica SA, vândută în 2003 de APAPS, având contactul de privatizare reziliat, câteva luni mai târziu, şi vândută, bucată cu bucată, în 2008? Dar de la “Insula Mare a Brăilei”, gestionată atât de bine de fostul senator PSD Culiţă Tărâţă, încât a făcut datorii la stat de 28 de miliarde de lei? De la Constantin Duluţe şi Agricost, care a preluat contractele de la ADS şi acum se pregăteşte să vândă afacerea unei companii arabe?