BusinessMagazin

Tag: Olimpiada

  • Elevii romani au castigat 15 medalii la Olimpiadele Internationale de Informatica, Matematica si Fizica

    Elevii romani care au facut parte din loturile olimpice de Informatica, Matematica si Fizica se intorc de la Olimpiadele Internationale de anul acesta cu 15 medalii: doua de aur, 11 de argint si doua de bronz. Programul Hai la Olimpiada!, initiat de Fundatia eMAG si sprijinit de BCR, a sustinut pregatirea celor trei loturi olimpice.

    Olimpiada Internationala de Informatica

    La editia din 2016 a Olimpiadei Internationale de Informatica, care s-a desfasurat in Kazan (Federatia Rusa) in intervalul 12-18 august, elevii romani au obtinut patru medalii: trei de argint si una de bronz. Costin Andrei Oncescu, Andrei Costin Constantinescu si Andrei Popa au castigat medalii de argint, iar Radu Muntean a obtinut o medalie de bronz.

    Olimpiada Internationala de Matematica

    La cea de-a 57-a editie a Olimpiadei Internationale de Matematica, care a avut loc in perioada 6-16 iulie in Hong Kong, lotul olimpic de Matematica al Romaniei a obtinut cinci medalii de argint si una de bronz.

    Medaliile de argint au fost castigate de Teodor Andrei Andronache, Ciprian-Mircea Bonciocat, Ovidiu Neculai Avadanei, Alexandru Pascadi si de Ioan Laurentiu Ploscaru, iar cea de bronz a fost obtinuta de Tudor Plopeanu.

    Olimpiada Internationala de Fizica

    In ceea ce priveste cea de-a 47-a editie a Olimpiadei Internationale de Fizica, care s-a desfasurat la Zürich (Elvetia) in intervalul 11-17 iulie, elevii din lotul olimpic de Fizica s-au intors acasa cu doua medalii de aur si trei de argint.

    Dan Stefan Eniceicu si Razvan Octavian Radu au reusit performanta sa castige medalii de aur, iar Robert-Iulian Raveanu, Tudor Costel Cretu si Andrei Catalin Raduc au obtinut medalii de argint,informează portalinvatamant.ro

     

     

  • Eleva plutonier Sabina Calisevici a luat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie

    Eleva plutonier Sabina Calisevici, în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, a reuşit o performanţă extraordinară la cea de-a XIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, competiţie care s-a desfăşurat anul acesta la Beijing, China, informează site-ul armataromaniei.ro
     
     Tânăra din Siret a reprezentat România, alături Adrian Toma din Focşani, Radu Artiom din Bucureşti şi Sorina Avădanei, din Neamţ.  Sabina şi Adrian au obţinut câte o medalie de aur, Radu medalie de argint şi Sorina medalie de bronz.
     
    La cea de a XIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, desfăşurată în perioada 16-22 august, la care au luat parte loturi din 29 de state, competitorii au susţinut trei probe – un test scris, un test multimedia şi un exerciţiu pe teren care s-a finalizat cu o reprezentare cartografică şi o analiză geografică.

  • Elevii români au câştigat 15 medalii la Olimpiadele Internaţionale

    Elevii români care au făcut parte din loturile olimpice de Informatică, Matematică şi Fizică se întorc de la Olimpiadele Internaţionale de anul acesta cu 15 medalii: două de aur, 11 de argint şi două de bronz.

    La ediţia din 2016 a Olimpiadei Internaţionale de Informatică, care s-a desfăşurat în Kazan (Federaţia Rusă) în intervalul 12-18 august, elevii români au obţinut patru medalii: trei de argint şi una de bronz. Costin Andrei Oncescu, Andrei Costin Constantinescu şi Andrei Popa au câştigat medalii de argint, iar Radu Muntean a obţinut o medalie de bronz.

    La cea de-a 57-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, care a avut loc în perioada 6-16 iulie în Hong Kong, lotul olimpic de Matematică al României a obţinut cinci medalii de argint şi una de bronz.

    Medaliile de argint au fost câştigate de Teodor Andrei Andronache, Ciprian-Mircea Bonciocat, Ovidiu Neculai Avădănei, Alexandru Pascadi şi de Ioan Laurenţiu Ploscaru, iar cea de bronz a fost obţinută de Tudor Plopeanu.

    În ceea ce priveşte cea de-a 47-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, care s-a desfăşurat la Zürich (Elveţia) în intervalul 11-17 iulie, elevii din lotul olimpic de Fizică s-au întors acasă cu două medalii de aur şi trei de argint.

    Dan Ştefan Eniceicu şi Răzvan Octavian Radu au reuşit performanţa să câştige medalii de aur, iar Robert-Iulian Răveanu, Tudor Costel Creţu şi Andrei Cătălin Răduc au obţinut medalii de argint.

    „Aceste rezultate nu sunt nici episodice şi nici întâmplătoare, ci sunt expresia eforturilor comunităţii copiilor care vor şi pot să se pregătească la un nivel peste medie, sub îndrumarea profesorilor valoroşi. Cei 15 medaliaţi sunt exponenţii acestei comunităţi, care reuşeşte încă să aibă rezultate excepţionale, într-un sistem ale cărui rezultate generale sunt din ce în ce mai slabe. Noi îi felicităm pe elevi şi pe profesori pentru rezultatele foarte bune şi îi asigurăm că vom continua să îi sprijinim!”, a declarat Tudor Vlad, Preşedintele Fundaţia eMAG pentru Educaţie.

    „Credem că tinerii cu potenţial ridicat de astăzi sunt liderii de mâine, modele de care România are nevoie. Vom continua să îi susţinem, pentru că noi, toţi, avem nevoie nu doar de lideri bine pregătiţi, dar şi de modele inspiraţionale, care pot să contribuie la dezvoltarea unei societăţi competitive, bazată pe valori şi principii legate de muncă, determinare şi urmărirea performanţei”, a declarat şi Ionuţ Stanimir, Directorul de Comunicare al BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012, în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la Informatică, Matematică şi Fizică. Din 2014, BCR a devenit partener al programului, sprijinind centrele de performanţă şi cele mai importante concursuri pentru elevi.

    În prezent, funcţionează paisprezece centre de performanţă Hai la Olimpiadă!, în şapte judeţe din ţară. În anul şcolar 2015-2016, 1.882 de elevi s-au pregătit săptămânal în centrele de performanţă din Bucureşti, Constanţa, Buzău, Iaşi, Braşov, Cluj şi Timişoara, sub îndrumarea a 154 de profesori.

  • Elevii români au câştigat 15 medalii la Olimpiadele Internaţionale

    Elevii români care au făcut parte din loturile olimpice de Informatică, Matematică şi Fizică se întorc de la Olimpiadele Internaţionale de anul acesta cu 15 medalii: două de aur, 11 de argint şi două de bronz.

    La ediţia din 2016 a Olimpiadei Internaţionale de Informatică, care s-a desfăşurat în Kazan (Federaţia Rusă) în intervalul 12-18 august, elevii români au obţinut patru medalii: trei de argint şi una de bronz. Costin Andrei Oncescu, Andrei Costin Constantinescu şi Andrei Popa au câştigat medalii de argint, iar Radu Muntean a obţinut o medalie de bronz.

    La cea de-a 57-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, care a avut loc în perioada 6-16 iulie în Hong Kong, lotul olimpic de Matematică al României a obţinut cinci medalii de argint şi una de bronz.

    Medaliile de argint au fost câştigate de Teodor Andrei Andronache, Ciprian-Mircea Bonciocat, Ovidiu Neculai Avădănei, Alexandru Pascadi şi de Ioan Laurenţiu Ploscaru, iar cea de bronz a fost obţinută de Tudor Plopeanu.

    În ceea ce priveşte cea de-a 47-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, care s-a desfăşurat la Zürich (Elveţia) în intervalul 11-17 iulie, elevii din lotul olimpic de Fizică s-au întors acasă cu două medalii de aur şi trei de argint.

    Dan Ştefan Eniceicu şi Răzvan Octavian Radu au reuşit performanţa să câştige medalii de aur, iar Robert-Iulian Răveanu, Tudor Costel Creţu şi Andrei Cătălin Răduc au obţinut medalii de argint.

    „Aceste rezultate nu sunt nici episodice şi nici întâmplătoare, ci sunt expresia eforturilor comunităţii copiilor care vor şi pot să se pregătească la un nivel peste medie, sub îndrumarea profesorilor valoroşi. Cei 15 medaliaţi sunt exponenţii acestei comunităţi, care reuşeşte încă să aibă rezultate excepţionale, într-un sistem ale cărui rezultate generale sunt din ce în ce mai slabe. Noi îi felicităm pe elevi şi pe profesori pentru rezultatele foarte bune şi îi asigurăm că vom continua să îi sprijinim!”, a declarat Tudor Vlad, Preşedintele Fundaţia eMAG pentru Educaţie.

    „Credem că tinerii cu potenţial ridicat de astăzi sunt liderii de mâine, modele de care România are nevoie. Vom continua să îi susţinem, pentru că noi, toţi, avem nevoie nu doar de lideri bine pregătiţi, dar şi de modele inspiraţionale, care pot să contribuie la dezvoltarea unei societăţi competitive, bazată pe valori şi principii legate de muncă, determinare şi urmărirea performanţei”, a declarat şi Ionuţ Stanimir, Directorul de Comunicare al BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012, în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la Informatică, Matematică şi Fizică. Din 2014, BCR a devenit partener al programului, sprijinind centrele de performanţă şi cele mai importante concursuri pentru elevi.

    În prezent, funcţionează paisprezece centre de performanţă Hai la Olimpiadă!, în şapte judeţe din ţară. În anul şcolar 2015-2016, 1.882 de elevi s-au pregătit săptămânal în centrele de performanţă din Bucureşti, Constanţa, Buzău, Iaşi, Braşov, Cluj şi Timişoara, sub îndrumarea a 154 de profesori.

  • Adolescenta cu puşcă portocalie şi cartuşe roz care participă la Olimpiada de la Rio

    Amber Hill se consideră o adolescentă tipică, cu o pasiune pentru culoarea roz. Cu aceeaşi pasiune ridică o puşcă de calibrul 12 şi trage cu o precizie care a clasat-o printre favoritele la medialia de aur de la Olimpiadă. Ea foloseşte, însă, doar cartuşe personalizate, de culoare roz, şi o armă de 8.000 de lire sterline, pe care o numeşte „baby”, decorată cu nuanţe puternice de portocaliu şi negru.

    Hill este o adolescentă de 18 ani din Berkshire, care s-a prezentat la interviu alături de mama sa, vorbeşte mândră de faptul că „economiseşte pentru a-şi cumpăra un Mini” şi are o pasiune pentru unghiile frumoase. Însă dincolo de toate acestea şi chicotitul ocazional specific, deţine în mod clar un dar remarcabil care o face un concurent puternic la tirul cu puşca. Performanţele sale în acest sport nu sunt întâmplătoare, Amber Hill fiind nepoata unui pasionat în ale trasului cu puşca, ea însăşi trăgând pentru prima dată cu un pistol la 10 ani. La doar 12 ani a concurat pentru echipa britanică de seniori.

    „Lucrurile vin foarte firesc pentru mine”, spune ea. „Cred că personalitatea mă ajută foarte mult, sunt o persoană calmă. Când vine vorba de nervi şi alte chestii, mă stresez înainte de concurs, dar sunt capabilă să îmi opresc orice gând când încep”. Iar lucrurile par să funcţioneze după această strategie: în 2013 ea a egalat recordul mondial, împuşcând 74 din 75 de ţinte; în 2015 a câştigat Jocurile Europene de la Baku şi a continuat cu victoria în finala Cupei Mondiale – un eveniment creat pentru cei mai buni 12 jucători ai acestui sport, organizat în octombrie anul trecut. Anul acesta la Rio va juca împortiva lui Kim Rhode, o americană în vârstă de 36 de ani, care are deja trei medalii olimpice pe numele său.

    Antrenamentul său nu implică doar tragerea cu puşca. „Patru, cinci zile pe săptămână sunt în sala de sport. Parţial pentru că îmi place, dar şi pentru că mă ajută în ceea ce fac”, spune ea. „Într-o sesiune execut de la 250 la 300 de trageri şi e ca şi cum aş fi lovită în umăr de fiecare dată, ala că trebuie să fiu capabil să rezist la asta. Ai nevoie, de asemenea, de un echilibru foarte bun al corpului, pe care îl dobândeşti prin sport”, adaugă tânăra.

    Arma mai sus menţionată este un Perzzani italian, iar cea mai mare teamă a lui Amber este de a o pierde în drumul spre Brazilia, din cauza politicilor riguroase de transport al armelor prin vamă. „Arma aceasta este ca un copil pentru mine. Singurul lucru care ar putea merge prost este mecanismul, aşa că am un mecanism de rezervă. Dar dacă trebuie să folosesc altă armă, nu ar mai fi acelaşi lucru. Am mai avut două până acum – una prea grea, una prea uşoară. Dar aceasta este perfectă”, declară tânăra.

    Cu toate acestea, dacă ar pierde-o, cu siguranţă ar fi uşor de identificat: „Are un portocaliu strălucitor”, spune ea râzând. „Am, de asemenea, cartuşe roz, furnizate de sponsorii mei, Eley. Au realizat o gamă cu numele meu –  „Amber by Eley”- , fiind concepute pentru a încuraja mai multe femei să intre în acest sport.

  • Povestea emoţionantă a refugiatei siriene care participă la Olimpiada de la Rio

    Yusra Mardini era o adolescentă siriană obişnuită, a doua din cele trei fiice ale familiei, pasionată de gimnastică şi înot, care ducea o viaţă normală. Asta până când agravarea războiului civil din ţara sa a aruncat-o într-o situaţie de viaţă şi de moarte, din care a scăpat prin înot. Ea va participa pe opt August la Olimpiada de la Rio, la proba de 200 de metri, în echipa special formată din foşti refugiaţi –  Refugee Olympic Athletes.

    În august 2015, la patru ani şi jumătate de la începerea războiului civil, când lucrurile au luat o turnură mult mai gravă, Mardini şi sora sa mai mare, Sarah, au părăsit Siria cu doi veri ai tatălui lor şi alţi refugiaţi pe aceeaşi cale luată de alţi patru milioane de compatrioţi. Traseul a presupus, pe lângă patru nopţi în junglă, diverse dispute şi ameninţări, şi traversarea unui drum pe apă, pe Marea Mediteraneană, spre Grecia.

    Nu a durat mai mult de 30 de minute din călătoria lor spre Grecia, când motorul bărcii lor a cedat sub presiunea celor 20 de oameni în loc de şase sau şapte cât ar fi trebuit. Apa se prelingea pe barcă, bunurile au fost aruncate peste bord, iar panica s-a instalat. „M-am gândit că e o mare ruşine să ne înecăm, în contextul în care eu sunt înotătoare”, s-a gândit ea.

    Cum puţini refugiaţi ştiau să înoate, Sarah a sărit, la fel şi sora sa. Pentru următoarele trei ore şi jumătate, cele două împreună cu o altă tânără femeie au târât barca ruptă spre mal, agăţându-se de coardele suspendate din lateral. Cu 30 de minute înainte să ajungă la ţărm, au cedat de epuizare. Din acea zi, Mardini urăşte largul mării. „Am văzut cum viaţa trece prin ochii mei. Acum numai când mă uit la mare îmi vine să leşin”, declară tânăra. Ajunşi la ţărm, mai mulţi refugiaţi vizau ca destinaţie finală Germania. Din Grecia, trecând prin Macedonia, Serbia, Ungaria, Austria pe jos, cu trenul şi cu autobuzul, au ajuns într-un final la Berlin.

    Prima casă în Germania a fost o tabără de refugiaţi, unde a găsit în apropiere şi o piscină. Cu ajutorul unui translator, surorile au fost puse în legătură cu unul dintre cele mai longevive cluburi de înot din Berlin. „Ne-au observat tehnica, ne-au plăcut, ne-au acceptat”, spune ea. După patru săptămâni de antrenament, antrenorul său a început să-şi facă planuri pentru Olimpiada de la Tokio din 2020 – însă în luna martie a acestui an, Comitetul Internaţional Olimpic a anunşat formarea unei echipe de refugiaţi la Jocurile din această vară de la Rio, „pentru a trimite un mesaj de speranţă pentru refugiaţii din lumea întreagă”.

    Cu două luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Rio, Mardini a primit un e-mail de la CIO – va concura anul acesta în echipa menţionată mai sus. Susţinută de sistemul german al şcolilor de elită, ce îi permite să se antreneze de două ori pe zi într-un bazin olimpic de lângă şcoala sa, înotătoarea bate record după record şi aşteaptă proba de pe opt august.

    Antrenorul său o descrie ca fiind o persoană perseverentă, iar tatăl său, care acum trăieşte la Berlin împreună cu restul familiei, spune că fiica sa îi trăieşte visul.

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • Elev olimpic UMILIT de profesori. Avem curaj să vorbim deschis despre asta?

    Întors acasă, acesta a postat pe pagina personală de pe o reţea de socializare umilinţele la care a fost supus chiar de profesorii care ar fi trebuit să-l ajute. Acesta a deplâns condiţiile jalnice de organizare a competiţiei şi felul în care au fost trataţi de organizatori toţi participanţii.

    „Bună ziua, eu sunt Ionuţ, din Baia Mare, ieri m-am întors cu un gust amar de la olimpiada naţională de tehnologie a informaţiei desfăşurată la Bacău, de ce cu un gust amar ? Pentru că am fost tratat într-un mod total neadecvat şi munca mea a fost ignorată. Am ajuns acolo joi dimineaţa, prima zi a fost plăcută, ne-am plimbat, am vizitat oraşul, seara am participat la o mică deschidere a olimpiadei, o deschidere de râsul lumii, prezentatorul stâlcea numele profesorilor iar domnul primar a avut o întârziere nejustificată iar când a ajuns în sfârşit am avut impresia că nici măcar nu ştie de ce se află acolo.

    A doua zi, vineri, a avut loc proba propriu zisă, ne-am trezit de dimineaţă, am luat micul dejun şi am poftit în săli, iar de aici începe „distracţia”, în primul rând conform anexei 1 din Precizările concursului, trebuia să fie prezent un tabel/borderou ce conţine ID-ul concurenţilor atât pe uşile sălilor cât şi la profesorii supraveghetori dar surpriză, acesta nu era prezent nici pe uşă, nici la profesori, adică erau, dar, în loc de ID-ul de concurs era trecut numărul curent, în cazul meu 10. Intru în sală, salut, mi se răspunde la salut şi atât, îmi găsesc singur locul cu numărul 10 scris mare pe o foaie pusă pe birou şi încerc să mă aşez, cam greu, eram poziţionat într-un colţ astfel încât dacă persoana din spatele meu întorcea puţin privirea spre stânga şi vedea tot ce am eu pe spaţiul de lucru, reuşesc în sfârşit să mă aşez şi aştept, doi profesori sunt prezenţi în sală, o domnişoară conectată la o cu totul altă dimensiune, şi un domn foarte masiv şi agitat căruia nu îi convine că trebuie să stea cu noi 7 ore.

    După o serie de comentarii şi de remarci de prinţesă s-a mai liniştit şi dânsul. Nu ştiu care sunt numele lor, nu ne-au onorat cu aşa ceva, probabil nici ei nu erau siguri. Subiectele au ajuns, au fost împărţite şi ni s-a urat succes, fără instructaj, fără nimic, helău ! Olimpiadă naţională şi ei nu au bunul simţ să clarifice totul ca să nu existe probleme ? Trec 7 ore obositoare la mijlocul cărora am avut o pauză de 15 minute şi ni s-a oferit o gustare foarte foarte gustoasă şi saţioasă, sunt ironic, evident, e vorba de un baton de ciocolată.. Atât ! Pe subiect scrie:” la finalul probei, înaintea salvării fişierului pe suportul extern, fiecare elev v-a redenumi fişierul cu OTI_B_XX unde XX reprezintă id-ul concurentului”. Eu am făcut asta de la început, dar cred că ştiţi ce am pus în loc de XX, acel 10 imens ce mă urmărea din colţul biroului încă de când am intrat în sală. La final, toţi ne ridicăm, şi un alt elev îmi spune că nu am salvat bine, că trebuia cu id-ul de pe monitor, id ?! Pe monitor ??! A trebuit să mă aplec şi să mă uit bine ca să văd că era lipit un anume id pe monitor, era mic, nu sărea în ochi datorită contrastului şi nici nu ştiam nimic de existenţa lui, am vrut să redenumesc repede dar domnul masiv arunca priviri de vultur prin sală şi am zis că nu vreau să fiu prada lui, aşa că am mers la doamna firavă şi am întebat-o dacă pot redenumi fişierul când îl va pune administratorul pe stick, îi ia 3 minute să se conecteze la planeta Pământ, se uită la mine, sau prin mine şi spune „da, desigur”, super ! Ies afară şi aştept să fiu chemat (..)

    Intru în sală, domnul masiv nu mai are chef de nimic, după 7 ore de stat a obosit săracul, mai este în sală şi o doamnă arogantă care probabil crede că e rudă de gradul I cu Einstein şi un anume administrator de reţea îmbrăcat ca şi Mitică de la schimbatul ţevilor, mă duc la calculator şi vreau să redenumesc, încep ăştia să facă scandal că nu e voie, eu m-am speriat şi m-am ridicat de pe scaun lăsându-l pe Mitică să stea, mi se explică faptul că nu e numit bine şi o să primesc 0 puncte ? Poftiiiim ?! Le arăt subiectul, pun degetul pe „înaintea salvării pe suportul extern” dar doamna Einstein mă contrazice şi îmi spune că e doar si numai vina mea, o cauză pierdută, aleg să o ignor, Mitică se stresează puţin, nu prea ştie ce să facă, deci a doua cauză pierdută, domnul masiv intră direct în conflict, ba că sunt aiurit, ba că mincinos, ba că am probleme la cap, hmmm, trei cauze pierdute, îl rog să nu mă mai insulte şi merg la domnişoara firavă, o întreb de ce mi-a zis că pot salva şi după 2 minute după ce percepe informaţia spune că ea nu, nu a zis deloc aşa, a zis că ea nu ştie, că e de franceză, e clar, era pe altă frecvenţă sau nu avea semnal, nu ştiu sigur. Am fost obligat să semnez predarea lucrării, sau mai bine spus nepredarea ei, căci nu a fost preluată pe suportul extern după care am ieşit, în aplauzele, pardon, insultele domnului masiv.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Elev olimpic UMILIT de profesori. Avem curaj să vorbim deschis despre asta?

    Întors acasă, acesta a postat pe pagina personală de pe o reţea de socializare umilinţele la care a fost supus chiar de profesorii care ar fi trebuit să-l ajute. Acesta a deplâns condiţiile jalnice de organizare a competiţiei şi felul în care au fost trataţi de organizatori toţi participanţii.

    „Bună ziua, eu sunt Ionuţ, din Baia Mare, ieri m-am întors cu un gust amar de la olimpiada naţională de tehnologie a informaţiei desfăşurată la Bacău, de ce cu un gust amar ? Pentru că am fost tratat într-un mod total neadecvat şi munca mea a fost ignorată. Am ajuns acolo joi dimineaţa, prima zi a fost plăcută, ne-am plimbat, am vizitat oraşul, seara am participat la o mică deschidere a olimpiadei, o deschidere de râsul lumii, prezentatorul stâlcea numele profesorilor iar domnul primar a avut o întârziere nejustificată iar când a ajuns în sfârşit am avut impresia că nici măcar nu ştie de ce se află acolo. A doua zi, vineri, a avut loc proba propriu zisă, ne-am trezit de dimineaţă, am luat micul dejun şi am poftit în săli, iar de aici începe „distracţia”, în primul rând conform anexei 1 din Precizările concursului, trebuia să fie prezent un tabel/borderou ce conţine ID-ul concurenţilor atât pe uşile sălilor cât şi la profesorii supraveghetori dar surpriză, acesta nu era prezent nici pe uşă, nici la profesori, adică erau, dar, în loc de ID-ul de concurs era trecut numărul curent, în cazul meu 10. Intru în sală, salut, mi se răspunde la salut şi atât, îmi găsesc singur locul cu numărul 10 scris mare pe o foaie pusă pe birou şi încerc să mă aşez, cam greu, eram poziţionat într-un colţ astfel încât dacă persoana din spatele meu întorcea puţin privirea spre stânga şi vedea tot ce am eu pe spaţiul de lucru, reuşesc în sfârşit să mă aşez şi aştept, doi profesori sunt prezenţi în sală, o domnişoară conectată la o cu totul altă dimensiune, şi un domn foarte masiv şi agitat căruia nu îi convine că trebuie să stea cu noi 7 ore.

    După o serie de comentarii şi de remarci de prinţesă s-a mai liniştit şi dânsul. Nu ştiu care sunt numele lor, nu ne-au onorat cu aşa ceva, probabil nici ei nu erau siguri. Subiectele au ajuns, au fost împărţite şi ni s-a urat succes, fără instructaj, fără nimic, helău ! Olimpiadă naţională şi ei nu au bunul simţ să clarifice totul ca să nu existe probleme ? Trec 7 ore obositoare la mijlocul cărora am avut o pauză de 15 minute şi ni s-a oferit o gustare foarte foarte gustoasă şi saţioasă, sunt ironic, evident, e vorba de un baton de ciocolată.. Atât ! Pe subiect scrie:” la finalul probei, înaintea salvării fişierului pe suportul extern, fiecare elev v-a redenumi fişierul cu OTI_B_XX unde XX reprezintă id-ul concurentului”. Eu am făcut asta de la început, dar cred că ştiţi ce am pus în loc de XX, acel 10 imens ce mă urmărea din colţul biroului încă de când am intrat în sală. La final, toţi ne ridicăm, şi un alt elev îmi spune că nu am salvat bine, că trebuia cu id-ul de pe monitor, id ?! Pe monitor ??! A trebuit să mă aplec şi să mă uit bine ca să văd că era lipit un anume id pe monitor, era mic, nu sărea în ochi datorită contrastului şi nici nu ştiam nimic de existenţa lui, am vrut să redenumesc repede dar domnul masiv arunca priviri de vultur prin sală şi am zis că nu vreau să fiu prada lui, aşa că am mers la doamna firavă şi am întebat-o dacă pot redenumi fişierul când îl va pune administratorul pe stick, îi ia 3 minute să se conecteze la planeta Pământ, se uită la mine, sau prin mine şi spune „da, desigur”, super ! Ies afară şi aştept să fiu chemat (..)

    Intru în sală, domnul masiv nu mai are chef de nimic, după 7 ore de stat a obosit săracul, mai este în sală şi o doamnă arogantă care probabil crede că e rudă de gradul I cu Einstein şi un anume administrator de reţea îmbrăcat ca şi Mitică de la schimbatul ţevilor, mă duc la calculator şi vreau să redenumesc, încep ăştia să facă scandal că nu e voie, eu m-am speriat şi m-am ridicat de pe scaun lăsându-l pe Mitică să stea, mi se explică faptul că nu e numit bine şi o să primesc 0 puncte ? Poftiiiim ?! Le arăt subiectul, pun degetul pe „înaintea salvării pe suportul extern” dar doamna Einstein mă contrazice şi îmi spune că e doar si numai vina mea, o cauză pierdută, aleg să o ignor, Mitică se stresează puţin, nu prea ştie ce să facă, deci a doua cauză pierdută, domnul masiv intră direct în conflict, ba că sunt aiurit, ba că mincinos, ba că am probleme la cap, hmmm, trei cauze pierdute, îl rog să nu mă mai insulte şi merg la domnişoara firavă, o întreb de ce mi-a zis că pot salva şi după 2 minute după ce percepe informaţia spune că ea nu, nu a zis deloc aşa, a zis că ea nu ştie, că e de franceză, e clar, era pe altă frecvenţă sau nu avea semnal, nu ştiu sigur. Am fost obligat să semnez predarea lucrării, sau mai bine spus nepredarea ei, căci nu a fost preluată pe suportul extern după care am ieşit, în aplauzele, pardon, insultele domnului masiv.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un elev de 15 ani a reuşit să se califice la patru olimpiade, faza naţională

    Ambiţia şi dorinţa de a fi învingător nu cunoaşte limite. O demonstrează un elev de 15 ani din Moreni, Dâmboviţa. În timp ce mulţi adolescenţi de vârsta lui sunt pasionaţi de gadgeturi de ultimă generaţie, tânărul a reuşit performanţa de a se califica la fazele naţionale a patru olimpiade şcolare. Şi nu vorbim despre materii uşoare. Matematică, fizică, informatică şi, atenţie, astrofizică. Să vedem povestea lui.

    Ionuţ este elev în clasa a IX-a, la Liceul “I.L. Caragiale”, din Moreni, profilul matematică-informatică. La prima vedere nimic nu pare să îl deosebească de ceilalţi colegi de vârsta lui. Şi totuşi, după o discuţie de doar câteva minute, timiditatea şi stângăcia elevului sunt înlocuite de seriozitatea omului hotărât, determinat, însetat de cunoaştere, care vrea să fie mereu primul.

    Ionuţ Savu: „Încă de când eram mic mă pasiona felul în care funcţionează lucrurile şi mă tot uitam la diverse documentare. Tot timpul mi-am dorit să ştiu mai multe, să descopăr eu anumite lucruri. De-abia dintr-a V-a, a VI-a, am putut să aprofundez.”

    Totul a început în clasa a III-a, când Ionuţ a participat la concursul de matematică Euclid. Pasiunea lui avea să fie însă fizica. Prima calificare la Olimpiada Naţională a obţinut-o în clasa a VI-a, când a luat menţiunea de onoare. Un an mai târziu se clasa primul pe ţară.

    Ionuţ Savu: „Vreau să fiu cât mai bun la ceea ce-mi place mie, la fizică şi la matematică în principiu şi asta mă determină să concurez cu alţi elevi de vârsta mea şi să fiu printre primii”.

    Gabriel Chişulescu – profesor de fizică: „Într-a şaptea deja era capabil să dea bacalaureatul, pentru că între timp învăţase şi electricitatea. Cred că era singurul care putea să ia 10 la bacalaureat”.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro