Tag: Olimpiada

  • Când sistemul educaţional nu este susţinut de către stat, intervin companiile. eMAG a investit 500.000 de euro în tinerii olimpici

    Motivaţie
    Lansat în 2012, Hai la Olimpiadă! a fost primul proiect al Fundaţiei eMAG. Scopul, spun iniţiatorii, a fost de a atrage atenţia asupra faptului că sistemul educaţional din România are nevoie de sprijin pentru a-i ajuta pe elevi să facă performanţă şi să îşi îmbunătăţească nivelul general de pregătire.

    Descrierea proiectului
    Obiectivul proiectului Hai la Olimpiadă! este de a-i antrena pe tineri să facă performanţă şi de a le facilita accesul la toate resursele de care au nevoie în procesul de învăţare. Deşi sistemul educaţional românesc nu dispune de resurse suficiente pentru a menţine educaţia elevilor şi studenţilor la cel mai înalt nivel, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat există o comunitate de profesori valoroşi care ştiu să cultive corect potenţialul copiilor, cred iniţiatorii proiectului. Unul dintre obiectivele programului Hai la Olimpiadă! este de a-i descoperi pe aceşti profesori şi, cu ajutorul lor, de a-i ajuta pe elevi şi studenţi să îşi descopere şi valorifice potenţialul. În prezent, Fundaţia eMAG susţine 31 de centre de pregătire pentru performanţă la matematică, informatică şi fizică, frecventate de 4.471 de elevi din 16 oraşe din ţară. Deşi iniţial proiectul se adresa doar elevilor, pentru a asigura continuitatea, începând din anul 2014 Fundaţia eMAG susţine şi cursuri de pregătire pentru studenţi.

    Rezultate
    În prezent funcţionează trei centre de pregătire la informatică pentru studenţi. În afara susţinerii directe a celor 377 de profesori de elită din toată ţara, prin intermediul programului au fost dotate laboratoarele de fizică şi de informatică ale liceelor în care se desfăşoară cursurile centrelor de pregătire Hai la Olimpiadă!. Valoarea investiţiei în educaţia tinerilor care se pregătesc în centrele de performanţă este de aproximativ 500.000 de euro pe an, iar o parte din bani sunt donaţi direct de clienţii eMAG, atunci când finalizează o comandă pe platforma eMAG. În 2018, peste 37.000 de clienţi au donat peste 120.000 de euro pentru proiectele fundaţiei eMAG.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (Dante international)
    3,3 mil. lei

    Pierderi în 2017
    (Dante international)
    111,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    1.990

    Valoarea investiţiei (anual)
    500.000 euro

  • Olimpiada din supply chain

    “Am fost campion şi vicecampion naţional la atletism, secţia viteză şi lungime. În liceu m-au atras multe sporturi, iar visul meu era să particip la jocurile olimpice”, îşi descrie Gabriel Andronescu, în vârstă de 44 de ani, ambiţiile din adolescenţă.
    Între timp, a ajuns la un alt tip de performanţă, în carieră, marcată recent prin numirea într-un rol regional de conducere: de la începutul lunii septembrie, el este de director de strategie comercială şi inovaţie pentru mai multe divizii din Europa ale CHEP, cel mai mare furnizor global de soluţii pentru suppy chain (lanţuri de aprovizionare – n.red.).
    Din această funcţie, Andronescu va crea şi va susţine implementarea strategiei de dezvoltare a unor divizii esenţiale pentru afacerea europeană a grupului logistic, cu impact asupra tuturor subsidiarelor locale ale CHEP, inclusiv pe cea dedicată marilor lanţuri de magazine.
    Gabriel Andronescu a preluat această funcţie după ce a condus, vreme de opt ani, filiala locală a CHEP, fiind artizanul dezvoltării businessului CHEP în România, care a generat anul trecut venituri de aproximativ 11 milioane de euro.
    Cum a ajuns să îşi dezvolte cariera în domeniul logisticii? După ce a absolvit Administrarea Afacerilor în limba franceză la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Andronescu a obţinut un post într-o bancă din Ploieşti, oraşul său de origine. „Mi-a plăcut, a fost frumos şi acolo, dar am luat tot ce era pozitiv şi bun pentru mine şi am plecat să urmez programul de MBA de la Barcelona. A fost o experienţă frumoasă şi în bancă, dar aşa mi-am dat seama că nu este ceva ce îmi doresc să fac”, descrie el motivele pentru care s-a înscris la un MBA de administrarea afacerilor şi management la instituţia cu origini spaniole IESE Business School.
    În perioada MBA-ului din Barcelona, a ajuns să cunoască CHEP prin intermediul dezbaterilor libere, la care participau şi alte companii mari, globale, organizate cu scopul promovării acestora în rândul participanţilor la MBA. Îşi aminteşte că CHEP a organizat o zi dedicată lor unde tinerii puteau să depună un CV, iar ulterior, dintre aceştia aveau să fie selectaţi cei care aveau să ia parte la discuţii despre o potenţială carieră în companie.
    „Am participat la acel eveniment pentru că mi s-a părut bizar ca o companie care se ocupă cu livrarea de paleţi să vină la un MBA unde noi discutam despre bănci. Acest lucru m-a atras, am vrut să văd despre ce este vorba şi nu am regretat că am fost acolo, mi s-a părut fascinant ceea ce am descoperit că se poate întâmpla în spatele unui simplu palet”, descrie Andronescu atracţia pentru domeniul în care şi-a construit cariera.
    Astfel, a discutat cu reprezentanţii CHEP, însă era ferm convins că după terminarea studiilor din Barcelona se va întoarce în ţară şi îşi va deschide propria firmă de consultanţă.
    Aşa s-a şi întâmplat: „CHEP nu era la acel moment decisă să investească în piaţa locală, aşa că eu mi-am văzut de treaba mea, am deschis firma mea de consultanţă. Am consiliat alţi investitori străini care erau interesaţi să afle ce oportunităţi sunt în regiune, nu doar în România, iar la un moment dat m-am întâlnit cu un prieten şi un posibil investitor şi am discutat despre mai multe subiecte, printre care «pallets», vorbeam în engleză”.
    La început, i se părea interesant că în România începe să se dezvolte industria de fabricare a paleţilor, spune el. La distanţă de trei săptămâni de la acea discuţie, prietenul său, care nu este român, l-a contactat şi l-a anunţat că o companie care lucrează cu paleţi vrea să studieze regiunea în vederea extinderii.
    „Şi aşa am ajuns aici, complet întâmplător. Am început să lucrez cu CHEP din calitatea mea de consultant şi am demarat procesul de studiere a pieţei, lucru care a fost destul de complex şi a durat peste opt luni. Nu exista un set de date care să descrie piaţa; trebuia să înţelegem stadiul de dezvoltare a acelei pieţe.”
    Spune că activitatea lui de atunci a reprezentat un proces „anevoios şi complex” de interviuri, discuţii cu foarte multă lume, începând cu mari producători şi ajungând la mici producători de bunuri.
    „A fost un proces prin care am coagulat informaţiile. Scopul nu era doar piaţa locală, aşa că am extrapolat şi am luat informaţii şi din Bulgaria. Concluziile au fost optimiste şi am mers cu planul de afaceri la boardul companiei-mamă pentru aprobare. S-a aprobat deschiderea în şapte ţări la acel moment”, descrie Gabriel Andronescu anul intrării pe piaţă al companiei, 2011. România era atunci ancora de dezvoltare a businessului, care se extindea şi în Bulgaria, Serbia, Croaţia şi ţările baltice.
    Întorcându-ne la realizările recente, Andronescu menţionează o investiţie de 600.000 euro, direcţionată în extinderea şi modernizarea service centerului din depozitul Mainfreight din Ploieşti, printr-o linie semi-automată de recondiţionare a paleţilor, care va susţine pe termen lung dezvoltarea activităţii companiei. Compania  operează prin două depozite, unul în Ploieşti şi altul aflat în Timişoara, şi o reţea care cuprinde 1.200 de puncte de livrare la nivel naţional.
    Dezvoltarea subsidiarei din România în continuare vizează o extindere atât pe plan local, cât şi în afara graniţelor:  „Vizăm dezvoltarea infrastructurii proprii de depozite (pentru a ajunge pe plan local la trei sau patru locaţii) şi există premisele extinderii activităţii şi înspre Republica Moldova”.
    Ce face country managerul când nu se află la birou?
    Când vine vorba despre timpul său liber, acesta este împărţit în jurul celor trei mari pasiuni ale sale: mâncarea, lectura şi călătoriile.
    Gabriel Andronescu se autodescrie drept un gurmand căruia îi este greu să aleagă un preparat pe care să îl califice drept preferat.
    „Râd părinţii mei de mine când le spun: «Ţineţi minte când am fost în septembrie 1990 la prietenii noştri de familie care stau în Sicilia?». Am mers cu trenul, a fost o călătorie lungă, dar cele mai multe amintiri sunt legate de bucatele pe care le-am mâncat acolo. Ştiu exact când am coborât în Veneţia, ce am făcut, de unde şi ce am mâncat. Astea sunt amintiri foarte bine definite prin intermediul papilelor gustative.”
    Îi place să citească şi regretă că are o bibliotecă de cărţi noi pe care nu are timp să le citească. „Din păcate, s-a strâns un teanc mare de cărţi cumpărate care stau acolo şi mă mustră din bibliotecă.”
    Îi place să călătorească, iar una dintre ţările lui preferate este Spania. „Barcelona este pentru mine ca a doua casă. Toată ţara mi se pare superbă, nu doar ca peisaje şi ce poţi vedea, dar ca şi cumul de lucruri, oameni, locuri, experienţe, felul în care ştiu ei să se simtă bine, să se relaxeze, să se distreze.”
    Iar în ceea ce priveşte visul său de a fi concurent la jocurile olimpice, s-a aflat mai aproape de acesta în urmă cu şase ani, când a fost prezent ca spectator la jocurile olimpice de la Londra. „Este un sentiment aparte să fii acolo şi să susţii sportivii români. De altfel, cred că atunci când eşti înconjurat de o diverstate culturală înveţi cel mai mult.”
    În opinia lui, în momentul în care sunt mai multe culturi într-o sală, pe un stadion, precum cel de la jocurile olimpice, acea diversitate contribuie foarte mult la dezvoltarea psihică, culturală, dar şi personală.

  • Olimpiada din supply chain

    “Am fost campion şi vicecampion naţional la atletism, secţia viteză şi lungime. În liceu m-au atras multe sporturi, iar visul meu era să particip la jocurile olimpice”, îşi descrie Gabriel Andronescu, în vârstă de 44 de ani, ambiţiile din adolescenţă.
    Între timp, a ajuns la un alt tip de performanţă, în carieră, marcată recent prin numirea într-un rol regional de conducere: de la începutul lunii septembrie, el este de director de strategie comercială şi inovaţie pentru mai multe divizii din Europa ale CHEP, cel mai mare furnizor global de soluţii pentru suppy chain (lanţuri de aprovizionare – n.red.).
    Din această funcţie, Andronescu va crea şi va susţine implementarea strategiei de dezvoltare a unor divizii esenţiale pentru afacerea europeană a grupului logistic, cu impact asupra tuturor subsidiarelor locale ale CHEP, inclusiv pe cea dedicată marilor lanţuri de magazine.
    Gabriel Andronescu a preluat această funcţie după ce a condus, vreme de opt ani, filiala locală a CHEP, fiind artizanul dezvoltării businessului CHEP în România, care a generat anul trecut venituri de aproximativ 11 milioane de euro.
    Cum a ajuns să îşi dezvolte cariera în domeniul logisticii? După ce a absolvit Administrarea Afacerilor în limba franceză la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Andronescu a obţinut un post într-o bancă din Ploieşti, oraşul său de origine. „Mi-a plăcut, a fost frumos şi acolo, dar am luat tot ce era pozitiv şi bun pentru mine şi am plecat să urmez programul de MBA de la Barcelona. A fost o experienţă frumoasă şi în bancă, dar aşa mi-am dat seama că nu este ceva ce îmi doresc să fac”, descrie el motivele pentru care s-a înscris la un MBA de administrarea afacerilor şi management la instituţia cu origini spaniole IESE Business School.
    În perioada MBA-ului din Barcelona, a ajuns să cunoască CHEP prin intermediul dezbaterilor libere, la care participau şi alte companii mari, globale, organizate cu scopul promovării acestora în rândul participanţilor la MBA. Îşi aminteşte că CHEP a organizat o zi dedicată lor unde tinerii puteau să depună un CV, iar ulterior, dintre aceştia aveau să fie selectaţi cei care aveau să ia parte la discuţii despre o potenţială carieră în companie.
    „Am participat la acel eveniment pentru că mi s-a părut bizar ca o companie care se ocupă cu livrarea de paleţi să vină la un MBA unde noi discutam despre bănci. Acest lucru m-a atras, am vrut să văd despre ce este vorba şi nu am regretat că am fost acolo, mi s-a părut fascinant ceea ce am descoperit că se poate întâmpla în spatele unui simplu palet”, descrie Andronescu atracţia pentru domeniul în care şi-a construit cariera.
    Astfel, a discutat cu reprezentanţii CHEP, însă era ferm convins că după terminarea studiilor din Barcelona se va întoarce în ţară şi îşi va deschide propria firmă de consultanţă.
    Aşa s-a şi întâmplat: „CHEP nu era la acel moment decisă să investească în piaţa locală, aşa că eu mi-am văzut de treaba mea, am deschis firma mea de consultanţă. Am consiliat alţi investitori străini care erau interesaţi să afle ce oportunităţi sunt în regiune, nu doar în România, iar la un moment dat m-am întâlnit cu un prieten şi un posibil investitor şi am discutat despre mai multe subiecte, printre care «pallets», vorbeam în engleză”.
    La început, i se părea interesant că în România începe să se dezvolte industria de fabricare a paleţilor, spune el. La distanţă de trei săptămâni de la acea discuţie, prietenul său, care nu este român, l-a contactat şi l-a anunţat că o companie care lucrează cu paleţi vrea să studieze regiunea în vederea extinderii.
    „Şi aşa am ajuns aici, complet întâmplător. Am început să lucrez cu CHEP din calitatea mea de consultant şi am demarat procesul de studiere a pieţei, lucru care a fost destul de complex şi a durat peste opt luni. Nu exista un set de date care să descrie piaţa; trebuia să înţelegem stadiul de dezvoltare a acelei pieţe.”
    Spune că activitatea lui de atunci a reprezentat un proces „anevoios şi complex” de interviuri, discuţii cu foarte multă lume, începând cu mari producători şi ajungând la mici producători de bunuri.
    „A fost un proces prin care am coagulat informaţiile. Scopul nu era doar piaţa locală, aşa că am extrapolat şi am luat informaţii şi din Bulgaria. Concluziile au fost optimiste şi am mers cu planul de afaceri la boardul companiei-mamă pentru aprobare. S-a aprobat deschiderea în şapte ţări la acel moment”, descrie Gabriel Andronescu anul intrării pe piaţă al companiei, 2011. România era atunci ancora de dezvoltare a businessului, care se extindea şi în Bulgaria, Serbia, Croaţia şi ţările baltice.
    Întorcându-ne la realizările recente, Andronescu menţionează o investiţie de 600.000 euro, direcţionată în extinderea şi modernizarea service centerului din depozitul Mainfreight din Ploieşti, printr-o linie semi-automată de recondiţionare a paleţilor, care va susţine pe termen lung dezvoltarea activităţii companiei. Compania  operează prin două depozite, unul în Ploieşti şi altul aflat în Timişoara, şi o reţea care cuprinde 1.200 de puncte de livrare la nivel naţional.
    Dezvoltarea subsidiarei din România în continuare vizează o extindere atât pe plan local, cât şi în afara graniţelor:  „Vizăm dezvoltarea infrastructurii proprii de depozite (pentru a ajunge pe plan local la trei sau patru locaţii) şi există premisele extinderii activităţii şi înspre Republica Moldova”.
    Ce face country managerul când nu se află la birou?
    Când vine vorba despre timpul său liber, acesta este împărţit în jurul celor trei mari pasiuni ale sale: mâncarea, lectura şi călătoriile.
    Gabriel Andronescu se autodescrie drept un gurmand căruia îi este greu să aleagă un preparat pe care să îl califice drept preferat.
    „Râd părinţii mei de mine când le spun: «Ţineţi minte când am fost în septembrie 1990 la prietenii noştri de familie care stau în Sicilia?». Am mers cu trenul, a fost o călătorie lungă, dar cele mai multe amintiri sunt legate de bucatele pe care le-am mâncat acolo. Ştiu exact când am coborât în Veneţia, ce am făcut, de unde şi ce am mâncat. Astea sunt amintiri foarte bine definite prin intermediul papilelor gustative.”
    Îi place să citească şi regretă că are o bibliotecă de cărţi noi pe care nu are timp să le citească. „Din păcate, s-a strâns un teanc mare de cărţi cumpărate care stau acolo şi mă mustră din bibliotecă.”
    Îi place să călătorească, iar una dintre ţările lui preferate este Spania. „Barcelona este pentru mine ca a doua casă. Toată ţara mi se pare superbă, nu doar ca peisaje şi ce poţi vedea, dar ca şi cumul de lucruri, oameni, locuri, experienţe, felul în care ştiu ei să se simtă bine, să se relaxeze, să se distreze.”
    Iar în ceea ce priveşte visul său de a fi concurent la jocurile olimpice, s-a aflat mai aproape de acesta în urmă cu şase ani, când a fost prezent ca spectator la jocurile olimpice de la Londra. „Este un sentiment aparte să fii acolo şi să susţii sportivii români. De altfel, cred că atunci când eşti înconjurat de o diverstate culturală înveţi cel mai mult.”
    În opinia lui, în momentul în care sunt mai multe culturi într-o sală, pe un stadion, precum cel de la jocurile olimpice, acea diversitate contribuie foarte mult la dezvoltarea psihică, culturală, dar şi personală.

  • FELICITĂRI! Aur la Olimpiada balcanică de matematică pentru România

    Olimpicii juniori au fost întâmpinaţi cu aplauze de colegi şi cu lacrimi în ochi de părinţi.

    Părinţii au fost cei mai emoţionaţi, iar copiii, relaxaţi.

    Mărgi, cum îi spun colegii, nu s-a dezlipit de chitara lui nici măcar la concursul de matematică. I-a purtat noroc: Mărgi a rezolvat perfect probleme foarte dificile.

    Mezinul lotului are numai 12 ani. A concurat alături de colegii lui mai mari, a avut de rezolvat aceleaşi probleme şi a obţinut bronzul, scrie stiri.tvr.ro
    E pentru prima dată când toţi elevii români se întorc acasă cu medalii de la Olimpiada balcanică pentru juniori sub 15 ani şi jumătate. Adolescenţii vin din diverse şcoli din ţară şi, cel puţin la vârsta asta, visează la o carieră în matematică.

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Felicitări!! România a obţinut patru medalii de aur şi două de argint la Olimpiada Balcanică de Matematică

    “Medaliat cu aur la ediţiile din 2016 şi 2017 ale Balcaniadei, Mircea Ciprian Bonciocat (Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti) şi-a reeditat performanţa, obţinând încă o dată punctaj maxim (40 de puncte). Acelaşi punctaj a fost reuşit şi de Edis Memiş (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa), Mihnea Gabriel Doica (laureat cu argint, anul trecut) şi Leon-Roland Bălan-Tribus (ambii elevi la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti), toţi trei medaliaţi, de asemenea, cu aur”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Potrivit sursei citate, medaliile de argint au revenit lui Sergiu-Ionuţ Novac (Colegiul Naţional „C. Brediceanu” din Lugoj) şi Ioan-Andrei Nicolae (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Boris Johnson: Rusia se va folosi de CM de fotbal tot aşa cum Hitler s-a folosit de Olimpiadă

    În cadrul unor declaraţii susţinute în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului Britanic, Johnson a fost de acord cu un parlamentar care a afirmat că Putin se va folosi de Campionatul Mondial pentru a îmbunătăţi imaginea Rusiei, în acelaşi mod în care Germania lui Hitler s-a folosit de Olimpiada din 1936, relatează site-ul agenţiei de presă Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10 lucruri de ştiut despre Jocurile Olimpice de iarnă de la PyeongChang

    10 lucruri despre Jocurile Olimpice din Coreea de Sud:

    1. PyeongChang a avut trei tentative pentru a aduce Jocurile Olimpice în Coreea de Sud. Candidatura localităţii a fost respinsă în 2003 şi 2007, iar 4 ani mai târziu a obţinut dreptul de organizare fără a mai avea nevoie şi de un tur doi

    2. În cadrul programului sunt programate 102 evenimente la 15 discipline.

    3. Întrecerile Jocurilor Olimpice sunt găzduite în 12 baze sportive. Locaţiile sunt destul de apropiate, astfel că sportivii vor ajunge din Satul Olimpic şi până la bazele sportive în maximum 30 de minute. Aproximativ 90% din sportivi vor putea să ajungă de la cazări la locurile de competiţii în aproximativ 10 minute.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord şi Coreea de Sud vor defila împreună la ceremonia de deschidere a JO de Iarnă

    Decizia a fost luată după ce reprezentanţii de la Seul şi Phenian au purtat noi discuţii în privinţa participării Coreei de Nord la Jocurile de Iarnă de la Pyeongchang.

    Totodată, cele două state vor forma o singură echipă de hochei feminin. Coreea de Nord va trimite aproximativ 230 de majorete şi o delegaţie demonstrativă de luptători de taekwondo.

    Schiorii din cele două state vor desfăşura antrenamente comune la un resort din Coreea de Nord înaintea Olimpiadei, unde vor organiza şi un eveniment cultural.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro