BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • Olandezii intră într-o perioadă de restricţii, din cauza creşterii numărului de cazuri de COVID-19

    Olandezii se confruntă cu o perioadă de restricţii de trei săptămâni, în care barurile şi restaurantele se vor închide mai devreme, iar evenimentele sportive se vor desfăşura fără public, relatează Reuters.

    Radoiul public NOS a anuţat că măsurile, primele din Europa de Vest de la începutul verii, vor intra în vigoare sâmbătă seara, în încercarea de a opri creşterea numărului de cazuri de COVID-19, care a atins joi un record.

    Oamenii vor fi îndemnaţi să lucreze de acasă cât mai mult posibil, iar în următoarele săptămâni nu va fi permis accesul publicului la evenimentele sportive, inclusiv la meciurile de fotbal. Şcolile, teatrele şi cinematografele vor rămâne deschise.

    Cabinetul premierului interimar Mark Rutte va lua o decizie finală în timpul unei şedinţe de guvern care va avea loc vineri şi va anunţa noile măsuri în timpul unei conferinţe de presă. Nu a fost clar dacă guvernul va adopta o recomandare sensibilă din punct de vedere politic a principalului său grup consultativ privind pandemia, de a limita accesul în locurile publice persoanelor care au fost complet vaccinate sau care au avut COVID-19 după perioada de izolare.

    Noile infecţii cu coronavirus în această ţară de 17,5 milioane de locuitori au crescut rapid după ce măsurile de distanţare socială au fost abandonate la sfârşitul lunii septembrie şi au atins joi un record de aproximativ 16.300 de cazuri în 24 de ore.

    Noul val de infecţii a pus presiune asupra spitalelor din întreaga ţară.

    Un nou blocaj ar însemna o schimbare drastică de politică pentru guvernul olandez, care până luna trecută credea că o rată relativ ridicată de vaccinare ar însemna că ar putea relaxa în continuare măsurile spre sfârşitul anului.

    Joi, Austria a declarat că se află la câteva zile distanţă de a impune restricţii pentru milioane de persoane nevaccinate.

    Aproximativ 85% din populaţia adultă a Olandei a fost complet vaccinată împotriva COVID-19. Până în prezent, vaccinurile de rapel au fost administrate doar unui mic grup de persoane cu un sistem imunitar slab, iar în decembrie vor fi vaccinate persoanele cu vârsta de 80 de ani şi peste.

  • Confort made in Ro: Olanda, cel mai mare producător de gaze din UE, are 85% din case încălzite cu gaz, Ungaria, ţară lipsită de resurse, are 58%, dar România a rămas cu o treime

    ♦ Media la nivelul UE privind ponderea gazelor naturale în încălzirea locuinţelor este de 38%, dar România, al doilea mare producător de gaz al blocului, „reuşită“ să fie sub acest standard de confort, cu doar o treime dintre locuinţele contectate la reţeaua de gaze naturale.

    Potrivit celor mai recente date privind modul în care se încălzesc locuinţele la nivel european, statistic pentru 2019 arată că 38% dintre consumatorii utilizează gazul natural.

    Liderul de necontestat în ceea ce priveşte conectarea consumatorilor la reţeaua de gaze este Olanda, acolo unde 85% dintre locuinţe se încălzesc cu această resursă. Olanda este de atfel şi cel mai mare producător de gaze la nivelul UE, ţara făcând deja paşi semnificativi pentru tranzitarea sistemului de gaze spre zona de hidrogen, mai ales în contextul obiectivelor de mediu asumate de UE pe termen lung.

    Italia este o altă economie dezvoltată unde gazul ocupă cel mai important loc în ceea ce priveşte încălzirea locuinţelor, 60% dintre consumatorii casnici fiind conectaţi la reţeaua de distribuţie. Ungaria, ţară complet lipseşte de rezervă de gaze, dependentă de importuri, a reuşit şi ea conectează mai bine de jumătate din consumatorii săi la reţeaua de gaze, astfel că la nivelul anului 2019 ponderea celor care-şi asigură confortul termic astfel era de 58 % din total.

    România, al doilea mare producător de gaze de la nivelul UE, este însă dependent de lemne pentru căldură, numai o treime dintre locuinţe fiind racordate la sistemul de distribuţie a gazului natural.

    Cifrele din statisticile europene sunt oglindite şi în strategiile ener­getice naţionale. Potrivit statisticilor disponibile, aşa cum sunt ele incluse în proiectul de Strategie Energetică 2020-2030, cu persectiva anului 2050, România are un total de 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt locuite efectiv 7,5 milioane.

    „O treime din locuinţele României (aproape 2,5 mil.) Se încălzesc direct cu gaz natural, folosind central de apartament, dar şi sobe cu randament extrem de scăzut (cel puţin 250.000 de locuinţe). Aproximativ 3,5 mil. locuinţe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritate lemne, dar şi cărbune -, as în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuinţelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuinţe din România sunt încălzite parţial în timpul iernii “, mai arată Strategia Energetică a României.

  • Satul vechi de peste 700 de ani din România unde zeci de străini şi-au cumpărat case: “Am o viaţă mult mai BUNĂ aici decât în Germania!”

    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar acum cativa ani, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

  • Şantierul Naval Orşova a încheiat două contracte externe în valoare totală de 3,63 milioane euro pentru construcţia unor nave fluviale care vor fi livrate în Olanda

    Şantierul Naval Orşova (simbol bursier SNO), producător de nave fluviale controlat în proporţie de 91,2% de trei SIF-uri, a anunţat joi la Bursă că a încheiat două contracte externe în valoare totală de 3,63 milioane euro pentru construcţia unor nave fluviale care vor fi livrate în Olanda.

     Cele două nave care vor fi construite la Orşova sunt de tip tanc.

    Proprietarul navelor a plătit un avans din valoarea contractului, iar restul sumei va fi achitată după sosirea navei la locul de predare.

    Şantierul Naval Orşova a raportat anul trecut un profit net de 4,7 mil. lei, în creştere cu 45,2% faţă de rezultatul din 2019, la venituri operaţionale totale de 73 mil. lei, plus 9,4%, arată calculele ZF pe baza raportului preliminar publicat la Bursă.

    Compania are 83 mil. lei capitalizare şi este deţinută în proporţie de 49,99% de SIF Transilvania (SIF3), în timp ce SIF Oltenia (SIF5) deţine 28% din acţiuni, iar SIF Muntenia (SIF4) are 13,2% din capitalul social.

    Acţiunile SNO înregistrează o creştere de 95% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,7 milioane lei, arată datele BVB.

  • Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

    Uber a folosit un proces complex de evitare a taxelor ce a implicat 50 de companii fictive din Olanda, conform unui studiu al Centrului Internaţional pentru Cercetare şi Responsabilitate privind Impozitul pe Venit (CICTAR), citat de Business Insider.

    În 2019, Uber a declarat că a suferit pierderi operaţionale de 4,5 miliarde de dolari la nivel global (excluzând Statele Unite şi China). În realitate, grupul american a înregistrat un venit operaţional de 5,8 miliarde de dolari, potrivit CICTAR.

    Anterior, Uber dezvăluise o serie de detalii privind paradisul fiscal din Olanda, mutându-şi proprietatea intelectuală din Bermuda în ţara din Vestul Europei, însă cercetările efectuate de CICTAR au pus în lumină modul în care compania şi-a structurat reţeaua de firme fictive.

    „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”, spune principalul analist CICTAR, Jason Ward.

    Uber şi-a transferat proprietatea intelectuală printr-un „împrumut” de 16 miliarde de dolari de la una dintre subsidiarele sale din Singapore care, la rândul ei, deţine una dintre companiile fictive din Olanda, manevră prin care gigantul american poate evita anual taxe de un miliard de dolari, perioada întinzându-se astfel pe următorii  20 de ani.

    CICTAR a mai scos la iveală faptul că mai multe filiale din Olanda ale Uber nu au comunicat rapoartele financiare obligatorii, în timp ce în India, Uber a plătit sub o treime din taxele impuse de ţară asupra multinaţionalelor – 6%.

    Totodată, taxele plătite de Uber în Australia au fost cu 30,5 milioane de dolari sub nivelul prevăzut de autorităţile financiare, scrie ziarul olandez Groene Amsterdammer.

     

  • Olanda, paradisul fiscal al Europei, anunţă că este pregătită să semneze propunerea Statelor Unite de combatere a reducerii nivelului de taxe al multinaţionalelor: „Concurenţa fiscală este un lucru de domeniul trecutului”

    Olanda, considerată de-a lungul anilor drept inima unui sistem în care corporaţiile îşi minimizează taxele printr-o serie de procese de transferare a profiturilor, a semnalat că este pregătită să semneze propunerea Statelor Unite de a pune capăt acestor practici, relatează Bloomberg.

    „Când americanii propun o asemenea mişcare şi au obţinut acordul unor ţări precum Germania şi Franţa, ar fi surprinzător dacă nu se va ajunge la un acord (…) Concurenţa fiscală este un lucru de domeniul trecutului”, a declarat Hans Vijbrief, ministru adjunct al finanţelor din cadrul guvernului interimar al Ţărilor de Jos, după alegerile de luna trecută.

    În timp ce guvernul interimar nu a adoptat o poziţie oficială, comentariile lui Vijbrief arată că ritmul schimbării începe să crească, iar ţările mici se vor chinui singure în cazul în care aleg să reziste în faţa curentului. Olanda a fost criticată vehement în ultimii ani din cauza regimului care ajută companiile internaţionale să îşi reducă nivelul de taxe în alte jurisdicţii.

    Într-un exemplu din 2019, gigantul american Uber Technologies a răspuns represaliilor europene lansate asupra paradisurilor fiscale şi centrelor financiare offshore prin crearea unui „instrument olandez” de reducere a unor taxe în valoare de 6,1 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Reţeaua de Justiţie Fiscală (The Tax Justice Network) a catalogat Olanda drept al patrulea cel mai mare paradis fiscal la nivel mondial, fiind depăşită doar de Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman şi Bermuda.

    Administraţia preşedintelui SUA Joe Biden a propus combaterea strategiilor de reducere a taxelor printr-o mărire a ratei globale de impozitare la 21%, intenţionând – de asemenea – să dezvolte un sistem în care cele mai mari 100 de companii din lume să plătească mai mult în locurile în care operează.

    Vijbrief a spus că se aşteaptă ca acordul să fie atins în iulie, termen lansat în concordanţă cu obiectivele SUA şi altor membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care a încercat de ani buni să obţină acordul a peste 135 de state.

     

  • Olandezii pot admira lalelele dintr-o grădină publică, dacă prezintă un test negativ pentru COVID

    Una dintre cele mai renumite grădini din Olanda şi-a redeschis porţile după o lungă perioadă de restricţii. Vizitatorii s-au putut bucura de cele şapte milioane de lalele, zambile şi narcise doar cu dovada unui test negativ la COVID-19.

    Deschiderea limitată, adică doar şase zile în luna aprilie, a fost o veste binevenită şi pentru mica armată de grădinari.

    Înainte de pandemie, parcul ar fi fost plin de turişti din întreaga lume care veneau să-şi facă poze cu simbolul ţării, laleaua.

    „Este un sentiment bun că putem deschide, dar nu este Keukenhof aşa cum ar trebui să fie. Este puţin păcat, desigur, în mod normal în această perioadă de timp, am fi avut probabil aproximativ 25.000 de oameni pe zi. Şi în zilele de weekend aproximativ 40 (mii). Astăzi, avem 2.500, deci asta este mai puţin de 10%”, spune Bart Siemerink, directorul grădinii Keukenhof.

    Redeschiderea face parte dintr-un program pilot aprobat de guvern. Mai exact, sute de locuri publice, cum ar fi grădinile şi muzeele, se pot redeschide în condiţii stricte. Este vorba despre achiziţionarea online a biletelor de intrare şi dovada testului negativ.

  • SURPRIZĂ: Încă o ţară europeană suspendă utilizarea vaccinului AstraZeneca

    Olanda a suspendat utilizarea vaccinului contra coronavirusului produs de Oxford-AstraZeneca din cauza preocupărilor cu privire la posibilele sale efecte secundare, anunţă BBC.

    Guvernul olandez a declarat că măsura, care va dura până cel puţin pe 29 martie, este o măsură de precauţie.

    Republica Irlanda a luat mai devreme o decizie similară, pe fondul rapoartele de efecte adverse la adulţi în Norvegia.

    Dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că nu există nicio legătură între vaccin şi riscurile de a dezvolta cheaguri de sânge.

    Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) – care efectuează în prezent o analiză a incidentelor spune că beneficiile vaccinului continuă să depăşească riscurile sale.

    Danemarca, Norvegia, Bulgaria, Islanda şi Thailanda au oprit deja utilizarea vaccinului AstraZeneca.

    Într-o declaraţie, guvernul olandez a declarat că acţionează din precauţie în urma rapoartelor din Danemarca şi Norvegia cu privire la posibile efecte secundare grave.

    „Trebuie să ne asigurăm că totul este corect, aşa că este înţelept să ne oprim pentru moment”, a declarat ministrul olandez al Sănătăţii, Hugo de Jonge.

    Decizia va provoca întârzieri în programul de vaccinare olandez.

  • NN acordă burse tinerilor care vor să urmeze un master în Olanda

    NN România, prezentă pe piaţa locală prin intermediul companiilor de asigurări NN Asigurări de Viaţă şi NN Asigurări, dar şi pe segmentul pensiilor private prin NN Pensii, acordă burse tinerilor care au absolvit facultatea şi vor să urmeze un program de master în Olanda, în domenii precum finanţe, economie, risk management sau antreprenoriat, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii NN.

    Bursele Future Matters ale NN au fost lansate în 2015 în 12 ţări unde NN Group îşi desfăşoară activitatea, printre care şi România. Până acum, aproximativ 150 de studenţi au beneficiat de aceste burse, dintre care 40 numai în anul academic 2020-2021.

    Studenţii români care îşi doresc să urmeze un program de master în străinătate şi au nevoie de suport financiar pentru a-şi continua studiile pot aplica pentru o bursă Future Matters până pe 2 aprilie. 

     

    Având oportunitatea să beneficieze de sprijin financiar în valoare de 5.000 euro şi de consiliere din partea echipei NN pe parcursul programului de studii. Universităţile din Olanda unde tinerii pot urma un program de master susţinut de o bursă NN în anuil academic 2021-2022 sunt Erasmus University, Maastricht University, Radbound University Nijmegen, Tilburg University, University of Amsterdam, University of Twente, Utrecht Univeristy, Vrije Universiteit Amsterdam şi Eindhoven University of Technology.

     

  • Ce puteţi citi în noul număr din Business MAGAZIN: Când pasiunile devin investiţie de criză – VIDEO

    ·      Arta, bijuteriile, maşinile de lux sau alte obiecte preţioase asigură plăcere estetică sau artistică, dar şi randamente foarte bune, comparabile cu evoluţiile metalelor preţioase, fondurilor de investiţii sau proprietăţilor imobiliare. Investiţiile în whisky, spre exemplu, ar fi devenit la începutul pandemiei mai profitabile decât populara monedă digitală Bitcoin, acţiunile în companii din S&P 500 sau chiar şi aurul, care reprezintă în general un pariu sigur în astfel de vremuri, scrie presa internaţională. Care sunt investiţiile din pasiune la care încep să se uite şi iubitorii de frumos din România?

    ·      Mihai Drăghici, un român reîntors în România, a adus pe piaţa locală tehnologia prin care putem plăti „cu faţa”. Fără carduri şi chiar fără un smartphone, achiziţiile pot fi făcute astfel „cât ai clipi”, la propriu. A povestit despre toate acestea antreprenorul, cu un accent american. 

    ·      Antreprenor de la 16 ani, Victor Balaniuc nu s-a lăsat descurajat de pandemia care a pus în stand-by primul său business, Front Row Events, axat pe organizarea de spectacole. S-a folosit în schimb de principalul aliat al generaţiei sale – tehnologia, pentru a porni un nou proiect: prima sală de smart boxing din România. 

    ·      Şi-a început cariera dezvoltând primele supermarketuri din vestul ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, a pariat timp de cinci ani pe domeniul pariurilor sportive, iar acum vrea să dezvolte un lanţ de clinici care să încurajeze prevenţia cancerului în România. De altfel, acesta va fi ultimul rol de CEO din viaţa lui Vlad Ardeleanu, fiindcă – încă un deceniu în care să construiască business, spune el, este suficient. 

    ·      Coronavirusul îi descurajează pe viitorii părinţi să aibă copii în cea mai mare parte a Europei, dar mai ales în ţările din sud – din Italia şi până în Grecia – unde plasele de siguranţă socială sunt cele mai slabe, iar rata natalităţii era într-un declin puternic şi înainte de criză. 

    ·      Numele Corneliei Coman este legat invariabil de industria financiară locală şi internaţională, ea lucrând pentru ING Asigurări de Viaţă (NN acum) cea mai mare parte a carierei sale. De doar câteva luni, executivul român s-a mutat în Olanda, la Amsterdam, unde a preluat o nouă misiune: coordonarea activităţii de intermediere de asigurări a băncii ING în Belgia şi Olanda. 

     

    (Ioana Matei)