BusinessMagazin

Tag: nivel de trai

  • Cum se face educaţie cu dobândă de 100%

    EDUCAŢIA ESTE PARTE DIN ASPECTUL SOCIAL AL AFACERII CU SISTEME DE MICROCREDITARE PENTRU CARE, ÎN 2006, MUHAMMAD YUMUS A PRIMIT PREMIUL NOBEL PENTRU PACE. Soluţia pe care a găsit-o în oraşul nativ Bangladesh viza ajutorarea săracilor pentru depăşirea condiţiei lor. Cât din modelul acestuia s-a păstrat pe măsură ce instituţiile financiare nebancare s-au răspândit în întreaga lume, cu precădere în ţările mai puţin dezvoltate?

    Un studiu efectuate de compania de cercetare britanică YouGov la iniţiativa grupului International Personal Finance pe clienţii din cele şase ţări în care sunt prezenţi – România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Mexic – poate ajuta la conturarea unui răspuns. „Un sfert dintre cei care se împrumută de la noi o fac în scopul educaţiei„, spune Vlad Şandru, senior corporate affairs manager al Provident.

    Educaţia copiilor este cel de-al treilea motiv de împrumuturi rapide pe termen scurt, după „mini-investiţiile în confortul vieţii de familie„ (35%) şi plata cheltuielilor curente (28%). Restul de procente este împărţit între cheltuieli pentru divertisment şi hobby-uri şi pentru alte cheltuieli personale. Datorită acestora, Provident, cea mai cunoscută instituţie financiară nebancară care face astfel de îm-prumuturi în România a avut, de la intrarea pe piaţă în 2006 şi până în prezent, circa 600.000 de clienţi.

    Creditele acordate au adus un profit de 2,7 milioane de euro şi o cifră de afaceri de 106 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. „Nu aş spune că sunt săraci, sunt persoane cu venituri medii şi sub medie„, precizează Şandru, referindu-se la profilul clientului

    Provident. Potrivit studiului realizat online pe un eşantion de 1.478 de respondenţi, veniturile a 40% dintre clienţi se situează între 600 şi 1.000 de lei, circa 30% au venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei, dar există şi un procent de aproximativ 20% care câştigă mai puţin de 600 de lei. Un portret-robot al celui care se împrumută prezintă, potrivit aceluiaşi studiu, o persoană cu vârsta cuprinsă între 31 şi 55 de ani (62%), cu un loc de muncă (76%) şi dorinţa de a face un împrumut de 1.500 de lei.

    Rambursările medii lunare sunt de aproximativ 300 de lei. Între cheltuielile zilnice ale respondenţilor primează costurile pentru alimente (30%), pentru facturile lunare (20%) sau pentru medicamente (10%). Printre produsele financiare pe care şi le doresc se numără un cont de economii (42%), asigurarea de sănătate (36%) şi investiţii pe termen lung (27%). Mai mult de jumătate din participanţii la studiu au ca principala grijă presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor personale, iar aceasta este urmată de preocuparea faţă de locul de muncă (17%) şi de educaţie(7%). În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 24 şi 34 de ani, procentul celor preocupaţi de educaţie depăşeşte 20%.
     

  • Grecia a lansat o nouă campanie turistică, sub sloganul: “Grecia, cea mai bogată ţară din lume”

     Grecia a devenit în ultimii ani una dintre cele mai sărace state din UE, dar vrea să revigoreze turismul şi economia afirmând exact contrariul, chiar dacă este vorba doar de moştenirea culturală şi istoria ţării, adevăratele bogăţii ale ţării, potrivit portalului GreekReporter.

    Noua campanie, prezentată de ministrul Turismului, Olga Kefaloyianni, s-ar putea să nu fie foarte apreciată de grecii împinşi sub pragul sărăciei de măsurile de austeritate impuse de guvern la cererea creditorilor internaţionali.

    Campania turistică include patru mesaje video care vor fi difuzate în etape pe intenet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Cum arată viaţa cu cinci lei pe zi: „Stomacul face ca toate broaştele din Lacul Morii”

    „Nu vreau să demonstrez nimănui nimic, nu vreau să impresionez pe nimeni şi nu mă interesează dacă sunt văzut cu ochi buni sau nu. Vreau doar ca cei care vor citi postările mele zilnice să ştie că sunt mulţi oameni care trăiesc doar cu suma asta. Şi nu le este deloc bine. Suntem printre ţările care aruncă cele mai mari cantităţi de mâncare şi nu e deloc OK. Veţi fi martorii unui experiment. Nimeni nu vă obligă să fiţi de acord cu el”, spune Florin Ghioca, într-o postare pe blogul personal.

    În prima zi, Ghioca a mâncat două ouă prăjite, o ciorbă de lobodă şi un iaurt şi a cheltuit 4,7 lei. O omletă, o mâncare din varză şi un măr şi un piure la cină, însemnând 4,1 lei, au reprezentat masa de a doua zi. Meniul din ziua a treia a fost format din pâine cu margarină, o salată şi cartofi prăjiţi – în total 5,8 lei. A patra zi a debutat cu aceeaşi pâine cu margarină, completată de paste şi un iaurt. În fine, ultima zi a experimentului a însemnat un croissant, o supă de legume şi cartofi fierţi cu margarină la cină.

    CITEŞTE ŞI Cea mai mare dramă a României. Despre riscul de a fi tânăr în Giurgiu sau bătrân în Sălaj sau Tulcea

    CLICK PE IMAGINE PENTRU REZOLUŢIE MAXIMĂ

    „Stomacul face ca toate broaştele din Lacul Morii, iar foamea e la cote mari. Sincer să fiu, îmi e tot mai greu pentru că organismul meu e privat de multe, de la cafea la un pic de dulce şi de la un pic de pui la ceva haleală sănătoasă”, scria Ghioca pe blogul personal în ultima zi a experimentului.

    Experimentul lui Florin Ghioca s-a desfăşurat între 15 şi 19 mai 2013.


     

  • “Bulgarii o duc deja mai bine decât românii”. Cine a făcut această declaraţie surprinzătoare

    “Bulgaria a depăşit deja România în privinţa veniturilor pe cap de locuitor şi prinde, treptat, din urmă alte state UE. În numai câţiva ani vom fi la acelaşi nivel cu Grecia”, a spus Djankov. Oficialul pare să nu ia în considerare statisticile oficiale, care arată că Bulgaria este cel mai sărac stat din UE în privinţa PIB pe cap de locuitor şi a salariilor – printre cele mai reduse din blocul comunitar, notează Novinite. Ministrul a făcut declaraţia în parlamentul de la Sofia, care a aprobat, vineri, proiectul de buget pentru anul următor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Vom trăi mai bine în 2012?

    Deciziile majore şi răsturnările de situaţie spectaculoase ar putea fi principalele caracteristici ale acestui an, în opinia lui Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. “Glumind puţin”, completează tot el, “am putea spune că, din această perspectivă, 2012 poate fi cu adevărat un <An al Dragonului>, aşa cum este el definit în horoscopul chinezesc, respectiv un an al deciziilor majore şi al răsturnărilor de situaţie spectaculoase”.

    Chiar dacă unde de optimism mijesc prin varii unghere ale economiei, aşteptările mediului de afaceri autohton sunt, în cel mai bun caz, rezervate. Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, spune că “sunt un optimist din fire, vreau să cred că nu va putea fi mai rău”. Evident, răspunsul său se referă la evoluţia generală, de vreme ce casa de avocatură este cea mai mare de pe piaţă în funcţie de încasări, având în 2010 o cifră de afaceri de 22,4 milioane de euro şi un profit de 16,4 milioane de euro. Gabriel Zbârcea se încadrează astfel în categoria optimiştilor rezervaţi, de vreme ce alte răspunsuri primite se profilează a fi mai degrabă păreri despre cât de rău va fi. Dorin Catană, director general al Centrofarm, nu crede că este posibil ca în 2012 să trăim mai bine, “în condiţiile în care se anunţă a fi un an mult mai dificil decât 2011”. Efectele crizei datoriilor din zona euro vor influenţa piaţa românească, se va ajunge până la îngheţarea salariilor, a pensiilor. Inevitabil vor exista limitări din partea băncilor şi privatizarea unor companii de stat.

    De altfel, cei mai mulţi dintre interlocutori subliniază că evoluţia ţării este strâns legată de cea mondială. George Mucibabici, preşedinte al Deloitte România, spune că este greu de crezut că vom trăi mai bine decât în 2011: “Depindem foarte mult de ce se va întâmpla în Europa pe cele două paliere fundamentale, respectiv cum îşi vor gestiona statele supraînda-torate datoriile suverane, cum se vor reorganiza din punct de vedere financiar şi ce se va întâmpla cu moneda euro.” “Pierderea monedei euro poate aduce nişte marasme financiare fără dimensiune”, consideră Mucibabici. România depinde de Uniunea Europeană şi în acest moment este clar că nu mai poate exista independent de ea. Dacă Europa este în criză, “e clar că nu ne poate fi bine”, subliniază preşedintele Deloitte România.

    Între economia românească şi cea europeană există numeroase zone de interacţiune şi canale de transmitere a efectelor crizei (comercial, financiar etc.). În aceste condiţii, evoluţia locală va depinde într-o măsură ridicată de ce se va întâmpla la nivel european, crede Marius Popescu, director general al ING Pensii. În plus, mai spune el, prognozele actuale arată că, cel puţin în cazul României, va exista progres (respectiv creştere economică), însă unul inferior ritmului de dezvoltare cu care a fost România obişnuită în perioada de boom.

    În momentul de faţă, bugetul pentru 2012 este construit pe o estimare de creştere economică între 1,8 şi 2,3%, iar prognoza Băncii Mondiale vizează o creştere a PIB de 2%; prognoza ING Bank pentru anul viitor este de 0,8%. În plus, la acest peisaj se mai adaugă o altă serie de factori, între care Robert Redeleanu, fost director general al Scandia Food, enumeră faptul că în următorii ani inflaţia se va plasa la cel puţin 1,5-2%, veniturile nu vor creşte, iar o strategie sustenabilă de investiţii nu este vizibilă. Şi chiar dacă salariile vor continua să crească în termeni nominali, “nu cred că se va simţi o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai”, punctează Radu Crăciun, director de investiţii al Eureko Pensii.

    Pe aceeaşi linie, chiar dacă indicatorii de creştere sunt de partea cu plus, efectele pozitive se vor face simţite pe termen mediu, în cel mai bun caz, “depăşind <tradiţionalele> şase luni cu care ne-au obişnuit analiştii”, apreciază Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting. În acest context, “cu siguranţă vom trăi mai cumpătat”, declară Moga. La extrema pesimismului se plasează Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, care spune succint: “Nu, nu vom trăi mai bine în 2012. Poate mai rău?!”

    Depăşind însă cifrele şi prognozele imediate, Marius Popescu crede că realităţile şi evenimentele ultimilor ani produc, şi vor continua să o facă şi pe viitor, schimbări de substanţă în privinţa modului cum fiecare dintre noi percepem şi ne construim un viitor mai bun. “Cred că a trăi mai bine în noua economie care se conturează va depinde foarte mult şi de o abordare mai responsabilă a viitorului, atât la nivelul personal al fiecăruia dintre noi, cât şi a mediului de afaceri”, completează directorul general al ING Pensii.

  • În spatele statisticii – de ce nu trăim mai bine decât în 2008

    Revenirea economiei ar trebui să fie un prim semn că lucrurile încep să se îndrepte pentru consumatorii din România. Teoria este cât se poate de simplă: mai bine de 63% din produsul intern brut vine din consum, or, creşterea economică de 1,6% din prima jumătate a acestui an înseamnă, printre altele, un avans şi pentru acest indicator. În practică însă, criza din ultimii ani a împins oamenii să drămuiască mai atent banii din portofel, iar costul din ce în ce mai mare al vieţii a dus pe termen scurt la o diminuare a economiilor şi, în perspectivă, la un consum mai redus. Iar 2011 nu face excepţie.

    Deşi au un impact destul de mare asupra economiei, gospodăriile din România nu mai au puterea să genereze o creştere semnificativă a produsului intern brut şi, implicit, o revenire a economiei în adevăratul sens al cuvântului. Pe de-o parte, chiar dacă la prima vedere dispun de venituri mai mari decât în urmă cu trei ani, în medie de 2.318 lei pe lună, faţă de 2.131 în 2008, creşterea uşoară de-abia acoperă nivelul inflaţiei, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă A.T. Kearney. Ca să nu mai vorbim de faptul că, prin comparaţie cu începutul anului trecut, venitul mediu lunar al unei gospodării este cu câteva zeci de lei mai mic. Iar pe de altă parte, evoluţia veniturilor s-a regăsit şi în cea a cheltuielilor, acestea din urmă luând amploare mai repede decât încasările, lucru care s-a simţit în primul rând în economiile populaţiei şi în puterea lor de a pune lună de lună bani deoparte. “În ultimii ani consumatorii şi-au adaptat aproape imediat cheltuielile la nivelul veniturilor lunare şi au menţinut relativ constant gradul de economisire, la o medie de 8-12%”, apreciază Daniel Catană, consultant în cadrul A.T. Kearney, nivel care în ultima perioadă a înclinat mai mult spre valoarea inferioară decât cea superioară şi a rămas sub media europeană.

    Nici n-ar avea cum să fie însă altfel. Din totalul cheltuielilor unei gospodării, mai bine de 60% merg pe mâncare, întreţinere şi utilităţi, o pondere foarte mare comparativ cu alte pieţe – în Cehia, de pildă, este vorba de doar 42%, chiar dacă în valoare absolută suma este cu mult mai mare. Mai exact, bugetul lunar pentru consum al unei familii din Cehia este de 855 de euro, în timp ce pentru o gospodărie din România este vorba de numai 356 de euro. În total, dacă sunt luate în calcul şi cheltuielile pentru transport, sănătate, comunicaţii sau îmbrăcăminte şi încălţăminte, o familie alocă aproape 72% din venituri în acest sens, în timp ce alte 16 procente sunt direcţionate către taxe sau alte contribuţii, restul fiind încadrate drept cheltuieli incidentale, potrivit studiului A.T. Kearney.

    Principala sursă de cost rămâne pentru consumatorii români mâncarea, însemnând aproximativ 42% din total, o pondere foarte mare comparativ cu alte ţări central şi vest-europene, care alocă în jur de 19% din cheltuieli în acest sens, cum este spre exemplu atât cazul Italiei, cât şi al Cehiei, conform cercetării. Urmează costurile de întreţinere şi utilităţile, cu o pondere de 18,6% din cheltuieli, şi, pe locul al treilea, viciile – alcoolul şi ţigările atrag 7,2% din cheltuielile unei gospodării din România, cu mult peste nivelul altor ţări europene unde este vorba despre doar câteva procente.

    Efectul cheltuielilor tot mai ridicate si al directiei in care sunt acestea alocate s-a resimtit asupra multor afaceri şi industrii din România, mai ales că peste jumătate dintre cele mai mari 100 de companii din piaţă oferă produse şi servicii destinate consumului, depinzând implicit de bunăstarea gospodăriilor româneşti. Piaţa asigurărilor, spre exemplu, a continuat să scadă inclusiv în ultimul an, când deja destule industrii au început să dea semne de revenire. La fel s-a întâmplat şi cu domeniul telecom sau cu cel de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Practic, pentru a putea face faţă cheltuielilor de subzistenţă, au renunţat la servicii de telecomunicaţii scumpe sau la cumpărături mai puţin necesare – cheltuiala medie lunară pentru haine şi încălţăminte, spre exemplu, a scăzut de la 91 de lei în urmă cu trei ani la 88 de lei în 2009 şi 81 de lei anul trecut -, diminuarea fiind însă compensată de cheltuielile mai mari pentru medicamente, spre exemplu, pe măsură ce criza şi stresul aferent au accentuat problemele de sănătate ale multor români sau cel puţin i-au împins să fie mai precauţi cu privire la acest aspect.

    Toată această situaţie are însă şi un aspect pozitiv. “La sfârşitul anului trecut valoarea depozitelor la bancă ale gospodăriilor din România a depăşit-o pe cea a împrumuturilor”, punctează Daniel Catană. Populaţia a devenit astfel mai puţin îndatorată, cu un nivel total de 108 miliarde de lei în depozite bancare şi 102,8 miliarde de lei datorii la bănci, prin comparaţie cu situaţia de la finele lui 2008, când în bănci erau 78,6 miliarde de lei, însă datoriile familiilor româneşti ajungeau la aproape 96 de miliarde de lei. Într-un fel, dificultăţile din economie au oprit elanul românilor de a se îndatora peste măsură, cumpărându-şi locuinţe şi alte obiecte pe care nu şi le permit. Ceea ce înseamnă că măcar o bază pentru revenirea consumului la nivelurile de altădată a fost deja pusă.

  • BNR: Shoppingul excesiv nu imbunatateste nivelul de trai in mod durabil

    “Bunastarea nu se creeaza prin indatorare excesiva. Un
    comportament mai economic si prevazator face mai selectiv consumul.
    (…) Shoppingul patimas nu imbunatateste nivelul de trai in mod
    durabil”, a spus Georgescu, facand referire la tarile din Europa
    Centrala si de Est, printre care si Romania. El a aratat ca
    asteptarile “exuberante” pentru cresterea veniturilor disponibile
    intr-un ritm mult superior cresterii productivitatii muncii reduce
    competitivitatea economica si sansele de recuperare a decalajelor.
    “Trebuie sa ne grabim incet si sa crestem durabil din punct de
    vedere economic”, a mentionat oficialul BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumatate dintre romani au veceul in curte! Cum comentati?

    BUSINESS Magazin va provoaca sa comentati in ce masura
    corespunde situatia tarii noastre cu evolutia statelor UE si a
    nivelului de trai dintr-o tara membra a Uniunii in anul 2011.

    Ponderea populatiei care
    traieste in conditiile de mai jos (%)

    Fara toaleta conectata la
    apa

    Fara baie sau dus

    MEDIA EU27

    3.5

    3.1

    Belgia

    0.6

    0.9

    Bulgaria

    26.2

    15.6

    Cehia

    0.7

    0.5

    Danemarca

    0.0

    0.7

    Germania

    1.2

    0.3

    Estonia

    12.2

    12.8

    Irlanda

    0.3

    0.6

    Grecia

    1.8

    1.1

    Spania

    0.0

    0.0

    Franta

    0.8

    0.6

    Italia

    0.2

    0.4

    Cipru

    0.7

    0.7

    Letonia

    16.6

    18.2

    Lituania

    17.2

    15.9

    Luxemburg

    0.8

    0.2

    Uungaria

    7.1

    4.2

    Malta

    0.0

    0.2

    Olanda

    0.0

    0.0

    Austria

    1.3

    0.7

    Polonia

    4.8

    5.6

    Portugalia

    2.4

    2.7

    Romania

    42.5

    41.2

    Slovenia

    0.6

    0.6

    Slovacia

    1.1

    0.3

    Finlanda

    0.8

    1.0

    Suedia

    0.0

    0.5

    Marea Britanie

    0.5

    0.2

    Islanda

    0.3

    0.1

    Norvegia

    0.1

    0.1

    Elvetia

    0.1

    0.1

    GRAFIC – CAT DE
    CERTATI SUNTEM CU APA SI SAPUNUL?


  • Cand vom trai ca ei

    Pentru o tara care pe atunci doar spera sa intre in UE in 2007,
    astfel de previziuni erau destul de socante, mai ales daca socotim
    optimismul din societatea romaneasca de atunci, cand cresterea
    economica si consumul in plin avant, plus perspectiva aderarii la
    UE, pareau sa faca posibile orice fel de salturi de dezvoltare.
    Cover story-ul analiza evolutia preturilor (inclusiv la imobiliare)
    si a salariilor din Romania comparativ cu cele din tarile vecine,
    spre a verifica estimarile specialistilor despre diferenta de nivel
    de trai de la noi si din celelalte tari din Est.


    Click aici     pentru a citi materialul.

  • Romanii sunt pesimisti in 2009

    Romanii se tem anul acesta de pierderea locului de munca si de datoriile neplatite, si nu se mai preocupa de cresterea nivelului de trai, asa cum faceau anul trecut, potrivit unui studiu al firmei de cercetare GfK.
    In 2008, principalele preocupari ale noastre erau legate de imbunatatirea nivelului de trai si de aducerea unui plus de confort in viata de zi cu zi.

    “Anul acesta, intr-un context dominat de incertitudine si nesiguranta privind viitorul apropiat, riscul de a-si pierde locul de munca a devenit cea mai puternica temere a romanilor”, se arata in comunicatul GfK Romania.
    Printre ingrijorarile noastre se mai numara, in ordine, si plata datoriilor sau scaderea calitatii vietii, asta spre deosebire de anul trecut, caracterizat de efervescenta in consum, si o perioada in care romanii se concentrau pe initiative personale.

    In 2009, starea de spirit s-a schimbat serios si este caracterizata de incertitudine, teama si vulnerabilitate. Din acelasi studiu reiese ca cel putin o parte dintre romanii, mai ales aceia cu venituri mici si mijlocii, sunt preocupati de riscul unor posibile imbolnaviri.

    Informatiile provin din studiul sindicalizat “Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor”, lansat in iunie 2009. Studiul integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, cercetare calitativa si cercetare cantitativa.