Tag: nivel de trai

  • Mai tras, mai împins, nivelul de trai se îmbunătăţeşte. Preţurile au crescut cu peste 270% între 2000 şi 2018, dar salariile s-au majorat de 13 ori

    România a înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri din Uniunea Europeană în perioada 2000 – 2018, conform statisticilor Eurostat. Preţurile din România au crescut cu mai mult de 270% în această perioadă, per ansamblu. Pe de altă parte, nivelul de trai al românilor a crescut semnificativ, având în vedere că salariul mediu pe eco­nomie a crescut de 13 ori în pe­rioada 2000 – 2018, ajungând la o medie de 2.700 de lei net în 2018, potrivit da­telor Institutului Naţional de Statistică. În prezent, salariul mediu la nivel naţio­nal este de circa 3.100 de lei net pe lună.

    Pe categorii de produse, datele oficiale arată că băuturile alcoolice şi tutunul au avut cea mai mare creştere a preţului în perioada menţionată, de peste 767%. Preţul pentru chirie şi utilităţi din România este următorul în topul scumpirilor, cu o creştere de 587,3% între 2000 şi 2018. Următoarea categorie în topul scumpirilor este cea a transportului, unde au fost creşteri de preţuri de peste 368%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Bucureştiul devansează Roma, Berlin sau Madrid, într-un clasament al nivelului de trai calculat ca PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
     
    + Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari oraşe din România este de 7,24 miliarde de lei, din care 4,89 miliarde de lei (67%) este ocupată de Bucureşti. Din totalul pieţei, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese.
     
    + Tarifele de interconectare între reţele de telefonie mobilă vor fi mai mici. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii a decis ca, de la 1 mai, acestea să scadă cu 12,5%.
     
    + Grădiniţa şi liceul, până la clasa a XII-a, ar putea deveni obligatorii. Este o iniţiativă a deputaţilor PSD şi UDMR. Concret, aceştia vor ca până în 2020, ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani liceu să devină obligatorii. Proiectul va fi supus votului în Camera Deputaţilor.
     
    + Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede ca vinerea dinaintea Paştelui (Vinerea Mare) să fie zi liberă legală.
     
    + Uber a lansat în România serviciul Uber Eats, o aplicaţie de livrare de mâncare separată de platforma de comenzi auto. Uber foloseşte tehnologia şi reţeaua de curieri şi restaurante pentru a livra mâncare către utilizatori, care îşi pot urmări comanda în aplicaţie, pot modifica cu punctul de livrare şi pot folosi acelaşi cont de pe care solicită curse Uber.
     
    DOWNS
     
    – Fizicianul Stephen Hawking, care a murit pe 14 martie, la vârsta de 76 de ani, a fost cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
     
    – Companii din UE şi Marea Britanie vor suporta costuri de 58 mld. de lire sterline pe an, dacă nu se va ajunge la un acord de liber-schimb după Brexit.
     
    – Peste jumătate de milion de oameni au decedat în şapte ani de război în Siria. O treime dintre ei erau civili.
     
    – Aproape 85% dintre cetăţenii UE nu îşi cunosc drepturile ca pasageri ai liniilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zborurile întârziate sau anulate.
     
    – România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research. Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.
     
    – Designerul francez Hubert de Givenchy, faimos pentru colaborarea cu Audrey Hepburn şi Jackie Kennedy, a murit la vârsta de 91 de ani.
     
    – Bandele criminale din Mexic, alimentate cu bani din traficul de droguri încearcă să controleze politica, în special la nivel local, şi îi iau ca ţinte pe politicienii care ar putea acţiona împotriva lor. Aproximativ 30 de candidaţi la alegerile care vor avea loc în iulie în Mexic au fost ucişi, potrivit ministrului de interne Alfonso Navarrete.
     

     

     

  • Oraşul din România care surclasează Parisul la nivelul de trai

    Criteriile luate în calcul la realizarea acestui clasament au fost: siguranţa, preţurile în funcţie de venituri, puterea de cumpărare a locuitorilor, nivelul de poluare, sistemul de sănătate şi timpul petrecut în trafic.

    În acest top, Clujul este cel mai bine plasat oraş din România, aflându-se pe poziţia 46 (topul se udatează în timp real), peste oraşe precum Los Angeles (SUA) – locul 58, Paris (Franţa) – locul 75, Atena (Grecia) – locul 67, Budapesta (Ungaria) – locul 76, Sofia (Bulgaria) – locul 77, Roma (Italia) – locul 85 sau New York (SUA) – locul 83. Pe locul 82 în acest top veţi găsi Bucureştiul.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Invitaţii placate cu aur, 50.000 de invitaţi şi vedete de film la o nuntă care a costat 74 de milioane de dolari

    Un politician indian a atras furia oamenilor din ţara sa, cunoscută pentru nivelul de trai scăzut, arătând o extravaganţă revoltătoare la nunta fiicei sale. Fostul ministru, actual om de afaceri, Gali Janardhana Reddy, a cheltuit pentru eveniment 5 miliarde de rupii, echivalentul a 74 de milioane de dolari.

    Oaspeţii au fost chemaţi la nunta fiicei sale prin intermediul unor invitaţii placate cu aur, în timp ce staruri de la Bollywood au făcut spectacol timp de cinci zile, lucruri pe care criticii le-au considerat „o afişare obscenă a averii”. Frustrarea oamenilor este cu atât mai mare cu cât Guvernul indian a anunţat de curând retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valoare nominală de 500 şi 1.000 de rupii. Lovitura a fost una grea pentru indieni, obişnuiţi în preponderenţă cu o economie bazată pe numerar, inclusiv comercianţii. S-au creat, aşadar, cozi imense în faţa băncilor pentru a depune bancnotele expirate şi pentru a le schimba.

    Nunţile în India sunt de multe ori opulente şi nu este ceva neobişnuit ca plăţile pentru serviciil să fie efectuate în numerar. Conform relatărilor sale, Reddy ar fi ipotecat proprietăţi în Bangalore şi Singapore pentru a finanţa celebrarea şi şi-a făcut toate plăţile acum şase luni, când a început planificarea. Evenimentul principal va fi celebrat timp de aproape o săptămână, conform planului, iar oaspeţii aşteaptă în jur de 50.000 de invitaţi.

    Pregătirile au început, însă, cu luni în avans, iar opt regizori de la Bollywood au fost angajaţi pentru a crea spectacole asemănătoare templelor hinduse antice. Oaspeţii vor fi transportaţi în trăsuri de lux, în timp ce 300 de poliţişti vor asigura paza evenimentul, ajutaţi de câini dresaţi.

    Reddy a fost criticat şi ridiculizat pe social media, utilizatorii făcând ironii la adresa sa. Aceştia se întrebau retoric cât timp a trebuit să stea la coadă la bancă pentru a face schimb de suficienţi bani pentru a plăti pentru nunta. Reddy este un fost ministru al partidului Bharatiya Janata Party (BJP) din Karnataka, stat ce are Bangalore drept Capitală. Politicianul a petrecut recent trei ani în închisoare pentru acuzaţii de corupţie, pe care le neagă, dar a fost eliberat pe cauţiune anul trecut.  

     

  • Câţi bani sunt dispuşi să aloce românii de Black Friday

    80% dintre români intenţionează să cumpere produse aflate la promoţie de Black Friday. Aceştia sunt interesaţi de ofertele magazinelor şi urmăresc evoluţia preţurilor pentru produsele pe care şi le doresc, potrivit unui sondaj realizat pentru evoMAG de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice. Sumele pe care le alocă românii pentru achiziţia de produse în Black Fridays-au majorat în ultimii ani, ca urmare a creşterii nivelului de trai.

    Astfel, 26% dintre respondenţi spun că vor aloca anul acesta peste 1.000 de lei pentru achiziţia de produse în Black Friday. Ponderea celor care şi-au bugetat cumpărături de peste 1.000 de lei de Black Friday este şi mai mare în mediul urban, ajungând la 28%.

    „Observăm că românii încep să cumpere produse cu o valoare mai mare, pe fondul creşterii nivelului de trai şi a puterii de cumpărare. Iar de Black Friday nu vor face excepţie, cu atât mai mult cu cât, cu această ocazie,pot achiziţiona produsele pe care şi le doresc, la cele mai mici preţuri”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Aproape 35% dintre români vor aloca anul acesta de Black Friday cel mult 500 de lei, iar 20% intenţionează să cheltuiască între 500 şi 1.000 de lei.

    Bărbaţii sunt dispuşi să aloce sumele cele mai mari, 30% dintre aceştia intenţionând să cumpere produse a căror valoare cumulată depăşeşte 1.000 de lei. La polul opus, doar 20% dintre femei sunt dispuse să cheltuiască peste 1.000 de lei de Black Friday, 45% dintre femei optând pentru cumpărături cu o valoare de sub 500 de lei.

    Sondajul a fost realizat pentru evoMAG în interviul 14 octombrie – 15 octombrie, pe un eşantion de 2.446 de persoane, de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice.
     

  • Câţi bani sunt dispuşi să aloce românii de Black Friday

    80% dintre români intenţionează să cumpere produse aflate la promoţie de Black Friday. Aceştia sunt interesaţi de ofertele magazinelor şi urmăresc evoluţia preţurilor pentru produsele pe care şi le doresc, potrivit unui sondaj realizat pentru evoMAG de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice. Sumele pe care le alocă românii pentru achiziţia de produse în Black Fridays-au majorat în ultimii ani, ca urmare a creşterii nivelului de trai.

    Astfel, 26% dintre respondenţi spun că vor aloca anul acesta peste 1.000 de lei pentru achiziţia de produse în Black Friday. Ponderea celor care şi-au bugetat cumpărături de peste 1.000 de lei de Black Friday este şi mai mare în mediul urban, ajungând la 28%.

    „Observăm că românii încep să cumpere produse cu o valoare mai mare, pe fondul creşterii nivelului de trai şi a puterii de cumpărare. Iar de Black Friday nu vor face excepţie, cu atât mai mult cu cât, cu această ocazie,pot achiziţiona produsele pe care şi le doresc, la cele mai mici preţuri”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Aproape 35% dintre români vor aloca anul acesta de Black Friday cel mult 500 de lei, iar 20% intenţionează să cheltuiască între 500 şi 1.000 de lei.

    Bărbaţii sunt dispuşi să aloce sumele cele mai mari, 30% dintre aceştia intenţionând să cumpere produse a căror valoare cumulată depăşeşte 1.000 de lei. La polul opus, doar 20% dintre femei sunt dispuse să cheltuiască peste 1.000 de lei de Black Friday, 45% dintre femei optând pentru cumpărături cu o valoare de sub 500 de lei.

    Sondajul a fost realizat pentru evoMAG în interviul 14 octombrie – 15 octombrie, pe un eşantion de 2.446 de persoane, de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice.
     

  • Oraşul din România cu un nivel de trai mai bun decât la Paris, Londra sau Barcelona

    Site-ul numbeo.com prezintă un clasament al oraşelor cu cel mai bun nivel de trai, luând în calcul mai mulţi factori precum siguranţa, preţurile în funcţie de venituri, puterea de cumpărare a locuitorilor, sistemul de sănătate şi timpul petrecut în trafic. Topul se modifică însă în permanenţă, luând în calcul, spre exemplu, variaţiile zilnice ale nivelului de poluare.

    De fiecare dată când se realizază un top al oraşelor în care este cel mai bine să trăieşti, privim cu invidie către metropole celebre şi visăm la ele. De data aceasta, în topul alcătuit de către site-ul numbeo.com se află destul de sus şi mai multe municipii din România.

    Cel mai bine clasat oraş românesc este Timişoara, ocupând locul 20 în Europa şi locul 44 la nivel mondial, cu un scor agregat de 164. Oraşul australian Canberra, primul în top, are un scor de 234, în vreme ce Bucureşti (locul 91 din 121 la nivel global) are un scor de 120. Datele prezentate au fost înregistrate pe 14 martie.

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro