BusinessMagazin

Tag: nationalizare

  • Foştii proprietari de imobile naţionalizate cu dosar deja rezolvat primesc banii în 5 ani, din 2014

     Procedura este introdusă în proiectul de lege privind acordarea de despăgubiri pentru imobile naţionalizate, avizat, în primă lectură, la nivelul Guvernului, în vederea angajării răspunderii.

    “Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Forma agreată de Guvern pentru imobile naţionalizate: Puncte sau bani eşalonat din 2017, cu 14% pe an

     Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

    Procedura este introdusă în proiectul de lege privind acordarea de despăgubiri pentru imobile naţionalizate, avizat, în primă lectură, la nivelul Guvernului.

    În varianta iniţială, cuantumul plăţilor în numerar care puteau fo obţinute după 2017 se ridica la maximum 10%.

    Forma modificată a proiectului mai prevede că, în cazul restituirii în natură a imobilelor, noul proprietar este ţinut să ramburseze valoarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse acestora. Până la rambursarea valorii îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse imobilelor care se restituie, deţinătorii acestora exercită dreptul de retenţie cu privire la imobile.

    Documentul stabileşte că imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură şi că, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, compensarea prin puncte, în valoare de câte un leu, este singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul trimite la CEDO proiectul privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate

     El a precizat că proiectul va fi discutat, miercuri, de Guvern şi prezentat imediat după în dezbatere publică, urmând să fie aprobat săptămâna viitoare.

    “Îl vom trimite şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a avea, dacă este posibil, un punct de vedere. Primele mesaje pe care le-am primit de acolo în mod informal sunt extrem de pozitive în acest sens”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    Premierul a arătat că prin discuţii cu CEDO se va asigura că soluţia Guvernului nu va genera în continuare un număr important de dosare pe rolul acestei instanţe.

    Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 26 martie, nu la 19 martie, cum se intenţiona iniţial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despăgubirile pentru foştii proprietari, o poveste fără sfârşit

    În paralel, chestiunea despăgubirilor pentru proprietarii de imobile naţionalizate reintră în actualitate, ţinând cont că în aprilie expiră termenul până la care România s-a angajat faţă de CEDO să adopte o nouă lege, iar statul practic nu mai are acţiuni la FP. Guvernul ar urma să despăgubească în bani, în perioada 2014-2017, foştii proprietari ale căror dosare au fost deja soluţionate, oferindu-le puncte cu valoare nominală de 1 leu cu care ei vor putea cumpăra case ori pe care le vor putea preschimba în bani.

    Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea în Parlament la 19 martie pentru noua lege a restituirii proprietăţilor, în care va figura şi instituirea unui impozit de peste 50% pentru tranzacţiile financiare speculative. Acesta se va aplica acelora care au cumpărat drepturi litigioase de proprietate şi ar putea fi cuprins între 50% şi 84%. Noua lege ar urma să fie bătută în cuie la şedinţa USL din următoarea săptămână.

    Interesant e că senatorul M. R. Ungureanu, intens criticat anul trecut de foştii proprietari, din cauza felului cum a ratat rezolvarea chestiunii despăgubirilor pentru proprietarii de case naţionalizate, a depus la Senat un proiect de lege rival pe această temă, iniţiat de el şi susţinut de PDL, astfel încât Guvernul să nu-şi mai poată asuma răspunderea, întrucât trebuie să ia act că există deja o propunere legislativă la Parlament.

  • Băncile greceşti fac lobby disperat pentru a evita naţionalizarea

    Băncile greceşti au început o campanie disperată de lobby pe lângă creditorii inter­naţionali responsabili cu bailoutul ţării pentru a relaxa condiţiile impuse pentru recapitalizare şi a evita astfel naţionalizarea. Cele mai mari bănci elene sunt prezente şi în România. Cel de-al doilea program de bailout stabilit pentru Grecia, de 172 miliarde de euro, prevede că fonduri de 27 de miliarde de euro vor fi injectate în principalele patru bănci, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, scrie Financial Times. Toate au operaţiuni în România. O contribuţie suplimentară de 2,5 miliarde de euro ar urma să vină din partea investitorilor din sectorul privat. Însă băncile au probleme în a atrage capital de la investitorii privaţi, iar termenul-limită, sfârşitul lunii aprilie, se apropie. Unii investitori consideră că acţiunile băncilor sunt supra­evaluate şi sunt descurajaţi de asemenea de capitalul negativ al acestora, de aproximativ opt miliarde de euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum a ajuns sistemul bancar olandez, unul dintre cele mai vechi din lume, să supravieţuiască doar cu ajutorul statului

    Prin naţionalizarea băncii SNS Reaal săptă­mâna trecută statul olandez a ajuns să controleze două dintre cele mai mari bănci din ţară. ING, cel mai mare creditor, supra­vieţuieşte cu un bailout de zece miliarde de euro primit în 2008 şi este încă dator gu­vernului pentru aceşti bani. Din top patru, doar Rabobank a rămas fără „pată“. Naţionalizarea SNS Reaal contra unui bailout de 2,2 miliarde de euro reprezintă un semnal puternic că sistemul bancar european încă se confruntă cu efectele crizei financiare şi că acesta trebuie să găsească o soluţie prin care să lase instituţiile de credit să intre în faliment fără ca datoriile guvernelor să crească, scrie CNN. În Olanda sistemul bancar a supravieţuit celor cinci ani de la începutul crizei financiare datorită ajutorului venit din partea statului, care pe lângă SNS Reaal mai controlează ABN Amro. „Este îngrijorător. Aproape întreg sistemul bancar din Olanda depinde acum de ajutorul guvernului“, a spus Arnoud Boot, pro­fesor de finanţe la Universitatea din Amster­dam, citat de publicaţia The Wall Street Journal.

    Mai multe pe zf.ro

  • Statul olandez a naţionalizat a patra bancă din ţară

    Aceasta va duce la depăşirea ţintei de deficit bugetar în acest an, când deja se prevedea că deficitul va trece de limitele fixate de UE, scrie Reuters.

    În 2008, statul olandez a plătit aproape 40 mld. euro ca să salveze sectorul financiar, între care şi SNS Reaal, care atunci a primit un ajutor de stat de 750 mil. euro. Acum, banii statului sunt iarăşi puşi la bătaie din cauza unor investiţii proaste făcute de bancă în sectorul imobiliar şi a faptului că n-a reuşit să-şi vândă din active suficient de repede ca să facă rost de bani.

    Statul va oferi o injecţie de capital de 2,2 mld. euro, 1,1 mld. euro credite şi 5 mld. euro garanţii de stat, iar băncile olandeze vor contribui şi ele cu o sumă fixă suplimentară de 1 mld. euro în 2014.

  • Guvernul extinde cu un an perioada în care nu emite titluri de plată pentru imobile naţionalizate

    Prelungirea perioadei de suspendare este prevăzută într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Guvernul arată că intervalul în care emiterea acestor titluri de plată a fost suspendată anterior expiră la 1 iulie 2012 şi că reluarea procedurii începând cu această dată ar conduce în 2012 la un impact suplimentar de circa 1,5 miliarde lei, care ar afecta ţinta de deficit stabilită pentru acest an.

    În luna martie, Guvernul Ungureanu anunţase că a decis suspendarea pentru şase luni a emiterii titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. Decizia a fost argumentată atunci prin faptul că măsura este necesară pentru “consolidarea” cadrului normativ necesar aplicării legislaţiei în domeniu şi reprezintă rezultatul unui audit intern, al hotărârii CEDO de rezolvare a problemei restituirilor în maximum 18 luni, termen care expiră în luna iulie, şi al faptului că statul mai deţine puţine acţiuni la Fondul Proprietatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ia să-i tăiem trompa! Scandalul naţionalizării petroliere din Argentina

    La Strasbourg, o rezoluţie a Parlamentului European cere Comisiei Europene să folosească toate instrumentele de rezolvare a disputelor pe care le oferă OMC şi G20 pentru a răspunde deciziei “unilaterale şi arbitrare” a Argentinei de a expropria compania energetica YPF. Deputaţii europeni cer Comisiei şi Consiliului să exploreze “inclusiv măsuri de suspendare parţială a preferinţelor tarifare” şi adaugă această decizie afectează doar o singură companie din sectorul respectiv (compania spaniolă de energie Repsol) şi numai o parte din acţiunile sale, “aspecte care ar putea fi considerate discriminatorii”. Parlamentul European reia discursul oficialilor de la Bruxelles, pomenind în rezoluţia adoptată de “efectele negative pe care le-ar putea avea astfel de măsuri, cum ar fi retragerea investiţiilor internaţionale şi consecinţe adverse pentru Argentina în comunitatea internaţională”.

    Cristina Fernandez de Kirchner, preşedinta Argentinei, şi-a explicat însă decizia prin faptul că “la 17 ani de la privatizarea YPF în 1992, Argentina a devenit pentru prima oară un importator net de petrol şi gaze, cu un deficit de peste 3 mld. dolari”. Anul trecut, importurile de profil au crescut cu 150%, la peste 9 mld. dolari, în condiţiile în care investiţiile Repsol pentru creşterea producţiei YPF s-au lăsat aşteptate, profiturile fiind repatriate rapid, iar singura preocupare a spaniolilor pare să se fi redus la negocierile cu firma chinezească Sinopec, care ar fi urmat să preia participaţia Repsol la YPF.

    Potrivit Cristinei de Kirchner, investiţiile Repsol în Argentina “au ajuns să semene cu o trompă de elefant” – aluzie la recenta şi scandaloasa vânătoare de elefanţi în Botswana a regelui spaniol Juan Carlos.

  • Franţa intenţionează să naţionalizeze Dexia

    Operaţiunea ar include Dexia Credit Local, specializată în credite pentru primării şi autorităţi locale, şi vehiculul de refinanţare Dexia Municipal Agency, scrie Les Echos. Un purtător de cuvânt al Dexia a refuzat să comenteze informaţiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro