BusinessMagazin

Tag: nationalizare

  • Statul elen a pierdut 15 mld. euro după alegeri ca urmare a prabuşirii acţiunilor la băncile naţionalizate

     Conform cotaţiilor bursiere de la sfârşitul şedinţei de vineri, valoarea celor patru creditori din fondul de bailout al băncii era de sub 7 miliarde de euro, în comparaţie cu 19,7 miliarde în iunie 2014 sau 22,6 miliarde la sfârşitul lui 2013.

    Totuşi, pierderea este doar pe hârtie momentan, şi dacă negocierile dintre Atena şi creditori se vor încheia fericit, piaţa bursieră va putea să recupereze rapid terenul pierdut, iar valoarea HFSF va creşte din nou în consecinţă. Fondul elen controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National şi 35,4% din Eurobank.

    Sunt mai multe motive pentru care acţiunile băncii au avut o scădere puternică în ultimele zile. Principalul motiv ar fi îngrijorările legate de un control guvernamental mult mai strict asupra administraţiilor. Primul ministrul Alexis Tsipras a repetat în numeroase rânduri că statul va exercita un control strict asupra băncilor şi va face schimbări în management.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • POVESTE URBANĂ: Cândva simbol al Constanţei, Casa cu lei, construită de un negustor armean în 1895, e acum ruină

     Povestea Casei cu lei din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

    Mediafax vă prezintă povestea Casei cu lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta anunţă că a decis să nu naţionalizeze fondurile private de pensii, ci să le lase să investească

     “Singurii care au naţionalizat total au fost ungurii, polonezii au o soluţie de mijloc. Părerea mea a fost că soluţia pentru fondurile private de pensii este de a le deschide către investiţii în economie, nu doar către titluri de stat, şi cred că este mai bine decât să le naţionalizăm. Deci, eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie”, a spus Ponta la România TV.

    El a preciat că legislaţia va fi schimbată în acest sens.

    În luna noiembrie a anului trecut, agenţia MEDIAFAX a anunţat, prezentând scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, faptul că Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buni de plată pentru o bancă în faliment: soluţia austriacă

    În loc de declararea insolvenţei, de natură să afecteze deţinători de obligaţiuni ale băncii garantate de stat şi cu prioritate la plată în valoare de 11 mld. euro, statul a ales să impună pierderi deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar tot garantate în prealabil de stat, în valoare de 890 mil. euro, ba chiar şi foştilor acţionari, cum e cazul băncii germane BayernLB.

    Soluţia în cazul Hypo Alpe Adria impune, în premieră europeană, ca investitorii să suporte o pierdere de 100% din creanţele lor în raport cu o instituţie afectată de criză, după ce în cazul statului grec pierderile asumate de creditorii privaţi ai acestuia au fost parţiale, iar în cazul Ciprului s-a optat pentru aruncarea poverii pe umerii depunătorilor, ca să nu mai fie salvate băncile cu bani publici.

    Cazul băncii austriece intervine în contextul în care guvernul Germaniei a aprobat un proiect de lege care, tot pentru a scuti contribuabilii de a plăti iarăşi salvarea băncilor, obligă creditorii să susţină începând din 2015 băncile aflate în dificultate, proiect ce face parte din legislaţia privind uniunea bancară europeană.

  • Bulgaria închide a patra mare bancă din ţară, unde lipsesc dosare de credite de 1,8 miliarde de euro

     “Licenţa CCB va fi retrasă şi va fi lansată procedura de insolvenţă”, a declarat guvernatorul băncii centrale a Bulgariei (BNB), Ivan Iskrov.

    Ministrul de Finanţe Petar Ciobanov a declarat în Parlament că soluţia este acceptată de Comisia Europeană, cu care autorităţile bulgare sunt în contact permanent.

    “Lipsesc dosarele unor credite în valoare de 3,5 miliarde de leva (1,8 miliarde euro) acordate de CCB. Probabil că au fost distruse, ceea ce ne face să ne gândim la un abuz premeditat”, a explicat Ciobanov.

    El a adăugat că în urma unui control de audit nu s-a putut stabili capacitatea împrumutaţilor de a rambursa creditele, constatându-se că acestea au legătură cu acţionarul majoritar al băncii, Ţvetan Vassilev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Crimeei: Suntem gata să introducem rubla

     “Toate proprietăţile ucrainene vor fi naţionalizate şi vor deveni proprietatea autonomiei Crimeea. (…) Suntem gata să introducem rubla”, a spus Temurgaliev, scrie agenţia Interfax, citată de Reuters.

    Vicepremierul Crimeei speră ca regiunea să devină în curând parte a Rusiei.

    Parlamentul local din Crimeea, dominat de proruşi, i-a cerut, joi, preşedintelui rus Vladimir Putin alipirea regiunii la Rusia şi a decis organizarea unui referendum la 16 martie în peninsula ucraineană pentru a valida această alipire, a declarat pentru AFP unul dintre oficiali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spania a început privatizarea celei de-a patra mari bănci a ţării, naţionalizată în timpul crizei

     Guvernul de la Madrid a fost nevoit să ceară ajutorul altor state din zoana euro pentru a obţine fondurile necesare consolidării sectorului bancar, afectat puternic în timnpul crizei financiare de prăbuşirea sectorului imobiliar, potrivit Bloomberg.

    UBS, Deutsche Bank şi Morgan Stanley vând pachetul de acţiuni în numele Banco Financiero y de Ahorros, grupul părinte al Bankia, preluat integral de statul spaniol prin intermediul fondului de sprijinire a băncilor cu probleme, potrivit unui document transmis de UBS bursei din Madrid.

    La cotaţia din închiderea şedinţei burseiere de joi, de 1,58 euro pe titlu, pachetul de acţiuni de 7,5% ar valora 1,36 miliarde de euro.

    Acţiunile au fost oferite investitorilor în intervalul de preţ 1,5-1,55 euro, au declarat două surse apropiate situaţiei. Cererea este suficientă pentru achiziţia întregului pachet de acţiuni, au spus sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria nu are planuri să naţionalizeze companii de utilităţi, dar vrea să cumpere acţiuni

     Premierul ungar Viktor Orban a declarat, vineri, la postul public de radio, că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    “În perioada comunistă, procesul se numea într-adevăr naţionalizare, dar în situaţia actuală nu putem discuta de expropriere”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de portalul Politics.hu. Reprezentantul guvernului a comentat reacţii ale presei şi partidelor din Ungaria la declaraţiile de vineri ale premierului.

    În multe ţări din Europa de Vest în care acţionarii privaţi şi-au vândut participaţiile iar statul a fost dispus să investească în acest sector, “cele două idei s-au întâlnit”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Naţionalizarea din Polonia: de fapt nu e aşa de rău

    Măsura, menită să reducă îndatorarea ţării, a fost privită mai calm de analiştii Erste, care apreciază că ea nu poate asigura sustenabilitea fiscală a ţării pe termen lung, însă pe termen scurt, impactul nu va fi, în fond, atât de rău. Mai exact, nu va fi afectată nici piaţa acţiunilor, nu se va reduce neapărat nici influxul de fonduri din partea celor care decid să rămână în sistemul privat de pensii, iar impactul negativ al austerităţii fiscale, determinat de necesitatea reducerii datoriei publice a ţării, se va reduce.

    Conform planului guvernamental, titlurile de stat şi obligaţiunile băncii naţionale de economii (BGK) deţinute de fondurile private de pensii, care înseamnă cca jumătate din activele de peste 60 mld. euro ale fondurilor, trec la stat, fără compensaţie pentru administratorii de fonduri, spre a fi anulate.

    Economia poloneză este aşteptată să crească anul acesta doar cu 0,8%, conform previziunilor băncii franceze Crédit Agricole, faţă de 1,9% anul trecut, din cauza recesiunii din zona euro, a consumului intern slab şi a imposibilităţii statului de a stimula economia, atâta vreme cât datoria publică se ridică la 56% din PIB.

  • Hotelul Ambasador, restituit după zece ani de procese moştenitorilor proprietarului naţionalizat

     Imobilul compus din teren în suprafaţă de 520 mp şi clădire cu subsol, parter şi 13 etaje, situat în Bulevardul Magheru înspre Garajul Ciclop, a fost scos de sub naţionalizare prin admiterea irevocabilă a acţiunii în revendicare şi redobândit în natură.

    Clădirea a fost construită între anii 1937 şi 1939, fiind proiectată de către proprietar, şi a devenit cunoscută găzduind Hotelul Ambasador.

    După 10 ani de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat prin hotărâre irevocabilă de respingere a recursurilor formulate de Ambasador SA, AVAS şi Ministerul Finanţelor soluţia pronunţată încă din 2003 de Tribunalul Bucureşti şi confirmată de Curtea de Apel Bucureşti anul trecut, se arată într-un comunicat al societăţii de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP), care i-a reprezentat pe moştenitorii fostului proprietar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro