Tag: Nabucco

  • Bode: Guvernul va accepta orice variantă a gazoductului Nabucco

    “Indiferent de soluţia care va fi adoptată, Nabucco este şi va rămâne prioritar pentru România, indiferent de varianta pe care se va merge. Poziţia noastră se va adapta în funcţie evoluţia situaţiei globale”, a declarat Bode pentru MEDIAFAX. Consorţiul care derulează proiectul a prezentat săptămâna trecută o variantă restrânsă a conductei, denumită Nabucco West, care ar urma tranziteze Turcia, Bulgaria şi România, până în Austria. În această variantă, conducta ar avea jumătate din lungimea proiectului iniţial şi o capacitate de transport al gazelor de trei ori mai mică.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nabucco menţine termenul de începere a construcţiei gazoductului pentru 2013

    “Calendarul Nabucco este dependent de disponibilitatea surselor de gaze. În momentul de faţă aşteptăm decizia consorţiului Şah Deniz II înainte de a reevalua acest calendar. Demararea construcţiei este în continuare planificată pentru 2013 şi momentan nu estimăm întârzieri. Dorim sa finalizăm construcţia până la sfârşitul lui 2017, astfel încât totul să fie gata pentru exportul de gaze naturale”, a afirmat, într-o declaraţie de presă, purtătorul de cuvânt al consorţiului Nabucco, Christian Dolezal. Directorul general al grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a declarat marţi, la Viena, citat de AFP, că gazoductul Nabucco ar putea intra în exploatare în 2018, cu o întârziere de un an faţă de termenul stabilit oficial. Roiss a arătat că primele livrări de gaze din Asia Centrală către Europa nu vor avea loc înainte de 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazoduct concurent pentru Nabucco? BP analizează un proiect care ar trece tot prin România

    Proiectul BP este noul intrat într-o competiţie acerbă pentru construcţia unei rute de aprovizionare cu gaze din regiunea Mării Caspice, care ar reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti, potrivit cotidianului britanic Financial Times (FT). Până în prezent, existau trei proiecte importante, fiecare urmând să schimbe puternic sectorul energetic european prin construcţia unui “coridor sudic” către câmpul gazeifer Şah Deniz din Azerbaidjan, dezvoltat de şapte companii, între care şi BP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea sa infiinteze un departament pentru supervizarea constructiei Nabucco in Romania

    “Comitetul interdepartamental reprezinta un cadru intern pentru
    urmarirea realizarii proiectului Nabucco, discutarea aspectelor
    legate de implementare, formularea de propuneri la nivel intern si
    luarea de decizii referitoare la sprijinirea si solutionarea unor
    probleme legate de implementarea acestuia. Comitetul informeaza
    periodic si ori de cate ori este necesar Guvernul cu privire la
    activitatea desfasurata si masurile dispuse”, se arata intr-un
    proiect de Hotarare de Guvern elaborat de Ministerul Economiei. Din
    aceasta structura vor face parte secretari de stat din ministerele
    Economiei, Finantelor Publice, Administratiei si Internelor,
    Mediului si Padurilor, Justitiei, Afacerilor Externe si Dezvoltarii
    Regionale si Turismuluim, precizeaza proiectul de act normativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Cele mai ieftine pachete turistice de Revelion
    la categoria trei stele costa mai putin de 100 de euro in Romania
    si pot fi petrecute la pensiunile din zonele de campie, scrie
    Gandul, trecand in revista ofertele de vacante de Revelion
    in Romania, Grecia si Bulgaria. Romania va avea din ce in ce mai
    multe spatii comerciale moderne in urmatorii cinci ani, insa tot
    magazinele traditionale vor ramane principala forma de comert,
    estimeaza compania GfK.

    Desi sunt aproape 100 de articole care trebuie votate inainte ca
    ordonanta creditelor sa intre in plenul parlamentului, deputatii
    reusesc sa discute doar cate unul pe sedinta, astfel incat OUG 50 mai are de asteptat pana sa devina lege,
    relateaza Evenimentul Zilei. Locuintele vor continua sa se
    ieftineasca si anul viitor, iar scaderile de preturi vor fi de
    5-10%, estimeaza expertii citati de acelasi ziar.

    Nu proiectele-gigant, precum Nabucco, pot rezolva problemele
    energetice ale Romaniei, ci utilizarea surselor regenerabile, in special a biomasei,
    spune omul de afaceri Jean Valvis, citat de Adevarul. Ziarul
    publica si un reportaj despre singura ferma bio de melci din
    judetul Satu Mare, apartinand unui tanar care a infiintat-o in urma
    cu doi ani printr-un proiect SAPARD, iar anul acesta va exporta in
    Italia primele trei tone de melci.

    Romania Libera isi intituleaza “Paradisurile fiscale de la coltul strazii” un
    reportaj despre evaziunea fiscala practicata de casele de schimb
    valutar si care continua, in ciuda amenzilor de 100.000 euro
    primite numai in acest an de aceste institutii. Centura de ocolire
    a Constantei este un proiect in valoare de aproximativ 437,8
    milioane lei si care ar fi trebuit sa fie gata pana in 2011, insa
    starea vremii si sapaturile arheologice din zona intarzie
    lucrarile.

    SIF Moldova a devenit unul dintre principalii
    actionari ai Bursei
    , alaturi de Erste si Templeton, scrie
    Ziarul Financiar: societatea a ajuns sa detina un pachet de
    circa 4,5% din capitalul BVB in urma unor achizitii facute in
    octombrie si nu exclude cresterea participatiei in perioada
    urmatoare. Despre dificultatile vietii de fermier, in reportajul
    “Viata la tara: cum se fac afacerile cu lapte intr-o ferma de
    familie care are grija de 200 de vaci”.

  • Revista presei economice din Romania

    Investitorii americani sustin ca Romania are nevoie de cota unica pentru a fi competitiva: potrivit
    Gandul, AmCham considera ca prin mentinerea cotei unice de
    impozitare si plafonarea contributiilor pentru asigurari sociale se
    mentine competitivitatea Romaniei la nivel regional si se
    fiscalizeaza economia gri. In ultimele doua luni, cele mai vandute
    doua modele de laptopuri ale magazinului online de produse IT n-au
    mai depasit valoarea de 2.250 de lei.

    Ministerul Finantelor a ales calea tribunalelor pentru a recupera
    cele 516 milioane de euro de la Petromidia, deschizand 16 dosare
    pana acum, desi grupul KazMunaiGaz spune ca vrea sa ajunga la o
    intelegere cu autoritatile romane, informeaza Evenimentul
    Zilei
    . Multimilionarul om de afaceri israelian Eli Davidai, cel
    care a adus in Romania brandurile Pepsi si Burger King, a devenit
    cetatean roman, dupa ce a incercat timp de mai multi ani sa obtina
    cetatenia.

    Tinerii romani nu mai au acelasi simt al proprietatii precum
    parintii lor, remarca Adevarul: sa stai cu chirie este mai ieftin decat sa
    platesti rate la un credit imobiliar si, in plus, ai o mobilitate
    mai mare, in cazul schimbarii serviciului, a orasului de rezidenta
    sau chiar daca decizi sa pleci in alta tara. Consortiul Nabucco a
    decalat iar termenele-cheie din proiect – constructia conductei nu
    va mai incepe in 2011, ci in 2012, iar functionarea propriu-zisa a
    gazoductului ar putea incepe abia in 2015.

    O eventuala majorare a salariului minim acceptata de FMI ar
    putea inlocui practic in sistemul bugetar revenirea la nivelurile
    de salarizare dinainte de taierea cu 25%, iar veniturile la buget
    ar creste in cazul majorarii salariului minim in sectorul privat,
    calculeaza Romania Libera. Tulcea, un judet de asistati
    social – aproape jumatate din populatia totala de 250.000 de
    persoane primeste ajutoare, multi dintre ei fara sa aiba dreptul
    legal.

    Ziarul Financiar anunta ca H&M, C&A si Decathlon continua sa
    semneze contracte pentru extinderea in Romania, cel mai nou proiect
    ales de cei trei retaileri fiind Maritimo Shopping Center din
    Constanta, dezvoltat de fondul austriac de investitii Immofinanz.
    Una din trei Dacii vandute la export este un Duster; SUV-ul a luat
    fata Sandero la cinci luni dupa ce a fost lansat pe piata
    europeana, depasind modelul de clasa mica atat la exporturi, cat si
    la productia de la Mioveni.

  • De fapt o sa fie bine

    “Viata noastra e in mainile noastre, chiar daca suntem membri ai
    UE si inconjurati de tari mari – Rusia pe de o parte, Germania pe
    de alta si – gratie tehnologiei moderne – nici SUA nu mai sunt asa
    de departe ca odinioara”, a declarat ironic Viktor Orban,
    presedintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere
    prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri
    cu FMI, despre care sustine ca sunt importante, doar ca nu vrea ca
    ungurii sa creada ca soarta tarii lor se decide peste hotare.

    Cum era de asteptat, tonul se schimba cand e vorba de interviuri
    pentru presa straina. Janos Martonyi, desemnat sa ocupe functia de
    ministru de externe intr-un guvern al Fidesz, sustine intr-un
    interviu pentru Reuters ca e posibila o prelungire a actualului
    acord cu FMI sau incheierea unuia nou, dupa ce actualul expira in
    octombrie. In tot cazul, necesitatile de finantare pentru anul in
    curs raman notabile, atata vreme cat dupa primele cinci luni,
    autoritatile au calculat ca deficitul va depasi deja 80% din cel
    programat pentru tot anul, tinta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB.
    Viktor Orban, care in opozitie a avertizat in mai multe randuri ca
    tinta e nerealista, a prezis ca deficitul va ajunge la 7-7,5% anul
    acesta si a declarat pentru Financial Times ca el nu-si propune
    nicio tinta de deficit. “Intrebarea nu e ce tinta avem, ci cat de
    mare e deficitul”, afirma el.

    Cu toate acestea, Fidesz a promis in campanie o reducere a
    fiscalitatii, care ar urma sa fie finantate prin concedierea
    personalului inutil din administratie (de pilda, scrie
    Portfolio.hu, ar urma sa fie injumatatit numarul de consilieri
    locali). Masuri de austeritate? “Masurile de austeritate nu-s
    masuri”, raspunde Orban. “In Ungaria, ele duc la contractarea
    economiei si impiedica viitoarea crestere.” In tot cazul, liderul
    Fidesz are in mod evident o viziune mai pesimista despre
    indicatorii statistici: in afara de previziunile sumbre despre
    deficit, crede si ca rata reala a somajului a ajuns deja undeva la
    16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sustine ca
    va promova atat proiectul energetic Nabucco, cat si South Stream,
    ceea ce ar fi o dovada de continuitate fata de fostele
    guvernari.


    Pe scurt

    BULGARIA
    Exportul va va salva. Cresterea exporturilor va fi factorul
    esential de stimulare a redresarii economiei bulgare, apreciaza
    FMI, in raportul de previziuni privind Bulgaria in 2010, obtinut de
    agentia BGNES. FMI sustine ca economia de la sud de Dunare isi va
    reveni pe urmele celei europene, dar nu asteapta pentru acest an o
    crestere mai mare de 0,2%, apropiata de prognoza oficiala de 0,3%
    formulata in ianuarie, atunci cand guvernul de la Sofia a revizuit
    prognoza precedenta (care avea in vedere o scadere de 2%). In
    schimb, daca exporturile vor creste, piata interna se va contracta
    in continuare, mai ales ca efect al cresterii somajului, asteptat
    sa urce de la o rata de 7,8% in 2009 la 9,2% in 2010. Fondul
    preconizeaza si o reducere a investitiilor in Bulgaria, ca efect al
    slabei dinamici economice. Contul curent al balantei de plati ar
    urma sa se micsoreze in continuare, de la 9,5% din PIB in 2009 la
    6,25% din PIB in acest an, iar inflatia ar urma sa se situeze in
    jur de 2,2%. Cat priveste deficitul fiscal, FMI numeste “foarte
    indraznet” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7%
    din PIB si propune in loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc in
    ultimul rand, institutia de la Washington atrage atentia ca
    Bulgaria se confrunta cu riscul ca bancile-mama straine sa-si
    retraga banii din filialele bulgaresti.

    LETONIA
    Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de
    investitii din partea statului in valoare de circa 1 miliard de
    euro in urmatorii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane,
    a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O
    serie de comentatori au criticat aspru insa decizia guvernului de a
    elibera imediat banii pentru investitii, considerand ca e vorba de
    o risipa de bani publici, atata vreme cat alte zone ale economiei
    se confrunta cu taieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga
    controleaza peste 52% din actiunile companiei, control pe care pana
    acum l-a pastrat cu strasnicie, desi au aparut numeroase oferte de
    a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni.
    Ministrii cabinetului au confirmat ca guvernul va investi intr-o
    prima faza 15,6 milioane de lati (22,2 milioane de euro) in
    AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de
    lati, la majorare urmand sa participe si actionarul minoritar
    Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actuala, cele mai noi avioane
    din flota AirBaltic au 19 ani vechime.

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul titreaza pe prima pagina:
    “Romanii, amenintati cu blocarea conturilor”
    . Pseudonimul,
    “expunerea politica”, detinerea unei “functii publice importante”,
    cati bani credeti ca veti rula prin conturi – sunt doar cateva
    dintre datele dvs. personale pe care vor sa le cunoasca bancherii.
    Un alt subiect abordat in paginile de economie este cel al
    ofertelor dintre cele mai pestrite de la Targul International de
    Turism Holiday Market, care s-a inchis ieri seara la Palatul
    Parlamentului din Bucuresti. Pentru cei cu bani putini, ofertele
    low-cost au pornit de la 49 de euro pentru o saptamana de cazare
    intr-o vila de trei stele la Paralia, iar cei cu dare de mana au
    fost imbiati cu vacante in Africa, la preturi de peste 1.000 de
    euro.

    Evenimentul Zilei se concentreaza asupra impozitului
    pe profit, care revine la normal din 1 aprilie
    . Plata
    anticipata a impozitului pe profit va fi introdusa peste cinci ani.
    Decizia va fi aprobata in aceasta saptamana si va intra in vigoare
    de luna viitoare. EVZ scrie si ca restrictionarea creditarii doar
    la moneda nationala va face traiul romanilor mult mai greu. Astfel,
    o posibila decizie a bancherilor din Europa de a restrictiona
    creditele de consum doar in moneda nationala a statelor din Europa
    Centrala si de Est ar putea trimite romanii sa se imprumute din
    alte surse mult mai scumpe.

    Consortiul Nabucco, din
    care face parte si compania romaneasca Transgaz, nu va incepe anul
    viitor constructia gazoductului, a avertizat Natig Aliev, ministrul
    azer al energiei, a carui tara este considerata principal furnizor
    de gaz in proiect, scrie Adevarul.


    “Vreti sau nu credit: bancherii lasa dobanzile la lei sub 10%”
    ,
    titreaza Ziarul Financiar. Caderea dobanzilor la lei la care
    se finanteaza bancile incepe sa se reflecte si in costul
    creditelor. Acum se va vedea cata cerere de credite exista. De
    necrezut in urma cu un an, creditele in lei pentru companii, dar si
    imprumuturile ipotecare, ajung din nou sa aiba dobanzi de o singura
    cifra, la fel ca in 2005-2006, pe masura ce bancherii isi ajusteaza
    ofertele sub presiunea de a stimula vanzarile pentru a-si face
    bugetele pe anul acesta.

  • De ce crede Boc ca Nabucco este un proiect viabil

    El a aratat ca si domeniul energetic a fost grav afectat de
    criza economica , prin diminuarea volumului de investitii si
    amanarea unor proiecte in principal in sectorul de petrol si gaze,
    si a apreciat totodata ca ultima criza a gazelor, din 2009, impune
    identificarea de catre statele din centrul si estul Europei a unor
    solutii alternative pentru asigurarea securitatii energetice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nabucco in vremea crizei – GALERIE FOTO

    Parafrazandu-l pe Von Clausewitz, cineva a spus la un moment dat ca politica externa este o continuare a razboiului. E corect si in cazul gazoductului Nabucco, un proiect despre care se vorbeste de opt ani, dar care nu a avansat prea mult de la stadiul analizelor, al semnarilor oficiale si al studiilor de fezabilitate; ultima semnare, la care au participat oficiali din Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, a avut loc la 13 iulie la Ankara si priveste acordul de tranzit pe teritoriul statelor participante.

    Conform declaratiilor oficiale, conducta Nabucco reprezinta, pentru Europa, o alternativa la gazul rusesc, care asigura un sfert din consumul european. Cel putin la nivel declarativ, conducta Nabucco nu creeaza probleme nimanui: o sursa diplomatica rusa declara saptamana trecuta agentiei Interfax ca Moscova a intampinat semnarea acordului interguvernamental de realizare a proiectului “cu calm” si ca problema constructiei “este partial politizata in mod nejustificat”. Diplomatul rus a adaugat ca proiectele de acest gen nu trebuie sa aiba fundamente geopolitice, ci rationalitate din punct de vedere economic, “ceea ce nu este deocamdata cazul Nabucco”. La fel de pasnic s-a aratat si premierul roman Emil Boc, care declara la semnarea de saptamana trecuta ca Nabucco va asigura securitatea energetica la nivelul UE, in conditiile economiei de piata si fara presiuni politice, nefiind indreptat impotriva vreunui stat.

    Nu-i induiosatoare politica, la nivel de declaratii mai mult sau mai putin oficiale? Nu in toate cazurile, pentru ca in zilele ce au urmat semnarii de la Ankara, Comisia Europeana a adoptat un nou regulament pentru ameliorarea securitatii aprovizionarii cu gaze in Uniune; documentul solicita guvernelor sa fie pregatite si sa coopereze in cazul unor intreruperi viitoare ale aprovizionarii cu gaze. “Cresterea securitatii energetice va fi una dintre una dintre prioritatile anilor urmatori. Europa trebuie sa invete din lectiile crizelor trecute si sa se asigure ca cetatenii europeni nu vor mai fi lasati sa sufere de frig fara a avea vreo vina”, a declarat presedintele Comisiei, José Manuel Barroso.

    Crizele la care se refera Barosso sunt intreruperile survenite in livrarea de gaze din Rusia de la inceputul acestui an si din urma cu doi ani, cand niste aparente conflicte comerciale intre Gazprom si Ucraina au lasat in frig consumatorii din mai multe state europene. Abordarea directa, lipsita de nuante diplomatice, a presedintelui Comisiei Europene se poate traduce, in viitor, atat prin sprijin financiar si politic consistent din partea Europei pentru Nabucco, cat si pentru orice alte proiecte de diversificare a alimentarii cu gaze naturale sau de stocare a acestora.

    La acest ultim capitol Romania poate juca o carte castigatoare, daca Guvernul de la Bucuresti se va dovedi capabil sa colaboreze in mod real cu mediul de afaceri si sa promoveze proiecte adecvate; unul dintre acestea poate fi o idee mai veche, dar actuala, a lui Dinu Patriciu, de constituire a unor depozite subterane in foste zacaminte de gaze. O alta posibilitate este construirea unor terminale de gaz petrolier lichefiat la Marea Neagra.

    In treacat fie spus, gazul petrolier lichefiat adus din zona Africii este o alternativa de aprovizionare cat se poate de viabila pentru Romania atat pentru consumul intern, cat si pentru comert.
    Ramanand in spatiul Nabucco, sa consemnam pe scurt datele proiectului: ar trebui sa aiba 3.300 de kilometri, constructia ar trebui sa inceapa in 2011 si gazoductul sa devina operational din 2014. Costurile sunt estimate la circa opt miliarde de euro, iar cele doua mari institutii financiare europene, Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, s-au aratat dispuse sa finanteze proiectul (totusi, singurii bani adevarati intrati pana acum in Nabucco au fost 200 mil. euro din partea Comisiei Europene, suma ce nu reprezinta mare lucru pentru un proiect la care numai participarea Transgaz ar sari de 400 mil. euro).

    Actionarii consortiului sunt OMV Gas & Power din Austria, MOL din Ungaria, Transgaz, Bulgarian Energy Holding, BOTAS din Turcia si RWE din Germania. Capacitatea initiala de transport a conductei este de 8 miliarde metri cubi/an si este proiectata sa creasca la 31 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an pana in 2020. Consumul anual de gaze al Romaniei este de 17-18 miliarde de metri cubi, un sfert provenind din import. Trecand la furnizori, intram, fie ca Moscova este de acord sau nu, in spatiul geopoliticii si al jocurilor de interese. Potentialii furnizori sunt Irakul, Egiptul, Siria si Turkmenistanul, care s-au declarat gata sa ofere gaze inca de la inceputurile proiectului. Poate parea bine, dar aici apar primele semne de intrebare: zacamintele irakiene nu sunt cele mai competitive din punct de vedere tehnic, iar consumul intern este foarte mare pentru producerea de electricitate; in acelasi timp, distantele se pot dovedi prohibitive pentru furnizorii sirieni si egipteni.